Discuție:Aromâni

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fost articol de calitate Aromâni a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.


Mesaj pentru Vali[modificare sursă]

Vream sa te felicit pentru initiativa de a adauga aceste informatii despre aromani. Am corectat anumite afirmatii si in mod general vream sa-ti spun (ca aroman fiind) ca aromanii nu s-au simtit niciodata romani aceasta fiind o pura inventie a Romaniei. Du-te in fundul Balcanului si spunele aromanilor ca sunt romani daca ai curajul (ca pana acum nu s-a dus nimeni la ei). 82.228.22.59 FR FRANCE ILE-DE-FRANCE PARIS PROXAD / FREE SAS

Greșești. Te rog aruncă o privire la textul Thede Kahl despre aromani Numeroși antropologi, geografi, cercetători au vizitat acești armâni din Pind. Nu avem date certe în privința numărului, afiliației etnice sau distributiei geografice a aromânilor in Grecia din simplul motiv că statul elen a blocat orice recensamânt pe criterii etnice sau lingvistice după anul 1951. Totuși, sunt indicații clare că, o parte a lor cel putin, se simt români vezi [1] text scris in 2005, unde se spune clar (sper că pricepi puțină engleză)

Aromanii nu au fost si nici nu vor fi niciodata romani, cu tot respesctul pentru verii nostri latini.Noi suntem Makedonji-armânji sau Makedon-armâni si avem ca simbol Soarele de la Vergina.
Avem consliul makedo-armanilor de pretutindeni unde puteti verifica odata pentru totdeuna acest lucru!! (Njirlu (discuție) 9 septembrie 2009 21:19 (EEST))[răspunde]

Things are quite different in the case of pro-Romanian Aromanians and those who consider themselves to be a separate people. They do not only identify themselves as Vlachs by culture and language, their Aromanian identity does not allow the parallel existence of another national identity. These tendencies can still be found in Greece, especially in those villages in which strong Romanian communities were accepted by the Greek authorities, above all in Avdella, Perivoli, Samarina, Vovousa, Krania, Edessa, Veroia and the surrounding areas, as well as in a few settlements in the districts of Kastoria and Ioannina. On the whole they represent a minute and dwindling number of Aromanians. Ugo 14 februarie 2006 14:18 (EET)[răspunde]

I am a Vlach from Perivoli, me and my compatriots we are Greeks Vlachs not Aromanians nationalists or Romanians agents! PINDOS


deasemenea: The strongest Romanian identity and orientation towards the Romanian culture and nation can be found among the Aromanians in Romania but also in communities outside Romania, above all where Romanian schools had been built. Most Romanian-oriented Aromanians dissociate themselves from Greek culture and consider themselves to be a part of the Romanian people speaking a Romanian dialect.

Ai fi putut ca tocmai ce s-a terminat azi festivalul arman din Grecia unde au participat peste 6000 de aromani (si pot sa-ti garantez ca n-a fost nici un roman). 82.228.22.59 FR FRANCE ILE-DE-FRANCE PARIS PROXAD / FREE SAS


Nu vidzushi rumâni dip aclo? Aide 'ore! Tini zburashi cu tutsi aiști 6000 armâni? Tsi pistipsescu/aduchescu mini: vahi/poati hii/ești un armân grecoman? Multsâ 'armâni' suntu adza 'gricumani' (sh si-adrară tuți gretsi). Nu easti licșor ('ușor') s-hii arman tu Gârtsie iu alti fare di tsea gărtseacă nu suntu pricunoscuteUgo 14 februarie 2006 14:18 (EET)[răspunde]


text

CHESTIUNEA AROMANA (“Die Aromunische Frage”) de MAX DEMETER PEYFUSS[modificare sursă]

vreau sa-ti spun ca si eu sunt aroman si nu ai dreptate . De exemplu bunica mea mi-a spus de cand sunt mic ,,ficiorlu ali babi cipani, farsiroti, mucani piu him tut armani him si azburam armaneasti,,. Si in plus cand am rugato sa-mi povesteasca despre viata ei ea mi-a spus ,,m-am nascut in Skopje si cand aveam 13 ani am plecat cu parinti la Durustor tu armanii...,, deci se refera la romania ca la tara de origine a armanilore Este adevarat ca statul roman nu se intereseaza pre mult de aromini din balcani,si aromani din grecia sunt singuri din balcani care nu se recunosc romani pentru ca li sa inpus ideia de autoritatile grecesti ca ar fi greci romanizati ci nu romani sau armani de aceia nu sunt recunoscuti ca minoritate pt ca nu se vrea a se sti adevaratul numar al armanilor in grecia.De exemplu la mine la magazin in obor au venit niste femei care vorbeau armaneasti si le-am intrebat daca sunt armane,si suprinzator mi-au raspuns ca nu sunt armane ci ca sunt grecoaice si o spuneau cu mindrie, iar eu le-am spus,, de ce spuneti asa ceva sunteti aromane ci nu grecoaice de astfel si eu sunt arman,,Iar ele mi-au spus gresesti noi aromani suntem inruditi cu Greci deci suntem greci,, Si asta ma intristat pt ca acolo unde sunt cei mai multi aromani si unde am pute sa avem tara noastra acolo aromani sunt desnationalizati in masa. Vreau sa fiu inteles suntem romani sud dunareni si vorbim un dialect al limbi romane dar de obicei nu ne place sa ne incuscrim cu nici un neam strain si nici cu romanii(mucani). A-si vrea sa prind ziua cand aromani sa fie recunoscuti in grecia ca minoritate nationala si toti aromini din grecia sa recunoasca cu mindrie ca sunt armani diferiti de greci si de alte popoare balcanice dar inruditi cu romani(Romania este singura tara care ii recunoaste pe aromani ca minoritate in balcani si ii sustine pentru a avea scoli cu predare in limba armaneasca acolo unde se afla ei) si sper sa mai prind ziua cand va exista in nordul greciei o tara care sa se numeasca ARMANIA.

Multumesc pentru randurile Dvs. Ugo 11 decembrie 2006 11:53 (EET)[răspunde]

,,Limba aromanilor este, structural - identica cu dacoromana” Daca la bogata bibliografie a cartii s-ar fi adaugat si un Index al materiilor, numelor, evenimentelor consemnate aici, atunci cartea profesorului M.D. Peyfuss aproape ca ar fi capatat o functie de dictionar aromanistic, de consultat si reconsultat rapid ori de cate ori s-ar dori reamintit un moment sau altul din zbuciumata viata si istoric a acestei etnii romanesti suddunarene. Trebuie sa marturisesc insa ca personal m-a interesat, mai cu seama, in Chestiunea Aromana a Dlui Peyfuss, interpretarea sa, ca etnie, a aromanilor. Aromanii sunt, in viziunea acestui erudit si obiectiv istoric, tot romani si nu un alt popor neoromanic, fireste -dezvoltat in conditii deosebite de ale fratilor de la nord de Dunare. Este si motivul pentru care am desprins din carte sa, ca motto, propozitia profesorului, pe care am asezat-o, in chip de definitie, sub titlul insemnarilor noastre de fata. Fiindca, intr-adevar, “limba aromanilor este, structural, identica cu dacoromana”. Si am zice noi , in continuare, reproducind o alta lapidara formulare a domniei-sale, aplicabila celor ce vad in aromani un popor deosebit fata de poporul roman in ansamblul lui, ca acesti domni fac o afirmatie aberanta, nesustinuta de nimic - ,,daca nu din lipsa de buna-credinta, atunci din totala necunoastere a faptelor”. De altminteri, ori de cite ori s-au pomenit intr-un mediu dacoroman (vezi, un Roja, un Boiagi, sau pur si simplu un student aroman din peninsula Balcanica, venit in Romania si ascultandindu-i pe dacoromani vorbind, acest mediu, fara exeptie se poate spune, “a deschis ochii aromanilor asupra faptului ca poporul lor face parte dintr-un intreg mult mai mare decit se putea vedea din Macedonia, anume din poporul roman. Ioan Coletti care, pomenindu-se in fata realitati romanesti (farserotii ar zice: ramanesti), au strigat pur si simplu: “Si eu hiu arman!” adica roman. Dealtfel, Th. Capidan spusese si el, mai demult ca intre dacoromana si aromana este nu doar o asemanare, ci o identitate, si nu gresea citusi de putin. Cit priveste “solutionarea problemei, atit de viu discutata astazi, daca aromanii din romania sunt o minoritate etnica/ nationala sau nu” precizeaza invatatul istoric, - “slujitorii lui Clio nu pot contribui altfel decat prin apelul la judecata rationala: nu exista criterii stiintifice pentru determinarea nationalitatii cuiva in afara propriei sale constiinte!” Aici se pun insa doua chestiuni, totusi, mult stimate domnule profesor Peyfuss. Mai intii, nu putina lume, neavind acces la informatie, cultura, buna instructie in general, - ori nu-si pune problema in general, ori n-o poate rezolva singura. Desi, oamenii de buna-credinta, chiar neinstruiti (asemenea amintitului mai sus arhimandrit Averchie de la Muntele Athos), isi intuiesc usor originea lor nationala comuna cu dacoromanii, cind se afla fata in fata… Din acest unghi, o batrina aromana centenara, intrebata de mine cindva, la Bucuresti, in anii studentiei mele, prin 1950: Di ti mileti esti tini, maie? (de ce natie esti tu, mamaie?), mi-a raspuns, revoltata: - Cum mi intreghi ahtari lucru!? Ramana hiu, ti alttiva vrei s-hiu ? Ca turca nu escu!… Deci, eu as zice, trecand la a doua chestiune, ca oamenii de buna-credinta stiu de ce natiune tin, etnic vorbind, daca traiesc un timp, fie si oricit de putin, intre dacoromani. Ce ne facem insa cu cei de rea-credinta? Care, si ei stiu ca sunt romani, dar anumite interese meschine ii fac sa nu-si recunoasca etnia, apartenenta la etnia romaneasca! Ca de pilda anumiti lingvisti chiar, aromani din Grecia, care afirma sus si tare ca sunt ,,greci, care vorbesc romaneste”! Oficialii greci de fapt, care nu recunosc existenta minoritatilor in tara lor in general, ii numesc pe aromani…,,greci, care vorbesc un dialect mai ciudat1!” Bulgarii, albanezii de aici, vor fi deci si ei tot greci, vorbind niste dialecte…ciudate!? Asadar, eu n-as zice ca nu exista criterii stiintifice pentru determinarea nationalitatii cuiva, - si aici ma despart cu respect de dumneavoastra, domnule Peyfuss, invocindu-va chiar pe Dvs., care spuneti, absolut limpede, ca limbile au o structura recognoscibila, ce nu poate insela. De pilda: ,,Speala-ti pri mini, ca Pilat din Pont!” Aceasta propozitie, doar pentru insi de reacredinta, ori pentru ignoranti nu este limba romaneasca. Fiindca limba greaca nu e, si nici macar italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana, retoromana etc., nu este. Deci aromanii sunt, indiscutabil romani, ca si ceilalti romani balcanici - meglenoromanii si istroromanii, romanii timoceni etc. Si scolile lor, prin urmare, nu pot fi decit romanesti, asa cum le-au si deschis in balcani inaintasii nostri, in secolul trecut, dupa 1865. Si asa cum procedeaza dealtfel toti vorbitorii de dialecte din lume, care se instruiesc, fireste, in limba nationala, desi isi iubesc, nedesmintit, si vorbirea lor locala, dialectala. De altminteri, chiar de ar dori-o, nu s-ar putea instrui, cultiva in dialect. Sasii si svabii din romania nu au invatat niciodata in dialectele lor din Ardeal si Banat, destul de departate de limba germana din Germania, ci in limba matca, vorbita la Berlin. Intorcindu-ma la aromanii de buna-credinta, dar neinstruiti, lipsiti de informatia necesara, acestia, ca sa-l citez pe savantul lingvist roman Eugen Coseriu, de la Universitatea din Tubingen, pot sustine ca sunt un alt popor, fiindca nu stiu ca limba lor se vorbeste si in alte parti decit in Grecia, Albania, Macedonia… Daca ar sti, mai intii s-ar mira, si apoi si-ar da seama ca sunt de acelasi neam cu toti romanii. Revenind acum la Chestiunea Aromaneasca, nu pot sa nu-i multumesc fierbinte autorului cartii, pentru darul pe care ni-l facea, inca din tinerete, cind a publicat-o pentru prima dara, in limba germana, in 1971. Si nu pot sa nu-mi exprim mirarea ca excelenta sa lucrare a trebuit sa astepte aproape un sfert de secol pentru a fi, in sfirsit, tradusa si in romaneste! Dar ce sa mai spun de lucrarea capitala, a lui Gustav Weigand, de la sfirsitul secolului al XIX-lea, Die Aromunen, nici astazi tradusa? Inertii ce ne costa atit de mult! ( In grai aroman de Hristu Candroveanu)

LIMBĂ SAU DIALECT? de ZAHU PANĂ[modificare sursă]

La 9 Mai 1905, Sultanul Turciei, Abdul Hamid al II-lea a promulgat Iradeaua (Decretul) prin care se recunostea si se permitea constituirea comunotatilor aromane, in cadrul imperiului otoman. Acest act - primul de acest fel din istoria moderna - venea ca urmare a presiunilor Romaniei pe linga Constantinopol, dupa ce Romania isi dobindise independenta de Stat. Inca din 1897, ministrul roman la Istanbul, Trandafir Giuvara, impreuna cu ministrul Justitiei, G. Giuvara, fiind primiti in audienta de sultan, cautind sa stabileasca relatii de colaborare cu Turcia, dupa ofertele facute acesteia de catre Romania, au solicitat Portii discutarea a patru chestiuni, din care prima era ,,Problema Mitropoliei Romane pentru vlahii balcanici”; dar aceasta cerere nu s-a putut realiza, din cauza intrigilor grecesti si ale Patriarhiei de la Constantinopol. Dupa declansarea razboiului dintre Turcia si Grecia insa, din 1897, marele vizir i-a declarat lui Tr. Giuvara ca daca Romania va incheia un tratat de alianta cu Turcia, problema episcopatului aroman se va rezolva. Conditiile politice erau insa destul de complicate si Romania nu s-a hazardat la un asemenea act. Trecem peste toate jocurile politice ale Marilor Puteri si ale statelor din Balcani, si sa revenim la Iradeaua din 1905. textul acestui act a fost publicat in ,,Le Courrier des Balkans”, Anul II, Nr. 39 din 1905, dupa cum urmeaza: ,,Majestatea Sa imperiala Sultanul, care in sentimentele Sale de inalta dreptate si solicitudine paterna pentru popoarele sale, isi intinde binefacerile si favorurile sale catre toti supusii Sai fideli, fara distinctie de rasa si nici de religie, luind in considerare cererile depuse in urma la picioarele tronului Imperial de catre supusii sai romani, a binevoit sa ordone ca in virtutea drepturilor civile sa se bucure de aceleasi drepturi si titlu, ca si ceilalti supusi nemusulmani, iar comunitatea lor sa-si desemnezi primari, conform reglementarii in vigoare, si membrii romani sa fie admisi egali in consiliile administrative iar facilitatile sa fie acordate de catre instantele imperiale profesorilor angajati de anumite comitete pentru inspectarea si indeplinirea formalitatilor dictate de legile Imperiului pentru deschiderea de noi stabilimente scolare.” De remarcat ca turcii ii numeau pe aromanii din imperiu romani, asa cum apare din textul Iradelei. Faptul ca romania a sprijinit dezvoltarea culturala a elementului aroman din Peninsula Balcanica a iritat atit pe grecii din Atena, cit si Patriarhia de la Constantinopol. Conflictul cu Romania agravindu-se dupa promulgarea Iradelei, guvernul roman a rupt relatiile diplomatice cu Grecia timp de sase ani, pina in 1911. Brutalul amestec al Patriarhiei de la Constantinopol in politica si mai ales ura impotriva culturii in limba lor a aromanilor, nu era o noutate. Patriarhul ecumenic Neofit Duca a trimis o scrisoare catre toate bisericile de sub ascultarea sa, din care citam: Aflu ca se raspandeste cartea unui ratacit al bisericii, a unui oarecare Boiagi. Tinta acestuia este de a combate limba greaca din auzul credinciosilor. Comunicati afurisenia noastra la toti.” V. Diamandi, Romanii din Peninsula Balcanica, p. 103). Cartea cu pricina era o Gramatica, publicata in 1812, la Viena, de la Mihail G. Boiagi, intitulata: Romanische oder Macedo-Wlachische Sprachlehre. Un alt ,,apostol al elenismului”, mare prigonitor al aromanilor, Kosmas Etolianul, a fost canonizat pentru acest merit la 10 aprilie 1961, ca ,,Sfint universal al Ortodoxiei”. Este lunga prigoana-genocid, aplicata de elenism aromanilor, dar acesta aste rolul istoricilor, sa o scoata la iveala. Daca totusi am citat cateva exemple, pe care le-am adus la cunostinta publica, faptul nu este o premiera sa se datoraste actiunii intreprinse de unii renegati ai aromanilor din Grecia, cit si din alte tari - din pacate si din Rominia - care nestiind sau netinind seama ca exista o disciplina stiintifica, numita Istorie, care consemneaza datele trecerii prin lume a indivizilor si popoarelor, si oricit de tendentioase sunt autoevaluarile subiective, aceasta stiinta le corecteaza in timp, stabilind adevarul. Falsii palicari - descendenti din spita gindirii gen Roller - au terminat cu tracorominismul latinitatii din Balcani, devenind peste noapte greci puri de la Atena, mai puri chiar decit grecul din anecdota, grecul - grec adevarat, el se rade pe uscat; si cum asa greci curati nu gasesti nici la Atena, s-au autodescoperit unii in Romania… Ar fi ridicol si ineficient sa mentinem un dialog cu ei! Problema grava aparuta in ultima decada - de cind cauza arominilor este o limba diferita de limba romana, sau este un dialect al ei. Toate studiile lingvistice atestate de Academia Romana - si insusire de forurile lingvistice internationale - au stabilit ca vorbirea aromanilor sau macedo-romanilor este un dialect al limbii romane, al doilea ca importanta, dupa dialectul daco-roman, pe structura caruia s-a format limba romana, moerna standard - si inaintea dialectelor megleno-romin si istro-roman. Confrati de-ai nostri, mai orgoliosi si mai temperamentali, poate ca in buna parte dezamagiti de abandonarea aproape totala din parte Romaniei a aromanilor dupa cel de al doilea razboi mondial, militeaza acum activ si cam… dupa ureche, pentru ideea ca graiul aroman sa fie considerat limba si nu dialect. Chiar au aparut in acest sens publicatii noi, si ce este mai grav, s-a trecut la un brigandaj cultural, o piraterie literara ca in codru! Nu este admis sa se publice operele unor academicieni, poeti, oameni de cultura ce n mai sunt in viata, intr-o grafie mutilata, cu care cei decedati n-ar fi fost niciodata de acord. Sunt drepturi de autor, iar Academia Romana ar fi prima care sa ceara respectaea lor. Cit priveste abandonarea aromanilor - ca de altfel a tuturor romanilor din jurul Romaniei, peste 10 milioane - de catre politica externa a Romaniei, trebuie tinut seama de faptul ca Romania, dupa ocupatia ruseasca di 1944, s-a aflat in capitulare totala si neconditionata fata de colosul comunist din Rasarit si a trecut la distrugerea propriei culturi si spiritualitati, sub enuntul neiertator al Moscovei. Limba romana este astazi ca o insula izolata, asaltata de valurile tuturor uraganelor politice contemporane: valul limbii moldovenesti”, valul ,,limbii Bucovinei de nord”, unde s-a decretat scrierea limbii romane in caractere cirilice, si cum… valul semidoct care vrea sa se cheme ,,limba aromana”. Acesta este un prim aspect al problemei. Al doilea aspect, ignorat de cei ce sunt departe de domeniul si legile lingvisticii, este acela ca graiul aroman el insusi este neomogen, nu este inca binedefinit. Pastrat oral pina in secolul trecut, culegatorii de folclor si literatura populara aromana s-au izbit de greutati datorita evolutiei dialectului de la un grup la altul de vorbitori ai lui. Din observatiile personale, am gasit urmatoarele deosebiri intre grupul farserot si grupul gramustean: farsirotii nu au in vorbire lor locala i (a), de provenienta slava, in timp ce ea abunda la gramosteni, inlocuind in mare parte vocala a, intrebuintata de farseroti. Iata, exemple, la farseroti: mani, pani, sambata, dumanica, frandza, macari, fuga, casa, hoara, etc. La gromsteni, aceleasi vocabule, pronuntate cu t: mini, ptni, simbiti, duminici, frindzi, fugi, casi, hoari etc. La farseroti nu exista decit mult rar a protetic, aproape generalizat la gramosteni: raman, ros, rau, lari, landarusi, namuzi etc. La gramosteni e mult mai frecvent a protetic: arman, aros, arau, alari (spalare), alindirusi, animuzi… La farseroti, cind in mijlocul cuvintului se intilnesc doua consoane, una cade, in timp ce la gramosteni se mentine. Ex.: iar - iarna, cara - carni, var - virnu, ahat - ahintu etc. Farsoretii pastreaza vocalele in interiorul cuvintului, gramostenii le elimina: ficior - fcior, cicior - cior, usat - msat, sutat - tutit, stit. Corectarea literara a tuturor acestor diferente se poate face apelind la limba romana literara/standar, care este daco-romana evoluata pe baza studiilor lingvistice. Nu mai insist asupra unor particularitati dialectale, care n-au disparut nici din graiurile limbii daco-romane, cum sunt regionalismele: cheatra-piatra, chicior-picior (cicior, in arom.), chept-piept, aiu (al’iu, in arom.) - usturoi etc. Suntem la inceput de cristalizare a unitatii dialectului aroman spre limba culta romaneasca. Populara sau culta, vorbita sau scrisa, literatura dialectala aromana a evoluat in ultimul secol in poezie si proza, dar dincolo de acest prag, dialectul devine neputincios, pentru ca niciodata un dialect nu poate deveni o alta limba, dincolo de matricea limbii comune, de care apartine. Nu putem vorbi de discipline stiintifice in aromana. Este ridicol sa credem ca putem avea studii de chimie, matematica, medicina, mecanica, biologie sau fizica in ,,aromana”. Orice incercare de acest gen este sortita esecului, ea devenind caricaturala, asa cum se dovedeste o recenta publicare a unui ,,Abetsedar Armanescu”, unde se fura din limba romana si se stilcesc cuvintele, doar-doar sa nu semene a…romanesti! De ce ,,Abetsedar”? Ca sa sune ca in Makedonia-Scopie si a …alfabetul din Freiburg? Abetedar pronunta slavo-bulgarii, slavii in general, si aromanii din Makedonia, dar nu si cei din Albania, Grecia, care ce trebuie sa faca? Sa adopte pronuntii albaneze si grecesti, poate si alfabetele respective? Tendinta autorilor ,,abetsedarului” semnalat, feroce anti-romaneasca, stupida antiromaneasca visceral, merge atit de departe, incit autorii lui sunt in stare sa saboteze intreaga educatie morala chiar a copiilor. Agramati de-a dreptul, autorii asa-zisului abetsedar ignoreaza insasi cultura universala de sorginte latina. Prima carte de invatamint are la baza primele trei litere latine ale alfabetului, a, b, c. Toate dictionarele si enciclopediile sunt aranjate pe principiul alfabetului laiin. Atunci, de unde au scos acesti ,,autori” ordinea literelor latine a, b, ts ? Cum vor cauta in dictionare viitorii elevi? Acum circa 100 de ani aparea la Bucuresti primul Abecedar Macedo-Roman, pentru scolile din Macedonia! ,,Reformatorii” germano-slavo-greci ai scrierii “aromanesti”, pe care o vom numi barbar-cuniaforma (de la initiatorii ei, Barba si Cunia, dar daca vreti si de la vocabula ce denumeste scrierea …cuneiforma, la fel de… incifrata!, pentru care am avea nevoie de noi Champollioni) puteau cerceta cit de cit cum au scrisinaintasii lor aromini, ajunsi academicieni, savanti in ale lingvisticii, si abia atunci sa fi treut la …stupide inovatii, daca le-ar mai fi dat mina! Poate sa socheze cumva tonul cam dur cu care tratez aceasta dezertiune de la adevar si noralitate, privind aromana, scrierea ei, problema aromana in general, coborita de unii in ridicol. Dar suntem la ora unei mari raspintii, cind trebuie sa ne clarificam optiunile. Pentru aceasta, apelam la probele de netagaduit, furnizate de vorbirea noastra de toate zilele, dincolo chiar de indreptarul ce ni-l refera lingvistii, intre care si nume ale unor mari invatati aromani. De aceea, prezint, in cele ce urmeaza, un tablou sinoptic de filologie comparata intre vorbirile: macedo-romana/aromana; daco-roman; si italiana. Din tablul urmator se poate vedea ca dintr-o suta de cuvinte luate la intimplare, din mai multe domenii, 50 de cuvinte aromane sunt identice ca pronuntare cu daco-romana; 47 de cuvinte au aceeasi radacina, cu mici deosebiri fonetice dialectale; 2 cuvinte au in daco-romana si un echivalent strain (dovleac, turcism, in loc de curcubeta), zapada, de origine slava, in locul regionalismului nea, neaua, pastrat si in aromana, si un singur cuvint din 100 fiind la daco-romani imprumutat din slava, nisip, in locul lat. arena, la aromani arina. In comparatie cu italiana, avem 62 de cuvinte asemanatoare, din aceeasi matrice, cum este pecora, pentru oaie, cuvint pierdut pe parcurs, de aromani si de daco-romani, desi initial era comun si unora si altora; de aici, de la pecora derivind picurar la aromani si regionalismul pacurar, in daco-romana. Problema aromanilor este una national-romaneasca, si nimeni nu o poate revendica in folos personal, sau de grup. In conjunctura internationala actuala, ea trebuie pusa cu toata seriozitatea si sustinuta de o puternica demonstratie statistica, lexicala, gramaticala, istorica si politica. Pentru aceasta insa este nevoie de o reprezentanta liber aleasa, in modul cel mai democratic, care sa fie un organ validat a vorbi in numele tuturor aromanilor. Din experientele de pina acum, tarile balcanice cu o puternica minoritate aromana, calca in modul cel mai grosolan toate posibilitatile de manifestare culturala a aromanilor, iar o reprezentare plenipotetiara, in afara de cea romaneasca este inca foarte greu de realizat, chiar in mod deosebit in prezent. Manifestarile aromane sporadice in acest sens, lipsite de consistenta si autoritate, prestanta, unele chiar dominate de oportunism cras, de interes personal sau de grup, apar mai des in ultimul timp, dar cel mai adesea ele merg impotriva sensului firesc.


SOLUTII DE SUPRAVIETUIRE ETNICA - pentru aromanii din Balcani Toata lumea stie foarte bine - inclusiv dragii nostri guvernanti - ca un popor, precum aromanii, nu poate supravietui ca atare, decit in doua conditii: 1) Sa traiasca intr-un stat propriu, ocrotit de niste granite sigure, recunoscute in plan international, si 2) Sa coexiste in alta tara, cu o autonomie culturala numai, recunoscind suveranitatea statului in care traieste. Cea dintii conditie este exclusa pentru fratii nostri din Balcani, poporul macedo-roman/aromanii din Peninsula, desi ei se afla aici ca bastinasi, urmasi ai tracilor localnici romanizati incepind inca dinainte de Hristos, dupa cucerirea si apoi transformarea in provincie romana a Macedoniei isorice si a Epirului in anul 168 si respectiv 148 i.d. Hr. Aromanii ar fi avut acest drept, pe care si l-au si exercitat in cadrul Vlahiilor lor balcanice medievale din secolele X-XI (Vlahia mare, Vlahia Mica, Vlahia de Sus), ca si al cunoscutului Imperiu Romano-Bulgar din sec. XII-XIII (1186-1256). Istoria este Istorie insa, si ea trebuie recunoscuta, acceptata asa cum s-a produs: aceste formatiuni statale aromane la care am facut referire nu mai exista demult, iar aromanii nu pot decit sa primeasca verdictul istoriei asa cum este, fie si dur, foarte dur; ceea ce nu inseamna insa citusi de putin ca ei trebuie sa dispara din lume, ca etnie distincta in Peninsula Balcanica, de la Veria pina in Pind, Epir si in Macedonia! Ramine perfect posibila pentru aromani insa cea de a doua situatie: sa coexiste in statele balcanice, avand autonomie culturala si recunoscind, cum este si firesc, suveranitatea si integritatea teritoriala a Greciei, Albaniei, Macedoniei-Scopie, Bulgariei etc. a) Sa aiba scoli si biserici romanesti, in limba romana - limba romanilor de pretutindeni in lume. Asa cum le-au si avut pina dupa ultimul razboi mondial (si incepind din 1864, cind se deschidea la Tirnova prima scoala romaneasca pentru aromani, in districtul Bitolia din Macedonia). Ar fi solutia cea mai usor de realizat, fiindca in acest caz nu s-ar mai pune problema manualelor scolare si a cadrelor didactice, a bibliotecilor necesare pentru invatamint, cultura, acestea putind fi asigurate de Romania, cum a facut-o si in trecut tara noastra. Aceasta solutie insa, in mod absurd si paradoxal, nu pare a fi agreata de tarile balcanice, ca si de o parte dintre romanii insisi, la peste 50 de ani e la inchiderea fostelor scoli romanesti. Statele balcanice se tem de forta de iradiere a scolii romanesti, de cultura romaneasca in general, de nivel european; iar un procent de aromani, la care am facut referire, instruiti in ultimele 5 decenii in limbi straine - greaca, albaneza, macedo-slava, bulgara, sirba - se pare ca si-au pierdut constiinta etnica, considerindu-se de acum greci, albanezi, bulgari, sirbi…La care s-ar adauga si un alt procent infim de ,,fundamentalisti” ce, fie din ignoranta, fie din meschine interese personale, se socotesc/ se viseaza popor neolatin aparte, deosebit de poporul roman, desi acesti ,,musulmani” vorbesc un dialect romanesc, ei insisi stiind asta!



==Moștenirea culturală a luptei naționale românești sud-dunărene== de Emil Tircomnicu

Neamul românesc risipit în spațiul sud-est european trebuie să aibă ca centru de iradiere și susținere culturală statul român. Comunitățile românești de peste hotare trebuiesc considerate ca factor de apropiere între statele naționale în care viețuiesc și statul român, prin împărtășirea acelorași valori culturale europene. În privința comunităților românești de la sudul Dunării există câteva caracteristici istorice care au dus la disoluția ideii românismului și la unele neclarități la nivel comunitar și național. Aceasta s-a întâmplat datorită faptului că statul român, intrat sub ocupație comunistă, nu a mai intervenit vreme de 50 de ani în sprijinirea cultural-națională a comunităților sale, precum și datorită politicilor dure de deznaționalizare și asimilare etnică duse de statele naționale balcanice, fără excepții. Pe teritoriul României, aromânii veniți prin colonizare în Cadrilater, apoi transferați în Dobrogea la schimbul de populație din anul 1940, trebuie să fie considerați (cum de altfel se și cosideră membrii acestei comunități) ca o comunitate românească, provenită din arealul balcanic, colonizată în România (patria mamă) datorită sentimentelor românești pe care nu și le mai puteau afirma în contextul istoric respectiv, în spațiul autohton de proveniență. Ei reprezintă o comunitate culturală, cu tradiții, obiceiuri specifice datorită împrumuturi locale și conviețuirii o lungă perioadă între alte neamuri, cu caracteristici proprii dar și comune elementului românesc, vorbind un dialect al limbii străromâne. Dacă ne referim la aromâni, cei ce cântau imnul „Părinteasca Dimândare” luptau pentru triumful ideii românismului balcanic. Constantin Belimace compunea poezia din disperare pentru soarta fraților aromâni răspândiți în spațiul sud-dunărean, amenințați cu deznaționalizarea. Imnul este un blestem pentru cei care își uitau limba, simbol al românității lor. Astăzi, nu se pot confisca simbolurile naționale în interes mărunt etnocentrist. Lupta eroică a românismului balcanic este parte integrantă a istoriei naționale.

Prin neimplicarea statului român în sprijinirea comunităților sud-dunărene a luat naștere un proiect cosmopolit prin care se încearcă legitimarea unui popor vlah în Balcani. Agenții acestui proiect, cei care promovează diferențierea dintre vlah și român, încearcă să realizeze o unitate la nivel internațional (elitist) al comunităților „vlahe”, consecința fiind previzibilă: dezastru la nivel național prin scindare comunitară. Acest proiect, dacă ar intra în vederea centrelor de putere mondiale, în funcție de interesele proprii, poate deveni factor de presiune națională. Situația a fost sesizată printr-un extraordinar simț național, de vlahii timoceni din Serbia, care au pus semnul de egalitate între vlah și român. Proiectul românesc trebuie să fie unul al pacificări zonale, folosind aromânii din românia ca punte către comunitățile de la sud de Dunăre. Statul român trebuie să sprijine cultural supraviețuirea latinității orientale ca factor de progres, civilizație și diversitate în spațiul balcanic prin păstrarea tradițiilor, dialectelor și coloraturii etnice zonale, prin ceea ce este propriu acestora. Încrâncenarea de păstrare și afirmare a unui dialect al limbii române trebuie văzut prin ceea ce poate lega și nu despărți, prin legătura pe care o crează între aromânii dobrogeni și aromânii balcanici și nu prin ruperea acestora de românitate. Supraviețuirea dialectelor limbii române (istro-român, megleno-român și aromân) aparțin miracolului etnic românesc, puterii de rezistență și regenerare națională, etnogenezei și istoriei românității. Acest proiect se poate realiza doar prin concursul statelor balcanice care trebuie să renunțe la politicile de deznaționalizare aplicate în ultimii 100 de ani. Aromânii au șansa să se salveze doar într-un climat de liniște și concordie națională. Interesul național românesc trebuie să fie văzut în integrarea cât mai rapidă a tuturor statelor balcanice în Uniunea Europeană. Rămânerea în afara Uniunii a unor state și integrarea altora, ca și dezechilibrele economice zonale, pot duce la grave dezechilibre și alimenta ideologiile formării „statelor mari”. Statele balcanice trebuie să înțeleagă imperativul momentului și să acorde drepturi pentru comunitățile românești respectând tratatele internaționale semnate. Analizând istoric, proiectul românesc de până la primul război mondial a fost cel de susținere a Imperiului Otoman (până în 1913), formarea unei Macedonii independente, crearea unui stat albano-român sau sprijinirea Serbiei în detrimentul Bulgariei care a tot agitat spectrul revizionismului după congresul de la Berlin. După Marea Unire de la 1918 România militează pentru realizarea unor înțelegeri defensive la nivel regional, cum ar fi Mica Înțelegere (1921, între România, Iugoslavia și Cehoslovacia - practic, astăzi, cele două state nu mai există!) și Înțelegerea Balcanică (1934, între România, Iugoslavia, Turcia și Grecia). Au existat unele variații în politica de sprijinire a comunităților de la sud de Dunăre, care atinge un maxim în timpul războiului (1940-1944). După 1947 România nu mai face demersuri la nivel internațional în sprijinirea acestora. Perioada de tranziție prin care a trecut statul român după 1990 a făcut ca, pe plan intern, să existe o maximă bunăvoință față de minoritățile naționale, dar pe plan extern să se realizeze foarte puțin în sensul obținerii de drepturi similare românilor de peste hotare. Astfel, a devenit „foarte avantajos” în România să fi minoritar, multe persoane din familii mixte declarându-se aparținând minorităților etnice, în speranța obținerii de avantaje materiale, atât din partea statelor nucleu cât și din partea statului român, care a susținut „foarte generos” aceste minorități. În acest timp, comunitățile românești din sudul Dunării au întâmpinat numeroase dificultăți în afirmarea ca minorități naționale, în unele din aceste state nefiind nici astăzi recunoscute. În timp ce în România este un avantaj să fi minoritar, în statele balcanice se poate fi chiar periculos să-ți afirmi identitatea etnică. Nu ne putem mira de confuzia care domnește astăzi în rândul acestor comunități românești.

Traiasca Romania Mare Legionara[modificare sursă]

Ma numesc ioan pena si am originii puternice armane. Ce vreau sa spun este faptul ca romania a privit armanii dintotdeauna ca niste frati si romanii au recunoscut armanii ca fiind de acelasi singe si armanii sau bucurat de iubire din partea romanilor (romanii fiind singura natie care a facut acest lucru )armanii fiind de-al lungul timpului cei mai patrioti romani din cate au existat,Papanace fiind cel mai perseverent in obtinerea drepturilor romanilor si armanilor in propria lor tara adica Romania.Chiar nu se observa originea comuna a celor doua dialecte (pt. ca nu sunt limbi distincte)chiar trebuie sa ne cautam nod in papura singuri,ramanii sau format din uniunea dacilor(cei mai nordici thraci) si a romanilor, iar armanii din uniunea thracilor sud-dunareni cu romanii;adica avem acelasi sange si de la mama si de la tata.Eu ma simt roman si arman in acelasi timp deoarece pt. mine nu exista diferente intre noi ci numai diferente cauzate de trecerea anilor(daca ne-am fii dezvoltat in acelasi stat si Mihai Viteazul ar fii cucerit Stambulul aveam acuma cel mai puternic stat din regiune armanii ar fii avut tara pe care au visat-o chiar in locurile stramosesti si nu la nord de dunare.Atunci diferentele de dialect erau insesizabile.

Nu înțeleg ce anume criticați la acest articol, dacă criticați ceva. În orice caz, dacă doriți să contribuiți la dezvoltarea sau corectarea articolului va trebui să veniți cu date bibliografice: cine, cînd și unde a publicat afirmațiile pe care le introduceți în text. Deci în nici un caz nu puteți veni cu teorii și impresii personale, chiar dacă sînteți convins că aveți dreptate.
Teoria despre formarea românilor și aromânilor din traci de două feluri (nord- și sud-dunăreni) este nouă pentru mine. În prezent se acceptă ca fiind cea mai probabilă ipoteza conform căreia aromânii s-au desprins din trunchiul românilor acum 1000-1500 de ani, deci nu s-au format separat. Dar dacă veniți cu surse serioase care propun o altă ipoteză sînteți binevenit s-o adăugați în articol.
Controversa dialect - limbă este veche în lumea lingviștilor, și nu se reduce numai la cazul română + aromână. În general lingviștii români susțin că limba aromână este un dialect al românei. În prezent însă mulți lingviști din lume consideră limba aromână ca fiind o limbă separată, deși foarte apropiată de română. Toată dilema se învîrte de fapt în jurul a două chestiuni: una lingvistică (Ce este acela un dialect?) și una politică (Deci în Grecia și Albania trăiesc români?). — AdiJapan  22 martie 2006 13:05 (EET)[răspunde]

Curierul Național Sâmbată, 18 Martie 2006 publică un interviu cu Prof. Barba[modificare sursă]

articol Scrisori catre acasa Mereu vitreg, adevarul macedoromânilor! prof. Vasile Barba, Freiburg, Germania Ugo 3 aprilie 2006 12:55 (EEST)[răspunde]

Un articol despre aromânul Gigi Becali publicat azi de Ziua[modificare sursă]

articol

Și ce rost își are în articolul despre aromâni? Chestia asta chiar îmi displace. Nu se face referire la adevăratele valori de origine armână. Sincer nu m-aș mândri cu o "personalitate" ca Gigi Becali. Și cu nici un fel de trecut "legionar". Nu pot să mă pronunț pentru că nu fac parte din comunitatea armână, dar cred că știu câte ceva.Elerium | Mesaje către Elerium 11 aprilie 2006 22:55 (EEST).[răspunde]
Elerium, articolele trebuie scrise obiectiv, fără a alege ce e "bun" de ce e "rău" (noțiuni care și așa sînt relative).
Pe de altă parte sînt de acord că articolul de față trebuie doar să conțină o listă de personalități aromâne, cu legături la articolele respective, fără să intre însă în detalii și fără poze. Cine vrea să citească despre acei oameni se poate duce la acele articole. — AdiJapan  12 aprilie 2006 07:44 (EEST)[răspunde]


Elerium&AdiJapan: 'Oară bună' (pe aromână) sau 'Bună-ți oara' la fiecare in parte (cum zic farserotii). Sau cum zic daco-românii 'Sa fie într-un ceas bun!'. Cred ca fără poze articolul e prea arid. Imaginile își au rolul lor și 'condimentează' respectiv nuanțează articolul. Uneori ele au o tentă vag ironică. La polul opus al imaginii cu 'războinicul luminii' Becali se poate vedea imaginea profesorului Barba, un aromân mai fin, de altă 'școală' și caracter. Cum bine zice Adi Japan "bun" si "rău" sunt noțiuni care pot fi relative. Trecutul legionar al aromânilor e un fapt bine stabilit, nu are sens să-l măturăm (și ascunde) sub preș. Până la 80% din studenții aromâni din perioada interbelica au fost gardiști (deasemenea mulți dintre cei nu neapărat școliți, cum au fost părinții lui Becali). 'De la vlădică la opincă' cum se zice în 'bobor'. Oricât de mult mi-ar repugna conexiunea legionară a aromânilor: ea a existat și se pare, vai, ca revine violent la suprafață. Eu cred că articolul trebuie să fie înainte de toate echilibrat si nepărtinitor, și asta fara a deveni sec, prea academic sau inhibat. 'Tabuurile de dragul tabuurilor' sunt un reflex ce-l evit instinctiv. Haideți să avem o discutie deschisa pe aceasta temă. Care e parerea voastră? Ugo 12 aprilie 2006 14:23 (EEST)[răspunde]
Părerea mea e simplă: toate informațiile de natură enciclopedică și susținute de bibliografie cinstită își au locul în articol. Așa cum foarte bine spui, ceea ce afirmăm în articol trebuie să fie echilibrat și nepărtinitor.
În legătură cu pozele lui Becali și Barba, părerea mea e că aceste poze stau mai bine la articolele respective, dar dacă vrei neapărat să le pui și aici, nu mă opun. — AdiJapan  12 aprilie 2006 17:20 (EEST)[răspunde]
AdiJapan nu cred că m-am făcut înțeles. Nu judecam bun - rău ci existent - inexistent și deplângeam lipsa unor informații despre adevăratele personalități armâne. Nu am cum să neg legăturile armânilor cu legionarii, dar parcă se bate prea multă monedă pe acest aspect. Mai ales că și Becali "ar vrea" să fie tot un "exemplu" în genul ăsta. Îmi vine greu să cred că Becali este o figură simbolică a armânilor. Mai bine lipsesc imaginile, decât o astfel de imagine. Oricum nu avem cum să judecăm noi, ci istoria, timpul. Nu știu de ce Ugo aduce aminte de tabuuri, pentru că nu cred ca legiunea să fie un tabuu aici. Elerium | Mesaje către Elerium 12 aprilie 2006 20:24 (EEST).[răspunde]


Elerium, tu spui, ca să te citez, 'Îmi vine greu să cred că Becali este o figură simbolică a armânilor'. Conform unui recent sondaj de opinie Becali este unul din cei mai populari politicieni români. Este, de departe, cel mai popular personaj de origine aromâna care face politică in clipa de față in Româniavezi recent sondaj INSOMAR. Mai popular decât fostul ministru țărănist al culturi si actor de renume Ion Caramitru (pe care personal îl prefer de un milion de ori) sau decât fostul vice-premier și senator Mircea Ciumara (de care toți au uitat deja). Poate trebuie sa discutăm, delimităm noțiunea de 'figura simbolică' respectiv cea de 'figură populară' (care se bucură de mare popularitate în rândurile alegătorilor). Interesant subiect de seminar, nu?

Sigur, putem să ne prefacem că Becali e doar o furtuna intr-un pahar cu apa sau putem sa ne îngropam capul in nisip. Eu personal nu cred ca putem ignora in clipa de fata 'fenomenul' Becali, 'a Berlusconi on the making'? (oricât de efemer sau durabil s-ar dovedi a fi). În altă ordine de idei am numeroase poze cu aromâni legionari 'în acțiune' pe care deliberat nu le folosesc pentru ca ar parea ostenative. Nu cred ca ele si-ar afla rostul in wikipedia. Asta doar ca sa nu crezi ca 'pedalez' pe o singura temă. Dupa cum bine știm, e penibil ca cineva sa se foloseasca de wikipedia in scopuri propagandistice. În clipa de fata in presa serioasa din Grecia apar o mulțime de articole care îi acuză pe aromâni/vlahi de sentimente legionare (vezi articol Kathimerini). E aceesi veche politica de victimizare ca sa nu spun intimidare. Păcat ca nu știți grecește sa le cititi și voi. Eu prin natura lucrurilor, am poate acces la un orizont mai larg si poate văd lucrurile altfel decât din perspectiva strict românească. Am incercat sa echilibrez articolul din ro.wikipedia tocmai în acest context. Orice adaosuri, editări suplimentare sunt mai mult decât binevenite Ugo 13 aprilie 2006 12:01 (EEST)[răspunde]

Când s-au 'separat' dialectele limbii române?[modificare sursă]

discurs de recepție al Acad. Gh. Mihăilă

Una dintre dovezile unitatii celor patru dialecte ale limbii noastre, a caror separare a avut loc prin secolele XIII-XIV, dupa slavizarea in mare masura a populatiei romanesti dintre Dunare si Balcani, precum si din vechea Serbie, o constituie prezenta celor mai multe cuvinte autohtone - 82% si, respectiv, 71% din cele 115 -, pe langa cele sensibil mai numeroase mostenite din latina, in dialectele sud-dunarene: aromân, meglenoromân si istroromân Ugo 13 aprilie 2006 13:31 (EEST)[răspunde]

Cotidianul Ziua despre 'Lupoaica', organizatie de dreapta a aromanilor din Grecia, care au pactizat cu ocupantii italieni[modificare sursă]

Vezi Articol ZIUA 10 Mai 2006


Ultimele declaratii becaliene de dupa incidentele de la Bistrita au adus la urechile noastre retorica zbierata a "jertfei de sange" si "cruciada impotriva coruptiei si starpirea hotilor care jefuiesc tara". Etc. Un Etc. extrem de periculos si inadecvat la spirala istoriei. Care Etc. conjugat cu refacerea Manastirii Maglavit de catre acelasi ultramediatizat personaj, unde penumbra lui Petrache Lupu deja aduna mii de pelerini, cat si asociat cu vizita intempestiva la Sf. Munte Athos, contureaza "bazinul electoral" si "nisa de audienta" a unui nou tip de legionarism romanesc. Baza populara a miscarilor de extrema dreapta in Romania a fost mult mai mare decat se accepta printr-o istorie inca nu bine studiata. (Ce stim noi de "Lupoaica", organizatie de dreapta a aromanilor din Grecia, care au pactizat cu ocupantii italieni, ca apoi o intreaga comunitate sa "beneficieze" de reactia violenta a grecilor, in marea lor majoritate antifascisti. Faimosul "OHI !" (NU!) al generalului Metaxas a condus reactia de impotrivire armata la ocuparea tarii de catre puterile Axei. La noi, Dictatul de la Viena a fost acceptat printr-un trist Consiliu de Coroana, care a si dus apoi la abdicarea lui Carol II-lea si instaurarea regimului forte al generalului Ion Antonescu. Ce a iesit stim bine! Daca mai adaugam si incredibilul fapt ca publicatii legionare "Crez legionar", "Puncte cardinale" plus acelasi periculos Etc. se vand la chioscuri bine-merci, ca afise de acelasi tip sunt peste tot in centrul Bucurestilor - adevarat, din goana masinii nu se vad - dar am vazut, pe linia troleibuzului 69, pe dreptunghiul de plasma, ca INFO, comemorarea mortilor lui Mota si Marin!? Ceva nu este in ordine, dar lucreaza activ in subterana.Ugo 10 mai 2006 11:49 (EEST)[răspunde]

Nu, Ugo, pasajul introdus de Radu84 în articol (și pe care ai făcut bine să îl ștergi) nu se poate pune nici în pagina de discuții, pentru că este un articol din revista „Rost”, protejat de drepturi de autor. Radu84 ar fi făcut bine să ne spună numai adresa de unde a copiat textul:

http://www.romfest.org/rost/iun2003/aromanii.shtml

Dacă ar fi căutat bine ar fi găsit ce spune revista „Rost” despre articolele pe care le publică: „Preluarea spre publicare a unor articole apãrute în paginile revistei este permisã cu acordul scris al redactiei.”

I-am lăsat un mesaj de avertizare lui Radu84 în acest sens. — AdiJapan  18 mai 2006 13:10 (EEST)[răspunde]


Un articol din România Liberă despre mocani si aromâni (macedo-români)[modificare sursă]

Personal nu împărtășesc ideile autorului articolului dar le citez ca atare

Articol Romania Libera

Familia Median se trage din mocanii saceleni care erau asezati compact pe aria actualului municipiu Săcele, in fostul sat Satulung si Cernatu. Aici, mocanii de origine ortodoxa au convietuit secole de-a randul cu ceangaii de religie romano-catolica, evanghelica si reformata. Pana in 1918, traditia religioasa si populara s-a pastrat cu sfintenie la oierii din Sacele, fiind recunoscuta pe ambii versanti ai Muntilor Carpati. Mocanii saceleni provin din imigrarea de oieri sud-dunareni, macedoromani, de la 1392, consemnata de cronicarii Vasile si Radu Tempea de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului (cf. Istoria Bisericilor Ortodoxe Romane din Sacele Brasov de Stefan Casapu, vol. I, editata in 2000). Argumente in favoarea originii macedoromane a mocanilor saceleni aduc si cercetatorii N. Densusianu, Ov. Densusianu, T. Papahagi si Elena Moroianu. Cel mai puternic argument pentru originea sud-dunareana a mocanilor saceleni o reprezinta faptul ca acestia practicau o transhumanta descendenta (asezarile stabile sunt la munte, de unde se coboara la ses pentru pasunat). Respectand acest ritual secular, Gheorghe I. Median pleca cu turmele de oi pe care le detinea in Balta Brailei, unde, pe traseu, se oprea cateva zile in localitatea Bordei Verde de langa Braila, la varul sau primar Gala. Conform autorilor mai sus citati, Dobrogea era zona preferata a mocanilor saceleni in transhumanta lor, creandu-se la Medgidia, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, centrul mocanilor saceleni. O parte din ei s-au stabilit in localitatile Harsova, Vares, Caramurat (azi M. Kogalniceanu), construind o biserica ortodoxa in anii 1881-1882 si o scoala primara. In Dobrogea, tot mocanii saceleni au infiintat Manastirea Cocos. Ugo 14 iunie 2006 12:29 (EEST)[răspunde]

Articolul legat de "bulgaro-aromani" (termen inventat de autor in totalitate) prezinta numeroase greseli. Graiul gramustean prezinta influente minimale din slavona, nu stiu de unde ati scos-o pe asta cu "bulgaro-aromana"! De ce nu ziceti ca farsilotii vorbesc "albanezo-aromana"?... ar fi o eroare la fel de mare... Prin imprumutul unor cuvinte nu se schimba structura unei limbi si nici identitatea unui popor, IAR ORICUM LIMBA ROMANA ARE INFLUENTE MULT MAI NUMEROASE DIN SLAVONA asa ca nu inteleg unde vreti sa ajungeti cu fraza aceea. Iar oricum, cei care doresc o etnie separata se alfa in minoritate uriasa in randul gramustenilor, sa nu mai vorbim de aromani in general. 86.104.216.79

Fiind cel care sunt vizat in remarcile de mai sus, vă ințeleg punctul de vedere. Dar din pacate (iar părerea nu e doar a mea) există un segment radicalizat al gramustenilor veniti din Bulgaria si grupati incepând de prin 1990 si ceva in jurul Banei Armânești care fac agitatie in jurul ideei ca aromanii ar fi persecutați in Romania. Acest tip de a privi identitatea aromana azi in Romania imi aminteste de Presedintele Republicii Moldova Igor Voronin care sustine teza potrivit careia moldovenii ar fi fost asupriti de romani etc. Sau de Dl. Sabin Gherman care pretinde ca ardelenii români ar fi maltratati de romanii din Vechiul Regat. N-am facut decat sa inserez aceste realitati in articolul Aromâni Cat despre bulgaro-aromani, se stie ca a existat un Regat medieval al Asăneștilor asa-zis bulgaro-vlah sau bulgaro-roman. Nu stiu cat de relevant (sau oportun) e acest termen azi. Poate aveti dreptate: ar trebui rectificate cateva din formulări Ugo 14 noiembrie 2006 12:08 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

Azi merge legătura.--MariusM 31 ianuarie 2007 22:29 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 29 ianuarie 2007 16:23 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 29 ianuarie 2007 16:23 (EET)[răspunde]

Merge legătura dar trebuie înlocuită cu http://www.fgmanu.net/istorie/sa_nu_ucizi.htm --MariusM 31 ianuarie 2007 22:31 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 29 ianuarie 2007 16:23 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 29 ianuarie 2007 16:24 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 29 ianuarie 2007 16:24 (EET)[răspunde]

Principatul Pindului[modificare sursă]

Pe en.wiki este un articol despre încercarea aromânilor de a-și crea un stat național în al 2-lea război mondial - en:Pindus-Macedonian Principality (Principatul Pindului). În ce măsură informațiile sînt corecte și ar merita incluse și în acest articol?--MariusM 31 ianuarie 2007 22:26 (EET)[răspunde]

Întrucât articolul era prea lung am separat istoria într-un articol nou - Istoria aromânilor. Acesta va trebui reorganizat și incluse referiri la principat. Am observat articolul respectiv pe wiki-en. --R O A M A T A 2007 mesaj 4 februarie 2007 13:53 (EET)[răspunde]

ATENTIE MARE[modificare sursă]

Aromanii sunt o etnie respectabila, insa Becali este o rusine; o rusine pentru aromani si o rusine pentru rasa umana. Va rugam frumos scoateti poza si numele lui din pagina. Wikipeida isi pierde prestigiul in felul asta... mai potrivit ar fi sa puneti poza lui Toma Caragiu.

Wikipedia este o enciclopedie. Subiectele din articole sînt discutate sub toate aspectele lor, nu numai părțile plăcute. De altfel una din regulile de bază ale Wikipediei, cea numită a punctului de vedere neutru, ne obligă să fim obiectivi în descrierea subiectelor.
Prestigiul Wikipediei se cîștigă nu prin înfățișarea selectivă a părților bune, ci prin acoperirea cît mai largă a tuturor aspectelor.
Mulțumim pentru propunerea privind Toma Caragiu. Un coleg al meu deja a introdus fotografia în articol. — AdiJapan  17 februarie 2007 11:01 (EET)[răspunde]

Personalități[modificare sursă]

După toate probabilitățile, de origine aromână a fost și I. L. Caragiale. Armân fu și Dimitrie Bolintineanu. Paul Goma are de asemeni ascendență aromână. Cred că poate fi inclus, alături de colegii Arșinel și Caramitru și actorul Sebastian Papaiani. Dar liderii legionari Caranica, Belimace și Papanace nu-s menționabili? --Geneastorga 25 aprilie 2007 13:34 (EEST)[răspunde]

Vă rog să faceți modificările de rigoare la articol. --R O A M A T A 2007 mesaj 25 aprilie 2007 14:40 (EEST)[răspunde]
Ca oriunde în Wikipedia v-aș ruga să introduceți informații doar pe bază de surse. Aici nu cred că vor fi probleme mari, dar la alte articole, precum cele despre unii presupuși romi sau evrei, am avut ceva discuții. — AdiJapan  25 aprilie 2007 17:40 (EEST)[răspunde]

Cineva a adăugat textul de mai jos, care are o formulare nepotrivită pentru un articol de calitate ca acesta. Îi rog pe utilizatorii care se pricep la subiect să selecteze din textul acesta informațiile utile și să le introducă în articol la locurile potrivite.

:Zica: paranteză să va spun cum stau lucrurile de fapt : contrar asteptarilor, dupa 1925 in Romania au venit armani nu atat de multi din Grecia din zonele cu scoli romanesti cit mai ales din Bulgaria din zonele cu putine scoli romanesti . Practic cei care au venit in Romania erau in cea mai mare parte pastori gramusteani din Bulgaria,nescolarizati si care au venit din considerente economice.Au primit pe loc cetatenie pentru ca au venit in urma unei intelegeri. Cei care au venit ca romani, cei scolarizati, au renuntat de la inceput a mai fi armani si in urmatoarele generatii au fost asimilati. Actualii armani care isi cer drepturile sunt urmasii acelor armani simpli care nu au renuntat la identitatea lor etnica iar acum si-o reafirma. Cei care cunosc etnia mai bine, stiu bine ca nici un parinte arman nu vrea sa se incuscreze cu un roman, turc, grec etc. De ce oare? simplu pentru ca se considera alta etnie. pentru noi, toti ceilalti sunt straini, xeni. dintre toate etniile colocuitoare, armanii s-au opus cel mai mult casatoriilor mixte, si ei stiu de ce. noi ne-am comportat tot timpul ca o minoritate iar acum este cazul sa intram in drepturi. Lasati savntlacurile deoparte. identitatea etnica se sustine cu fapte si nu de desfiinteaza prin propaganda. inchid paranteza.

Mulțumesc. — AdiJapan  27 mai 2007 06:14 (EEST)[răspunde]

Alte erori in pagină:

  • Thede Kahl nu spune nicăieri ca aromanii sunt romani
  • Hașotti nu este reprezentantul aromanilor in Parlament ci al Partidului Liberal

Vă rog faceti modificările de rigoare Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.18.16.212 (discuție • contribuții).

Limbi sau dialecte?[modificare sursă]

Nu am pretenții de lingvist în ciuda celor 6 ani de facultate la Sorbona și Inalco (printre profesori, Dumitru Alexandrescu și Alexandru Niculescu), dar în principiu un "dialect" al unei limbi nu are forme literare fixate și este inteligibil vorbitorilor celorlalte dialecte ale aceleiași limbi (vedeți pe Wikipedia francez Ausbausprache - Abstandsprache - Dachsprache și isoglosse, nu știu dacǎ existǎ în Wiki românesc și sub ce titlu). Ori daco-româna și aromâna cel puțin, au forme literare fixate și nu sunt reciproc inteligibile cui nu le-a învǎțat pe fiecare în parte. Poate cǎ la noi definiția unui "dialect" este mai largǎ, nu știu ? Cu bine, --Spiridon Manoliu 5 aprilie 2008 13:31 (EEST)[răspunde]

Am dat un răspuns scurt pe pagina dvs. de discuții. (Weekend plăcut!) - Feri Goslar 5 aprilie 2008 15:43 (EEST)[răspunde]
La Wikipedia este o adevărată manie de a declara diferitele dialecte ca limbi, nu numai pe rowiki ci și pe alte wikipedii. Avem, de pildă Limba muntenegreană, Limba bosniacă și, desigur, Limba aromână. Majoritatea aromânilor se consideră însă români, și asta contează. Italiana sau germana au dialecte care nu sînt reciproc înțelegibile, totuși sînt considerate limbi unice (nu și la Wikipedia, unde avem Limba venetă). Eu aș propune eliminarea cuvîntului "limbă" din titlul articolelor, deci să avem articole "româna", "aromâna", "Italiana" etc., pentru a respecta PDVN.--MariusM 6 aprilie 2008 01:38 (EEST)[răspunde]
Utilizarea cuvîntului «limbă» acolo unde după criteriile de specialitate este vorba de dialect sau doar de un grai este o exagerare. Indiferent dacă se dă curs unor sensibilități național-politice. Dacă deosebirile dialectale dintre dacoromână și aromână sînt realmente mari, încît unii pot fi tentați să le considere limbi diferite, aflate în raport una față de alta ca ambele față de italiană, franceză etc., este aberant să zici că muntenegreana, bosniaca și sîrba ar fi limbi diferite. Acestea sînt una și aceeași limbă. Idem croata. Deosebirea dintre croată și sîrbă nu este mai mari decît deosebirile dintre graiurile dialectului nostru. În schimb, între unele dialecte ale limbii germane, deosebirile sînt ca între cehă și slovacă (mai mult: nu puțină lume se consideră pe plan intern ca aparținând mai multor... popoare; în fond, Germania, Austria și Elveția sînt tustrele... federații mult mai diversificate decît federația S.U.A.). Și totuși limba este una: germana. Mai mult: în atlasul lingvistic al limbii germane își are locul său și limba idiș. Deoarece în realitate este un dialect al limbii germane, desprins în evul mediu din dialectul bavarez și cel francon.
A propos de paginile de wikipedie scrise în dialecte - multe dialecte germane + neerlandeze, idem italienesti, idem slave -, cred că este vorba mai degrabă de o... joacă. Ele nu se vor îmbogăți niciodată cu atîta material încît să le justifice existența. Contribuitorii își văd de secțiile principale (în italiană, franceză, olandeză, germană). În cazul așa-ziselor limbi turcice existența unor secții diferite este mai justificată din cauza diferențelor mai mari socio-politice existente de la migrațiile pecenegilor și cumanilor încoace. Altminteri și aceste limbi (cu puține excepții) stau în raport de dialecte una față de cealaltă, iar panturcimea, pînă în străfundurile Chinei și Siberiei nu are probleme să urmărească vorbăria din mass-media după calapodul limbii turce literare din Ankara și Istanbul. - Feri Goslar 6 aprilie 2008 02:22 (EEST)[răspunde]
Ce părere aveți despre propunerea mea de mai sus de a scoate cuvîntul "Limbă" din titlul articolelor?--MariusM 6 aprilie 2008 20:09 (EEST)[răspunde]
În cazul idiomurilor considerate de comunitatea științifică (facultățile de specialitate) ca fiind dialecte ale limbilor cutare și cutare, aș scrie dialect, nu limbă (chiar dacă și dialectul tot... limbă e și nu muștar ori pătrunjel). - Feri Goslar 7 aprilie 2008 02:37 (EEST)[răspunde]
Discuția de față ar trebui purtată la articolul Limba aromână.
Propunerea lui MariusM de a renunța la cuvîntul „limba” din titlu pare să rezolve problema, dar de fapt doar o ascunde sub preș. Forma de feminin a cuvintelor „aromâna”, „istroromâna” etc. face să se subînțeleagă că este vorba de limba respectivă. De fapt, așa cum spune Feri Goslar mai sus, și dialectele sînt tot limbi, deci nu trebuie să fugim de acest cuvînt. În plus în lingvistică termenul „dialect” nu are o definiție clară și general acceptată. Spunem „limba aromână” nu ca să susținem că ar fi limbă distinctă, ci ca să arătăm că articolul e despre un subiect lingvistic, nu despre altceva; titlul simplu „Aromâna” ar fi ambiguu.
În particular în cazul idiomului aromân există specialiști de ambele părți; printre cei care susțin că aromâna este o limbă distinctă există și lingviști români și etnici aromâni, nu doar specialiști independenți. Ca peste tot în Wikipedia, nu putem decide noi cum stau lucrurile (deci unele deducții științifice care s-au făcut mai sus pe această pagină nu-și au locul aici) și trebuie să recurgem la ce spun specialiștii. În cazul de față Ethnologue, de exemplu, spune că aromâna este structurally a distinct language from Romanian. Avem și lucrări precum monografia din 1932 a lui Th. Capidan Aromânii, dialectul aromân. Ca urmare nu vom putea decide dacă e limbă aparte sau dialect. Cel mai simplu este să păstrăm termenul „limba” în titlurile tuturor articolelor despre limbi (mai puțin în cazuri speciale precum esperanto) și să-i obișnuim astfel pe cititori cu ideea că un asemenea titlu nu înseamnă neapărat că e vorba de o limbă distinctă.
Ar mai exista posibilitatea de a denumi toate aceste articole „Idiomul aromân”, „Idiomul român”, „Idiomul francez”, pentru a fi absolut corecți politic, dar mi se pare mai mult decît forțat. — AdiJapan 7 aprilie 2008 09:01 (EEST)[răspunde]

Hallo Andrei, ce ce ai sters pe Adam Coe (tataul lui Duce Coe), (bunicul lui Dan Coe) si strabunicul meu? Sintem macedoneni - Adam Coe a fost Directorul Lieului din Bitolia si Cavalerul de Onoare al lui Carol I regele Romaniei.

Toate documentele de la Castelul Peles din 1904 le am in original.

Cu salut cu respect

Dana Coe

D.Coe@t-online.de

99% dintre aromâni nu se consideră români[modificare sursă]

De unde ați scos voi că aromânii se consideră români??? Daca luati un aroman de pe strada sigur nu va spune ca este roman si daca incepeti cu povesti istorice de-ale voastre o sa zica ca sunteti nebuni. Eu nu cunosc nici un aroman care sa se considere romani. DOar am auzit pe unii politicieni, dar nu cunosc nici unul. De altfel nici romanii nu ne considera de-ai lor. Toti zoc ca suntem macedoneni, din cauza termenului makedon, iar altii zic ca suntem armeni. Asta este adevarul!!!! Nu mai e de discutat pe tema asta. Singurul motiv pentru care unii aromani nu vor sa fie minoritari(care sunt de fapt foarte putini) este pensia cuvenita in urma stramutarilor.

Așa? Atunci ce căutară moșii voștri „în munții noștri” (apud Ilarion Ciobanu), mai ales în jurul anului 1922? De ce s-au refugiat din țara-mumă ellenă? Dar mai devreme cum fusasă? De ce s-au ținut personalități ca Gojdu, Șaguna, Bolintineanu printre români? Idem moșii unora ca Octavian Goga, Șt. O. Iosif și Iosif Vulcan (cel la care a debutat un oarecare școlar din Cernăuți pe nume Michael Eminowicz, pe care-l știm ca Mihai Eminescu). Etc. (Oare așa credea și răposatul Dan Coe? Hodinească-l Domnul.) Puține popoare sînt atît de labile dpdv identitar ca poporul valah, cu voi, armînii, cu tot. Așa cum sînteți voi, așa ni-s și noi și vițăvercea. Cu mențiunea că reușirăm să facem un stat valah (iaca, acuma avem două «Vlăhii»: una cu buricu-n București și una cu echivalentu-n Chișinău). Tot e ceva. Altminteri nu știm decît să contribuim la «sporul natural» al națiilor vecine: grecii, vîrgarii, arbănașii, rații, ungurii, rutenii, tăuții și moravii. Iar mai nou peste mări și țări. Tăuții (și ei purtători de cioareci și chimir) patentară pe plan internațional «brînza» ca creație proprie din moși-strămoși, iar lumea nu știe că acei moși erau ai noștri și ai voștri, mai mult ai noștri, din Ardeal. - Feri Goslar (discuție) 10 august 2008 14:45 (EEST)[răspunde]
Cine a zis ceva de țara aia "muma" nazista f****ă elenă. Nu vreau sa aud de aia. Dar statul român ce face pentru noi acujm? Inainte era ok. Ei ne considerau romani. E de discutat. Dar acum ce face statul roman pentru noi? - camaradiani

Parcă Kennedy spunea "Nu vă întrebați ce face America pentru voi, ci ce puteți face voi pentru America". --Cezarika1 10 august 2008 16:09 (EEST)[răspunde]

Așa e, pt. că e cam stranie concepția potrivit căreia numai atunci te consideri conațional și concetățean dacă obții avantaje materiale de la statul care reprezintă nația respectivă. Mie mi-ar fi rușine să mă exprim așa; dacă n-am încotro, mai bine rămîn «apatrid» și-mi țin gura în loc să-mi exercit dreptul la free speech prin prăpăstii care nu se împacă nici cu concluziile științifice (din lingvistică, istorie, microbiologie), nici cu un set minim de norme sociale & «tribale». Alți armâni au știut și să dea nației din care fac parte în mod firesc, incl. să se sacrifice pentru interesele ei. Bref: patrioți. (În precedenta d-l antevorbitor părea a se plînge că aromânii nu sînt recunoscuți ca minoritate, iar în mesajul de mai sus sugerează că statul român nu le-ar recunoaște aromânilor statutul național-cetățenesc de români. Oare unii să fie, eufemistic vorbind, atît de hîtri încît să pretindă coexistența naturală a statutului de membru plin al comunității etno-lingvistice românești cu statutul de minoritate de altă etnie decît cea română? Apoi deh, or fi avînd humor fără să fie din Gura Humorului. Poate din Caracal, unde se cînta «Sîrba din căruță». :-)) - Feri Goslar (discuție) 10 august 2008 21:30 (EEST)[răspunde]
Atunic de ce romanii din Transilvania nu s-au jertfit pentr patria Austro-ungara si toti voiau sa desprinda Transilvania? Vi s-ar fi parut normal ca romanii de acolo sa se lase asimilati si Romania sa fie acum formata din Muntenia si atat? Daca erau tpti romanii ca voi Romania era Doar jumatate din Muntenia.(Moldova era la rusi, Transilvania la unguri, Banatul si Oltenia laa Sarbi), dar conationalii vostri nu agndeau ca voi si nu s-au jertfit pentru tarile in care traiau. E normal ce faceau ei?. -Camaradianis
Mă tem că discuția a deviat. Pagina aceasta de discuții nu este despre aromâni, ci despre articolul „Aromâni”. Vă rog să sesizați diferența și în loc să vă lansați în discuții libere pe tema generală a aromânilor să vă concentrați pe cum poate fi îmbunătățit articolul. — AdiJapan 11 august 2008 14:07 (EEST)[răspunde]
Aveți dreptate, domnule administrator. Încă un cuvînt însă în legătură cu insulta și/sau provocarea din rîndurile de mai sus ale unui ignorant ori troll: dacă ar avea atîtea mii de lei cîți olahi ardeleni și bănățeni au crăpat pe cîmpurile de luptă, în mină și-n alte locuri de trudă întru gloria și fala regatului Ungaria, ale principatului Erdély și ale împărăției Österreich, s-ar putea trage de șireturi cu prezumtivu-i compatriot «nea Jiji». (Și dacă tot e pe la wikipedia, n-ar fi rău să citească niște amănunte în plus de exemplu despre lealitatea Drăgoșeștilor de după «descălecarea» Moldovei, despre Hunyadi János și Kinizsi Pál respectiv Iancu de Hunedoara și Pavel Chinezul, precum și despre rubedenia Iancului, Nicolaus Olahus, unul care a fost ierarhul bisericesc nr. 1 al Ungariei. Înaintașii noștri și-au făcut datoria atît față de statul străin din care făceau parte (inclusiv în batalioanele de pedeapsă ale armatei lui Horthy în WW2 cei care au rămas în Ardealul de nord cedat, inclusiv mai devreme, in WW1, ofițerul Iuliu Maniu), cît și față de cauza românească; ar fi bine să afle cîte ceva (dacă a dormit în liceu în orele de literatura română și istoria României) despre rolul intelectualilor ardeleni din așa-zisa «școala ardeleană» la deșteptarea românilor extracarpatini și emanciparea de sub tutela celor care se bucurau de țicneala bigotă principăteană zisă «închinarea averilor mînăstirești» precum și de sub tutela celor care soseau în virtutea obiceiului «Sublimei porți» de a trimite în «prințipaturi» niște dragomani și caimacami lihniți din cartierul Fanar...) - Feri Goslar (discuție)

Aromâni - Un articol de calitate... îndoielnică[modificare sursă]

Text copiat de la Cafenea.

În urmă cu câteva zile am accesat pagina "Aromâni" (unul dintre articolele desemnate ca fiind "de calitate"). După ce am parcurs o parte a articolul respectiv, am sesizat o serie de inadvertențe:

- Aromânii sunt desemnați ca fiind un popor romanic. Asta deși, în mod tradițional, ei sunt considerați a fi o ramură a poporului român. În mod normal, pentru a respecta punctul de vedere neutru, ar fi trebuit menționate cel puțin ambele teorii (N.b. - punctul de vedere al Academiei Române este că "toți oamenii de știință români și străini sunt de acord că aromânii fac parte din poporul român").

- În continuare, numărul aromânilor "este estimat la aproximativ un milion" - afirmație care nu este susținută de vreun citat, sau de "statisticile" prezentate în tabelul din dreapta, din care rezultă doar vreo 300.000...

- Urmează un citat din Matilda Caragiu Marioțeanu, care afirmă 1. Că aromânii sunt sud-dunăreni și 2. Că ei sunt urmașii macedonenilor, grecilor, tracilor etc. Citatul este extras dintr-un articol de ziar, din care nu reiese clar că autorul ar fi vorbit personal cu M. Caragiu. De altfel, afirmația nr. 1 este extrasă mot-a-mot din Dodecalog al aromânilor - una din lucrările de căpătâi ale lingvistei. Afirmația nr 2., însă, nu știu de unde a apărut, cu siguranță nu din "dodecalog", unde după afirmația nr. 1 urmează o altă "lege" din dodecalog...

- Ceva mai jos este o altă afirmație bizară, atribuită tot Matildei Caragiu Marioțeanu, care ar spune că "aromâna este un dialect al protoromânei, nu al limbii române". Această afirmație este, însă, o contorsionare a adevăratului citat, luat tot din "Dodecalogul(...)", în care M. Caragiu nu spune nici că aromâna nu este un dialect al limbii române, nici că ar fi, în schimb, un dialect al limbii protoromâne. Ceea ce spune, de fapt, M. Caragiu, este că aromâna provine din protoromână, la fel ca celelalte dialecte ale limbii române (M. Caragiu a susținut, de altfel, toată viața, că aromâna este un dialect, iar nu o limbă, deci folosirea afirmațiilor ei pentru dovedirea contrariului e o mică măgărie).

Alte năstrușnicii pe care le-am sesizat, la o parcurgere fugară a paginii, sunt:

- Afirmația că în Macedonia s-ar afla 20.000 de aromâni (iarăși, fără citat), dar că "guvernul încearcă să diminueze și mai mult acest număr" (să înțeleg că ni se sugerează un mic genocid?!?). Ca și înainte, lipsește argumentația pentru această afirmație bizară și periculoasă.

- Steagul aromânesc - o găselniță, în condițiile în care aromânii nu au stat, deci nici simbolurile aferente. De altfel, îmi este cunoscută o altă variantă, radical diferită, a acestui steag, cu alte culori și simbolistică (steagul aromânesc este un subiect de bășcălie și chiar de autoironie, între aromâni)

- Cifra prezentată ca fiind cea oficială a numărului aromânilor din România - 26.500. Aceasta este luată dintr-un articol de ziar, în care ea este citată a fi cea din recensământul populației, din 2002.

- Ce e și mai interesant este că cei 26.500 de aromâni apar și în tabelul din partea de jos a paginii, unde sunt cifrele rezultate din Recensământul din 2002 (poate că cel ce a scris articolul a aflat de cei 26.500 de aici...). Cu toate acestea, consultând rezultatele oficiale ale Recensământului (cele din linkul prezentat în pagină, dar și cele în format .pdf , de pe pagina INSSE) observăm că acolo nu se vorbește nimic, dar absolut nimic despre aromâni, sau despre limba aromână. Prin urmare, probabil că un editor mai șugubăț a cam falsificat datele recensământului, așa cum sunt ele prezentate pe Wikipedia.

Nu știu dacă toate aceste inadvertențe pe care le semnalez aici, precum și cele pe care nu le-am observat (am citit doar 10-20% din informația din articol) sunt o manifestare a grupului care, în ultimii ani, încearcă obținerea statutului de minoritate pentru aromâni (cu subvențiile bugetare și locul de parlamentar aferente), sau dacă sunt suma greșelilor unor editori prost informați, sau puși pe șotii. Dar un lucru este cert - așa cum arată acum, acest articol nu își justifică, în nici un fel, includerea în rândul "Articolelor de calitate"...

Razvan mod (discuție) 7 septembrie 2009 04:13 (EEST)[răspunde]

Vă mulțumesc încă o dată că ați citit articolul, chiar și parțial, și că v-ați exprimat obiecțiile. Am introdus în text cîteva etichete care semnalează problemele pe care le-ați ridicat. Sigur, cu asta problemele nu au dispărut, e nevoie ca cineva să facă modificările necesare. Aș îndrăzni să vă întreb dacă ați putea ajuta la o asemenea operație.
În ce privește statutul de calitate putem porni procedura de reevaluare a articolului. Dacă însă corectura se poate face în cîteva zile așa încît articolul să ajungă să-și merite statutul, atunci ar fi de preferat să nu pierdem timpul cu birocrația.
În ce privește steagul, eu sînt „vinovat” pentru fișierul File:Aromanian flag.svg, pe care l-am desenat după Eurominority.org. Știu că aromânii au și alte versiuni de steag (am văzut steaguri cu un soare galben la o demonstrație din București) și că nu iau chestiunea prea în serios cîtă vreme nu au un stat al lor, dar aveam nevoie de un simbol distinct pentru aromâni, care să identifice vizual subiectele legate de ei (v. en:Aromanian language, en:Moscopole etc.). La articolul de față sînt de acord să avem mai multe versiuni de steag. Aș fi de acord să nu-l punem nici pe acesta albastru, dar am impresia că apare prin surse. — AdiJapan 7 septembrie 2009 08:01 (EEST)[răspunde]
Nu mai folositi acel fals steag de pe eurominority pentru ca si ei urmeazasa il schimbe.
Folositi simbolul nostru oficial cgiar daca nu avem stat! Acela este soarele de la vergina.
Puteti verifica acest lucru pe site-ul consiliului nostru www.makedonarman-council.org (Njirlu (discuție) 9 septembrie 2009 21:22 (EEST))[răspunde]
Despre denumire nu inteleg de ce se insista inca asupra teoriei conform careia aromanii sunt o latura a poporului roman. Din punct de vedere etnic nu avem nicio lagatura. Limba noastra este una neolatina, diferita de limba romana. Multe asemanari se pot gasi si cu limba italiana franceza spaniola. Si ei ar putea spune ca este un dialect al limbii lor. Este doar aceasta ieftina propaganda a Romaniei. Numarul aromanilor este falsificat.
AToate asociatiile noastre in urma unui studiu au conchis ca exista in Balcani peste 3 milioane de persoane cu radacina armana. pe eurominority.org daca va uitati la harta veti vedea cifra 2500.000 . Multumesc! (193.200.200.64 (discuție) 26 octombrie 2009 09:53 (EET))[răspunde]
Aromânii sunt români. Punct. Diferențele dialectale au fost cauzate de evoluția divergentă de cel puțin un mileniu la fiecare ramură în parte. Similitudinile și formele identice lexicale, gramaticale, fonetice etc. sunt atât de mari, încât numai cine este cu totul ignorant în plan lingvistic (în special al lingvisticii limbilor romanice) poate să susțină altceva. Consultă-te cu oricare institut de romanistică (din afara Greciei), dacă nu realizezi singur de ce gradul de înrudire al limbii armânești cu italiana, franceza, spaniola, reto-romana, occitana, portugheza este diferit de gradul de înrudire cu celelalte trei dialecte ale limbii române. Și atenție - aromânii sunt numai o parte din românimea balcanică sud-dunăreană. În afară de ținuturile aromâne și cele cu arie extrem de restrânsă, pe cale de dispariție, a istroromânilor din peninsula Istria, ceilalți români vorbesc graiuri ale dialectului dacoromân, la fel ca românii de pe malul stâng al Dunării. Înainte de insista cu ignoranța voastră (cei care sunteți ignoranți, chiar dacă sunteți "makidoni") în articolul pe care l-ați ciopârțit într-un hal fără hal (și cu agramatisme grosiere), mai citiți și niște cărți serioase, științifice. Chiar și regretata doamnă Caragiu a greșit când a susținut că aromânii ar fi avut alt soi de descendență romanici decât românii, fiindcă evidența științifică nu sprijină această ipoteză (dar dumneaei cel puțin știa carte!). Însă familia ei a optat pentru România, aidoma unui număr imens de aromâni, tocmai pe baza convingerii că ambele ramuri aparțin aceluiași ethnos!
Wikipedia e enciclopedie, nu material de propagandă și wishful-thinking. Articolul trebuie readus la un conținut rațional, în concordanță cu seriozitatea și scris într-o limbă română cât de cât corectă. Ce caută într-un text enciclopedic expresia "orbul găinilor"?? Nu suntem la aprozar! - Laurențiu I. Vintilescu

Poporul Machedon/Arman, component al Romanitatii Rasaritene[modificare sursă]

Domnule JUDECATOR Laurentiu Vintilescu! Nu inteleg ce doriti sa spuneti cand afirmati ca aromanii sunt romani! V-ati insusit fraudulos termenul de romanitate orientala, pentru care, candva fiti siguri ca veti plati! A fi roman in Romania inseamna a fi DACO-roman! Ori noi aromanii, adica Machedonii/armanii/vlahii sudici, nu avem nicio legatura etnica cu corpul majoritar DACO-roman, dincolo de "afinitatile" existente in timpul istoriei! Nu cred ca are vreun rost sa lungesc discutia, pentru ca stiti foarte bine adevarul! Adica dumneavoastra imi negati existenta, sau cum? Imi spui ca sunt la fel ca tine, din moment ce nu sunt? Tu stii ce inseamna asta? Ceea ce faceti voi, acolo in grupul vostru? O faceti in deplina cunostiinta de cauza? Sau ar fi si alte explicatii? Imi stabiliti etnia? (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 12:46 (EET))[răspunde]

Articolul "aromani"[modificare sursă]

  • Domnule Njirlu, sustine-ti-va punctul de vedere pertinent si cu argumente. Va inteleg frustrarea pentru ca si eu consimt ca in aceasta chestiune se petrec multe ,,nelegiuri" insa va rog ca in viitoarele dezbateri sa folositi un ton calm. Stiu ca macedonenii sunt mai irascibili din fire insa e posibil ca aceste atitudini sa fie interpretate eronat de catre etnicii romani in sensul ca se poate intelege ca cine stie ce ura aveti. De asemenea ii rog si pe fratii romani ce viziteaza aceasta pagina sa intelega diferentele culturale. Poate de aceea grecii ne numeau barbari :). In Balkani viata era foarte grea si probabil de acolo mostenim aceasta ,,agresivitate". La fel de duri suntem si in familie deci nu intrepretati asta ca un sentiment negativ inter-etnic. Nu este cazul. Cum spunea si Nicolae Iorga: ,, Domnilor, pe macedoneni trebuie sa-i intelegeti. Au venit din Balkani iar acolo totul era pe viata si pe moarte timp de secole".

Va salut si succes cu proiectul. Creste zilnic! :) (Makedonovlah (discuție) 21 octombrie 2012 23:56 (EEST))[răspunde]

Domnule Adi Japan, buna ziua! Mi-ati sters si bibliografia, si cateva legaturi externe, pentru care am lucrat! Este posibil? Va rog sa-mi explicati ce regim juridic guverneaza activitatea dumneavoastra, pentru ca, eu in calitate de contributor de etnie aromana, ma simt lezat de atitudinea dumneavoastra si intentionez sa va fac o reclamatie! Binevoiti, va rog, a-mi explica care este procedura pentru a fi tras la raspundere! Dumneavoastra manipulati propagandistic acest articol, si mai mult decat atat, faceti o discriminare! Sunteti administrator de cativa ani, si cred ca exista o norma prin care sa se afle cine sunteti cu adevarat, pentru a va actiona in judecata. Va rog sa-mi comunicati aceste date, si de asemenea regimul juridic ce guverneaza activitatea dumneavoastra! Va multumesc! (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 12:33 (EET))[răspunde]
Domnule AdiJapan, buna ziua! Ati anulat si o legatura interna a personalitatilor aromane, la cere am lucrat mai mult de 1 ora, si era mult mai ordonata decat ceea ce se vede acum! De ce ati facut asta? (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 13:00 (EET))[răspunde]
Domnule AdiJapan, buna ziua! Ati spus de atatea ori ca wikipedia este o enciclopedie care reflecta literatura de specialitate! Ati anulat un extras identic dintr-o carte tiparita la editura Academiei Romane de catre un reputat lingvist si filolog membru titular al Academiei Romane, Regretata Doamna, Matilda Caragiu, de origine Armana. De ce ati facut asta? Va rog sa-mi explicati manipularea pe care o faceti articolului aromani, precum si de ce va bateti joc de munca mea constructiva! Va rog sa-mi explicati! (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 13:04 (EET))[răspunde]


Domnule AdiJapan, buna ziua! Cum este posibil sa stergeti un extras dintr-o lucrare de specialitate? Acceptati acele discriminatoare informatii dar nu acceptati un extras stiintific?

Dumneavoastra va postati in calitate de JUDECATOR sau de administrator wikipedia? Cum puteti explica atitudinea dumneavoastra? V-am spus de nenumarate ori, ca eu , in calitate de machedon/Arman ma simt discriminat de informatiile acelui artico! Nici nu vreti sa le stergeti, si nici nu acceptati un extras stiintific! Cum este posibil asa ceva? Pana la urma, ce este wikipedia? Un instrument de manipulare? Este numai a dumneavoastra? Wikipedia nu este a tuturor? (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 13:09 (EET))[răspunde]

Domnule AdiJapan, buna ziua! Va aduc la cunostiinta ca ati anulat O BIBLIOGRAFIE CE CONTINEA PESTE 150 DE LUCRARI; O LEGATURA INTERNA A UNEI PAGINI CU PERSONALITATI AROMANE ORDONATA PE DOMENII PE CARE AM RENOVAT-O, PRECUM SI CATEVA LEGATURI EXTERNE IMPORTANTE SI IN TEMA CU "PROBLEMA AROMANA" SI CEL MAI IMPORTANT, UN EXTRAS STIINTIFIC DINTR-O LUCRARE DE SPECIALITATE TIPARITA DE ACADEMIA ROMANA! ATI FACUT ACEASTA DIN GRESEALA? (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 13:16 (EET))[răspunde]
Domnule AdiJapan, buna ziua! Va aduc la cunostiinta ca ati sters un citat din WINNIFRITH T.J. “The Vlachs : history of a Balkan people” London : Duckworth, 1987, care spune: "...cand vrem sa vorbim despre vlahi(aromani) trebuie sa incepem cu Olimpia si Filip Makedon!". De ce ati sters acest citat? Nu ati cicit cartea? O am acasa! Daca doriti, chiar sunt de acord sa ne intalnim personal si sa v-o imprumut pentru a o putea citi in intregime. De ce ati sters acest citat? De ce ati sters un extras stiintific din cartea "Aromanii si Aromana in Constiinta Contemporana" editura Academiei Romane, ? De ce ati sters eforturile mele de imbunatatire a sectiunii Personalitati Aromane? De ce ati sters legaturi externe cu tematic aromana? (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 13:25 (EET)) (Njirlu (discuție) 20 decembrie 2009 13:41 (EET))[răspunde]
Excelente întrebări. Vi le pot pune și eu dumneavoastră:
  • Credeți că Wikipedia este instrumentul dumneavoastră de propagandă?
  • De ce ați dat atîta greutate unui punct de vedere cu totul marginal și ați ignorat complet punctul de vedere preponderent? Vă reamintesc că majoritatea covîrșitoare a istoricilor și lingviștilor consideră că aromânii s-au desprins din poporul român aproximativ acum un mileniu. Unde apare acest punct de vedere în versiunea dumneavoastră?
  • De ce ați șters din articol acele afirmații care nu v-au convenit? De ce ați șters o mulțime de legături externe pe tematică aromână? (Ca să vă parafrazez: de ce ați șters eforturile altora?)
Dar vă explic degeaba. Am făcut-o și cu alte ocazii, au făcut-o în mod repetat și alții, fără succes. Dumneavoastră nu vreți să contribuiți în mod neutru și dezinteresat la scrierea unei enciclopedii. Vreți numai să faceți propagandă. Va trebui să vă găsiți alt mijloc.
V-am anulat în întregime modificările, inclusiv foarte puținele care erau cît de cît constructive, pentru că munca de selectare a lor ar fi fost mult prea mare.
Vă avertizez cît se poate de serios că amenințările cu datul în judecată sînt total interzise la Wikipedia. Dați-mă în judecată cît vreți (mă întreb ce motiv veți găsi), dar nu mă amenințați aici, pentru că vi se va ridica definitiv dreptul de a mai participa la proiect. Este ultimul avertisment pe tema asta. Mai mult, e chiar posibil ca alți administratori, văzînd amenințările dumneavoastră, să vă blocheze pe loc fără să mai aștepte alte amenințări, pentru că ați mai fost avertizat și blocat pentru tentative de intimidare. — AdiJapan 20 decembrie 2009 14:53 (EET)[răspunde]

Scoateti prostia, va rog[modificare sursă]

Macedonenii greci sunt locuitorii Greci ai regiunii Macedonia din Grecia, nu Aromânii ! Macedoneni latini și celelalte, asta da.--83.113.189.64 (discuție) 3 mai 2010 17:49 (EEST)[răspunde]

Păcat de articol[modificare sursă]

Era de calitate, acum e un maidan. Totul pornește de la naționalismele antagoniste ale contributorilor (care le reflectează pe cele ale surselor)>

Desigur trebuie prezentate echitabil toate POV-urile existente, precum și cel al filologilor și etnologilor, care nu pretind nici că Aromânii s-au desprins după sec. X din Românii nord-dunăreni (cum vor Bulgarii și Sârbii din motive lesne de înțeles), nici că Românii s-au desprins după sec. XI din Aromânii sud-dunăreni (cum vor Ungurii și Germanii din motive bine cunoscute - vezi Rossler), ci că ambii s-au desprins din Proto-Români.

Cearta asta, datorată poate unui exces de testosteronă (nu știu de ce majoritatea covârșitoare a contributorilor Wikipediști sunt bărbați), seamănă cu ce se poate vedea la orice răspântie când două mașini se ating ușor și șoferii, în loc să-și ceară scuze și s-o rezolve civilizat, se ambalează și la urma urmei dau de lucru nu numai reparatorilor de caroserii, ci și medicilor și avocaților.

Da, păcat !--Mitica-Misha (discuție) 10 mai 2010 11:09 (EEST)[răspunde]

Aromanii descendenti ai macedonenilor antici[modificare sursă]

Buna ziua. Va atasez un fragment dintr-un articol aparut intr-o revista de specialitate din FYROM. Vreau sa va intreb daca se poate sa integram aceste informatii sectiunii FYROM. Daca este nevoie voi face o poza cartii de istorie despre care este vorba. Va multumesc! In manualul de Istorie de clasa a VI-a este scris clar, citez: „ostatotsi od Anticikite Makedontsi se vlasite” (urmașii Macedonilor antici sunt vlahii). Cuvântul „vlah” face trimitere directă la aromâni (în limba aromână, termenul „vlah” are semnificație economico-socială, însemnând țărani, păstori). De fapt, știința oficială a Macedoniei, fără a face comentarii, recunoaște că aromânii sunt urmașii direcți ai macedonenilor antici. (Grigore Anticul (discuție) 14 iunie 2010 14:00 (EEST))[răspunde]

Armanii descendenti ai macedonenilor antici[modificare sursă]

  • Despre aromânii din Macedonia avem un articol foarte interesant scris de Prof.univ.dr. Ioan Cardula, în revista „Dacia magazin”, nr.4 din 2003.

Teorie referitoare la etnogeneza poporului aromân macedonean Formarea poporului aromân macedonean începe din perioada neoliticului o dată cu apariția primului popor civilizat pelasgo-trac. Vatra pelasgo-tracilor este spațiul CARPATO - DANUBIANOPONTIC, de unde au început să se extindă la est, până dincolo de munții Caucaz, la apus ajung la Oceanul Atlantic, la nord la Marea Nordului, iar la sud ajung la Marea Egee și Asia Mică și de acolo În Africa de Nord. Fundamentarea acestei teorii se bazează pe surse ISTORICE, LITERARE, TOPONIMICE, EPIGRAFICE și ARHEOLOGICE. HERODOT, în lucrarea „Istorii”, semnalează că „primii locuitori ai Eladei erau PELASGII”, subliniind că aceia care locuiau în regiunea Pindului se numeau MACEDONENI. Prezența pelasgo-tracilor în Macedonia este confirmată de toponimiile existente în spațiul balcanic, ca de exemplu TRAKIGOS – PELAGOS (arhipelagul tracic din Marea Egee) sau PELAGONIA, câmpia Macedoniei.LIMBA. După autorii romani Plautus și Quintilian, pelasgii vorbeau un dialect al limbii latine barbare, numit ARAMIC sau ARAMEIC, care este – după cercetările noastre - similar sau foarte apropiat de limba vorbită de aromânii macedoneni, fapt confirmat de descifrările epigrafice ale Inelului din EZER (Bulgaria) și de inscripția pelasgă din Insula Lesbos. Poemele lui HOMER, ILIADA și ODISEEA reprezintă o altă sursă pentru cunoașterea limbii trace, respectiv a limbii aromâne. O serie de oameni de știință greci, dar de origine aromână, cum sunt Gh. Exarhu, N. I. Liciu, Ath. Busbuki au găsit în epopeile lui Homer și în alte cărți scrise în greaca veche, cuvinte pe care aromânii le folosesc în vorbirea lor zilnică, cum sunt: Limba greacă Limba aromână Limba română TALAROS TALAR PUTINA SKAFA SCAFA PAHAR FRIKI FRICA TEAMA, FRICA KOPI CUPIE TURMA DE OI MĂRTURII EPIGRAFICE. În lucrarea „Limba traco-dacă, fondul limbilor indo-europene”, autor Branislav Stefanoski, scrisă în limba aromână și tradusă în limba română (Ed. Mirton, Timișoara, 1995) sunt prezentate 12 epici, 6 plăci litice funerare din secolul al VIII-lea Î.Hr., două inele de aur (de la Ezerovo, Bulgaria și Cilei, România), inscripția pelasgă din Insula Lesbos. Aceste texte nu au putut fi descifrate de arheologii greci, dar în schimb au fost citite cu ușurință de B. Stefanoski, deoarece conțineau cuvinte din limba aromână. În concluzie, Aromânii sunt urmașii triburilor pelasgo-trace stabilite În Macedonia; Aromânii sunt autohtoni în regiunile unde trăiesc în prezent: Epir, Thesalia, Macedonia; Limba lor este similară cu limba latină barbară (arameica) vorbită de pelasgo-traci încă din antichitate; Aromânii și-au păstrat etnicitatea într-o perioadă când au fost ocupați de romani, de bizantini, de otomani, de slavi, cu toate vicisitudinile prin care au trecut; Aromânii au o istorie foarte veche și bogată, predecesorii lor, regii Macedoniei Filip al II-lea și Alexandru cel Mare Macedoneanul au construit primul Imperiu din Europa, mult înaintea celui Roman. Aromânii trebuie să fie mândri de limba lor, care este una dintre cele mai vechi din Europa, și de o istorie cum au puține popoare din Europa. (Adrian Minunatul (discuție) 21 iulie 2010 12:14 (EEST))[răspunde]

Mai bine inlocuim cuvintele FYROM din articol cu Republica Macedonia asa cum se cheama si articolul si cum este de altfel mult mai uzual si mai usor de inteles pentru vorbitorii de limba romana. De altfel aceasta este si denumirea oficiala a republicii. 79.116.226.119 (discuție) 12 februarie 2011 02:08 (EET)[răspunde]

Petre Țuțea despre macedo-români[modificare sursă]

Petre Țuțea, filosoful naționalist-creștin, care i-a cunoscut bine, îi spunea lui Marin Preda: „Domnule Preda, macedo-românii nu sunt români, sunt superromâni, români absoluți. Atât de năpăstuiți și goniți, au instinct național de fiară bătută. Iar eu și dumneata, pe lângă ei, avem forța domestică de rațe. Măcăim. Am stat cu macedo-români în temniță. Îi băteau până îi omorau, dar ei nu declarau nimic. Au o bărbăție perfectă". România liberă, 12 Iulie 2011

Ce spune Petre Tutea este adevarat[modificare sursă]

Numai ca aceiasi barbati sunt si cei mai buni greci in patria democratiei. Iar limba lor are asemanari nu numai cu romana ci si cu italiana si foarte multe cu latina veche precum si greaca. Sunt un popor distinct.

o intrebare pentru administratori: de ce nu se anuleaza modificarea "vulgarului"?

Oricine poate anula modificările rău-voitoare, inclusiv dumneavoastră. Administratorii de la Wikipedia au alte permisiuni speciale. — AdiJapan 18 iunie 2012 16:06 (EEST)[răspunde]
Va multumesc pentru informatie. Acum am reusit sa anulez cele doua modificari rau-voitoare. Ma scuzati pentru deranj si succes in continuare! (Makedonovlah (discuție) 19 iunie 2012 13:58 (EEST))[răspunde]
Vulgar a fost introdus în sensul peiorativ sau cu conotație peiorativă. Explicativul vulgar atașat unui lemma dintr-un dicționar nu este nicidecum expresia unei porniri răuvoitoare, ci e lămurire suplimentară necesară, salutară. În ideea "cuvântul respectiv este folosit în limbaj nepotrivit (urât sau chiar obscen) în batjocură". Indubitabil, machidon e denumire populară, dar are adesea conotație peiorativă, în funcție de contextul utilizării. Contribuitorul care a recurs la termenul vulgar a intenționat evident să sublinieze această eventualitate. Dacă ar fi fost impulsionat de rea voință, ar fi modificat însuși titlul, din Aromâni în Machidoni sau chiar Cațaoni ori Cuțovlahi. (Să sperăm că nu va reîncepe o serie de schimburi redundante, cum au fost cândva momentele comunicării cu Njirlu.) - 37.59.207.104 (discuție) 19 iunie 2012 14:39 (EEST)[răspunde]

Emisiuni TV[modificare sursă]

Am adugat o sectiune. Filmarile apartin Radio Makedonia. Nu cred ca vor exista probleme referitoare la drepturile de autor. (Makedonovlah (discuție) 20 iunie 2012 11:56 (EEST))[răspunde]

Există probleme cu drepturile de autor. Se pare că utilizatorul radiomakedonia de la YouTube înregistrează emisiuni de la diverse posturi de televiziune și le pune pe YouTube, nu sînt filmările lui. Ca urmare încalcă legea dreptului de autor. Iar Wikipedia nu trebuie să fie participe la încălcarea legii. Vedeți detalii la Wikipedia:Legături externe. Există canale YouTube legitime, prin care titularii drepturilor de autor pun ei înșiși înregistrări la dispoziția publicului, dar nu pare să fie cazul aici. — AdiJapan 20 iunie 2012 16:31 (EEST)[răspunde]
Pai problema este ca nu se stie daca utilizatorul radiomakedonia are acceptul televiziunii de a posta pe youtube acele emisiuni. Nu ar fi mai corect ca wikipedia sa le accepte atat timp cat niciun reprezentant de la cele doua televiziuni nu s-a sesizat? (Makedonovlah (discuție) 21 iunie 2012 22:45 (EEST))[răspunde]
Nu este mai corect. Televiziunile au propriile lor canale pe YouTube. Deci trebuie să presupunem că radiomakedonia a copiat și difuzat acele emisiuni așa cum fac foarte mulți pe YouTube, și anume în mod ilegal. De aceea la Wikipedia alegem de pe YouTube numai înregistrări care în mod clar sînt difuzate legal. — AdiJapan 22 iunie 2012 02:39 (EEST)[răspunde]
  • Buna seara domnule AdiJapan. Am luat legatura cu proprietarul RadioMakedonia si mi s-a comunicat ca acele emisiuni au fost facute publice cu acordul invitatului. Deci nu poate aparea niciun conflict cu respectivele televiziuni. Asta ca informatie. Daca doriti le puteti publica. Salutari! (Makedonovlah (discuție) 21 octombrie 2012 23:37 (EEST))[răspunde]


Ștergeri ale unor discuții din 2009[modificare sursă]

În cinci modificări succesive efectuate la 21 octombrie 2012, Makedonovlah a șters intervenții ale lui Njirlu din anul 2009; ștergerile sunt descrise ca puțină curățenie. Unele pasaje șterse sunt duplicate, dar nu toate; modificările (care conțin și comentarii adăugate de Makedonovlah) se văd în acest diff. Makedonovlah pare a fi o clonă a lui Njirlu, care a fost blocat nelimitat; verificarea prin checkuser nu se mai poate face. Stilul de la Discuție:Nicu Gheară, prin comparație cu cel de aici, e o indicație. -- Victor Blacus (discuție) 22 octombrie 2012 13:28 (EEST)[răspunde]

Ce criterii definesc o enciclopedie?[modificare sursă]

La pagina Gheorghe Hagi am adaugat urmatoarea fraza:

,,Născut într-o familie de aromâni, a respectat cu sfințenie valorile tradiționale dobândite de la părinți și a demonstrat că prin muncă, dăruire și alături de un destin favorabil al astrelor, se poate atinge cea mai înaltă culme a performanței."

  • Domnul user Turbojet imi spune ca stilul nu este enciclopedic.

La pagina Nicu Gheara wikipedia accepta urmatoarea propozitie:

,,În presă Nicu Gheară a fost asociat deseori cu lumea traficanților de droguri."

  • Cand am incercat sa anulez aceasta calomnie, domnul user Tgeorgescu imi spune ca daca vreau un proces pentru calomnie trebuie sa ma duc in SUA.

La pagina Elena Udrea se regasesc urmatoarele detalii personale:

,,Elena Udrea s-a născut la 26 decembrie 1973 în Buzău[1]. Are un frate mai mic și a crescut într-o familie modestă, dar plină de căldură și dragoste. A trăit primii ani în perioada comunistă și își amintește cum era să stai la coadă pentru pâine și ulei pe cartelă. În copilărie a învățat să gătească, să calce, să spele rufe, să tricoteze, să schimbe roata la mașină, să se descurce în orice situație."

Stilul enciclopedic este unul sobru, fără aprecieri entuziaste. Este o chestiune de formă.
Afirmațiile de la Nicu Gheară țin de fond, nu de formă. Dacă ziarele au spus asta, wikipedia poate cita ce au spus ele, indiferent de conținut.
Nimic nu împiedică un utilizator să revizuiască articolul despre Elena Udrea și să-l aducă la o formă sobră. Dacă ce ați spus este un citat a ce a spus o publicație serioasă, informația (nu și forma) poate fi preluată de Wikipedia. Laudele la adresa lui Hagi de pe Wordpress nu pot fi preluate, deoarece, unu la mână, Wordpress nu este o publicație serioasă, în limbajil Wikipediei „sursă de încredere”, deoarece pe Wordpress oricine poate spune orice, iar doi la mână, nu se pot prelua laude din principiu (stil).
Încă o dată: fiecare articol se analizează separat și se iau măsuri conform politicilor. Arătatul cu degetul spre alte articole (Udrea, Gheară) nu ajută articolul în ajutorul căruia s-a sărit, ci cel mult duce la analiza articolelor arătate cu acel deget și modificarea lor dacă nu corespund politicilor.
Wikipedia are regulile (criteriile) ei, care sunt diferite de criteriile celorlalte enciclopedii (asta din cauză că Wikipedia insăși n-are referenți, locul lor fiind suplinit de referenții surselor de încredere) iar regulile Wikipediei nu sunt cele din toate zilele. --Turbojet 13 noiembrie 2012 22:07 (EET)[răspunde]

Aromânii din Albania[modificare sursă]

Am găsit niște lipsuri la acest capitol din lb.română față de cel din lb.engleză. De exemplu, în pagina din lb.română nu spune despre aromâni faptul ca nu sunt recunoscuți ca minoritate națională în Albania, ci doar ca minoritate culturală. Iar aromânii sunt recunoscuți de statul albanez doar sub numele de vlahi. Îi rog pe administratori să-mi permită să adaug aceste informații--Dragoș 4 septembrie 2013 12:20 (EEST)[răspunde]

Nu trebuie să cereți permisiunea nimănui pentru a contribui la Wikipedia. Vă recomand totuși să citiți paginile de ajutor Ajutor:Cum modific o pagină și Wikipedia:Citarea surselor. Succes! --Bătrânul (discuție) 4 septembrie 2013 12:28 (EEST)[răspunde]
Pentru a reuși să adaug aceste informații, trebuie să depun o cerere de deprotejare? Am citit ce mi-ați dat, dar nu am reușit să adaug informațiile pentru că când intru la secțiunea „Sursă Pagină”, nu-mi dă voie să adaug nimic. Nu vreau decât să adaug aceste informații. Oricum vă mulțumesc pentru ajutor!--Dragoș 4 septembrie 2013 21:38 (EEST)[răspunde]
Când pot primi și eu acordul de-a completa acest articol?--Dragoș 7 noiembrie 2013 15:03 (EEST)[răspunde]
În prezent articolul este semiprotejat. O pagină semiprotejată este o pagină care nu poate fi modificată de utilizatorii neînregistrați sau de utilizatorii noi. În prezent un utilizator se consideră nou dacă este înregistrat de mai puțin de 4 zile. Deci trebuie în primul rând să vă înregistrați, stimate utilizator 95.77.203.182. --Bătrânul (discuție) 7 noiembrie 2013 18:07 (EET)[răspunde]

Nu știu ce luminat a mai creat grupul etnic macodoroman care se înrudește cu aromanii :))) (la « Grupuri etnice înrudite » ) Cerem minimul de inteligență !!! să confunzi meglenoromanii cu macedoromanii ?! Știu ca sună la fel , dar e ... comic Cu stimă si razand, StanCostin (discuție)

@ StanCostin: iar eu vă cer (tot râzând) să refaceți infocaseta {{grup etnic}} din articol, pe care ați reușit să o deteriorați. --Bătrânul (discuție) 10 septembrie 2013 09:02 (EEST)[răspunde]
Și pot să știu cum am deteriorat-o ? :D Dvs sunteți cel care a spus cș macedoromanii se înrudesc cu aromanii ?Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de StanCostin (discuție • contribuții).
Se vede aici cum ați deteriorat-o; infocaseta nu mai apare ca tabel, ci ca o înșiruire de date amestecate. Aș putea să o refac, dar nu vreau să mă acuzați că sunt „cel care a spus cș macedoromanii se înrudesc cu aromanii”. --Bătrânul (discuție) 10 septembrie 2013 17:59 (EEST)[răspunde]
P.S. Dacă vreți să aflați cine este „cel care a spus cș macedoromanii se înrudesc cu aromanii”, consultați istoricul paginii. --Bătrânul (discuție) 10 septembrie 2013 18:02 (EEST)[răspunde]
Am așteptat patru zile, dar văd că tot nu ați refăcut infocaseta {{grup etnic}} din articol, pe care ați deteriorat-o. Am reparat-o eu. --Bătrânul (discuție) 14 septembrie 2013 08:27 (EEST)[răspunde]