Dinastia Mojmir
Dinastia Mojmir (în latină Moimarii, în cehă Mojmírovci) a fost o dinastie conducătoare a Moraviei Mari în secolul al IX-lea și începutul secolului al X-lea, al cărei nume provine de la Mojmir I, primul membru al familiei menționat de sursele istorice.[1]
Familia a pierdut puterea în anul 906 sau 907 în timpul invaziei triburilor maghiare în Depresiunea Panonică. Există doar presupuneri legate de istoria familiei înainte de Mojmír I și după anul 907. Numele acestei dinastii conducătoare a Moraviei Mari este menționat pentru prima, dar și singura dată în sursele contemporane ei în „Scrisoare de plângere a episcopilor bavarezi” datată la mijlocul lunii iulie a anului 900.[2]
Membri cunoscuți
[modificare | modificare sursă]Primul membru cunoscut al familiei, Mojmir I, a folosit titlul de principe al Moraviei. Când Mojmir I l-a expulzat pe principele Pribina din Nitra, a devenit și Principe de Nitra. În timpul domniei lui Rastislav, principele de Nitra, Svatopluk I, a devenit regele Moraviei. Svatopluk și-a păstrat titlul de Principe de Nitra când a urcat pe tronul Moraviei și după moartea lui Bořivoj a devenit, de asemenea, Principe de Boemia. Fiul cel mare al lui Svatopluk, Mojmír al II-lea, a devenit cârmuitorul întregului imperiu morav (principele Boemiei în acea perioadă (894–915) era Spytihněv I din dinastia Přemyslid), iar Svatopluk al II-lea a devenit Principe de Nitra. Un posibil al treilea fiu al lui Svatopluk I, Predslav, a fost cel mai probabil Principe de Bratislava.[3]
| Nume | Titlu | Perioada | Note |
|---|---|---|---|
| Mojmir I | Principe | c. 830 – 846 | Primul conducător cunoscut al Moraviei și probabil fondatorul dinastiei Mojmir |
| Rastislav | Principe | 846 – 870 | Nepotul lui Mojmir I; în 846, probabil după moartea lui Mojmír I, a fost instalat pe tronul
Moraviei Mari de regele Ludovic Germanul al Franciei Răsăritene. |
| Svatopluk I | Principe, Rege | 870 – 894 | Nepotul lui Rastislav; cel mai important conducător al Moraviei (sursele din Evul Mediu îl numeau „rege”). |
| Slavomir | Principe | 871 | Un ecleziast înrudit cu Svatopluk I[4] |
| Svatopluk I | Principe | 871 – 894 | Revenire pe tron |
| Mojmir al II-lea | Principe | 894 – după 901 | Fiul lui Svatopluk I |
| Svatopluk al II-lea | Principe | 894 – 906 | Al doilea fiu al lui Svatopluk I, coregent al lui Mojmir al II-lea; după 906 sursele istorice nu îl mai
menționează și de aceea se presupune că a murit în acest an. |
Membri posibili
[modificare | modificare sursă]- Pribina - afiliere incertă la dinastie; a fost conducător al Principatului Nitra, conform unor opinii a fost doar înrudit cu Mojmír I;
- Kocel - afiliere incertă la dinastie; fiul lui Pribina;
- Bořivoj - conform unor opinii, a fost fiul lui Rastislav;
- Gorazd - conform unor opinii, fiul lui Rastislav;
- Predslav - posibil fiu al lui Svatopluk I.
Potrivit cronicarului Johann Turmair (1477 – 1534), un anume Vratislav, principe al Moraviei, probabil strămoș al lui Mojmír I, a cedat posesiunile sale din regiunea Pannonia regelui Carol cel Mare după succesul acestuia din 805 în lupta împotriva avarilor și a construit castelul Bratislava. Conform unei alte teorii, vechiul nume Pressburg (Bratislava de astăzi) este derivat de la Predeslausburg (în traducere Castelul Predeslav), un cneaz slav (c. 900).
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Champion, Tim (), Centre and Periphery: Comparative Studies in Archaeology (în engleză), Routledge, ISBN 978-1-134-80679-9, accesat în
- ↑ „Scrisoare de plângere a episcopilor bavarezi”. www.moraviamagna.cz. Accesat în .
- ↑ Lubomir Emil Havlik, Jan Dungel: Kronika o Velké Moravě, Editura Jota, Brno, ISBN: 978-80-85617-06-1, p. 339.
- ↑ Zdeněk Měřínský: České země od příchodu Slovanů po Velkou Moravu II., p. 967.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Zdeněk Měřínský: České země od příchodu Slovanů po Velkou Moravu II, Editura Libri, Praga, 2006, ISBN: 80-7277-105-1, p. 967.
- Lubomír Emil Havlik: Kronika o Velké Moravě, Editura Jota, Brno, 1992, ISBN: 80-85617-06-4, p. 339.
- Dušan Třeštík: Vznik Velké Moravy. Moravané, Čechové a střední Evropa v letech 791-871, Editura Nakladatelství Lidové noviny, Praga, 2001, ISBN: 80-7106-482-3, p. 384.
- Lubomir Emil Havlik, Jan Dungel: Kronika o Velké Moravě, Editura Jota, Brno, ISBN: 978-80-85617-06-1.