Dimãndarea pãrinteascã

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dimãndarea pãrinteascã
Blestemare/mustrare părintească

Imnul aromânilor
Imn național alaromâni
VersuriConstantin Belimace, 1888
Adoptat1888

Dimãndarea pãrinteascã” (în traducere „Mustrarea/Blestemarea părintească”), cunoscută și sub numele de „Părinteasca dimãndari”, este o poezie aromână scrisă în 1888, care-i îndeamnă pe părinți să-i învețe pe copii limba, în loc să se asimileze altor etnii balcanice. Drept urmare, este adesea folosit ca imn național de către unii aromâni.[1][2]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Imnul a fost scris în 1888 la București de către poetul aromân[3] Constantin Belimace.[4]

Versuri[modificare | modificare sursă]

Textul original aromân[5] Traducere în română

Pãrinteasca dimãndari
Nã sprigiurã cu foc mari
Frats di mumã shi di un tatã
Noi, Armãnji di eta toatã.

Di sum plocili di murmintsã
Grescu a noshci bunj pãrintsã:
"Blãstem mãri s-aibã ãn casã
Cai di limba lui s-alasã

Cai s-alasã limba lui:
S-lu ardã pira focului
Si s-dirinã yiu pri loc
S-ãi si frigã limba ãn foc.

Nãs ãn vatralj pãrinteascã
Pi fumealjã s-nu s-hãrseascã
Di fumelãi curunji s-nu bashi
Njic ãn leagãn s-nu ãnfashe.

Cai fudzi di a lui mumã
Shi dit pãrinteascãlj numã:
Fugã-i doara Domnului
Shi dultseamea somnului!"

Părinteasca blestemare (mustrare)

Poruncește cu foc mare,

Frați de-o mumă și de-un tată,

Noi, Aromâni din vremea toată.

De sub lespezi de morminte

Strigă ai noștri buni părinți:

„Blestem mare să aibă în casă

(Cel) care de limba lui se lasă.

Care își lasă limba lui

Să-l ardă para focului

Chinui-s-ar de viu pe loc,

Frige-i-s-ar limba-n foc.

El în vatra-i părintească

Cu familie să nu se fericească,

De familie cununi să nu pupe

Prunc în leagăn să nu înfeșe.

Care fuge de a lui mumă

Și de părintescul nume

Fugi-i-ar dorul Domnului

Și dulceața somnului!”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Kahl, Thede (). „The ethnicity of Aromanians after 1990: the identity of a minority that behaves like a majority”. Ethnologia Balkanica. 6: 145–169. 
  2. ^ Kressing, Frank; Kaser, Karl (). „Albania – a country in transition. Aspects of changing identities in a south-east European country”. Schriften des Zentrums für Europäische und Internationale Strafrechtsstudien. Nomos. 51: 1–176. ISBN 9783789076701. 
  3. ^ Fassel, Horst (). Hugo Meltzl und die Anfänge der Komparatistik. Franz Steiner Verlag⁠(d). pp. 1–194. ISBN 9783515086820. 
  4. ^ Ionescu, Sinziana (). „Blestemul aromân care a devenit imn: "Părinteasca dimândare". Legământul pe care-l face neamul din sudul Balcanilor”. Adevărul. 
  5. ^ „Text of the Anthem”. Arhivat din original la . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]