Sari la conținut

Dick Schoof

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dick Schoof

Dick Schoof (2024)
Date personale
Nume la naștereHendrikus Wilhelmus Maria Schoof
PoreclăTricky Dick, Dick Donder, De Lachende Moordenaar Modificați la Wikidata
Născut (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Santpoort⁠(d), Țările de Jos[1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriNico Schoof[*][[Nico Schoof (politician olandez)|​]][2] Modificați la Wikidata
Număr de copii2[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Țărilor de Jos Modificați la Wikidata
ReligieRomano-catolic
Ocupațiepolitician
funcționar public[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiHaga Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză
limba engleză Modificați la Wikidata
Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate
În funcție
2013 – 2018
Precedat deErik Akerboom
Director-general al Serviciului General de Informații și Securitate
În funcție
2018 – 2020
Secretar general al Ministerului Justiției și Securității
În funcție
2020 – 2024
Prim-ministru al Olandei
Va prelua funcția
Funcție asumată
2024
Ministru al Afacerilor Generale
Va prelua funcția
Funcție asumată
2024

Partid politicPartidul Muncii (PvdA) (până în 2021), Independent (din 2021)
Alma materUniversitatea Catolică Nijmegen (Radboud Universiteit)
Prezență online

Hendrikus Wilhelmus Maria (Dick) Schoof (n. , Santpoort⁠(d), Velsen, Olanda de Nord, Țările de Jos) este un politician olandez și fost funcționar public. Din 2 iulie 2024 este prim-ministru independent în Cabinetul Schoof. Până la 28 mai 2024 a fost secretar general al Ministerului Justiției și Securității. Anterior, a fost director general al Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD) și Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate (NCTV).

Schoof a urmat cursurile la R.K. Lyceum De Grundel din Hengelo[3] și a studiat planificare urbană la Universitatea Catolică Nijmegen din 1975 până în 1982. A fost membru al asociației studențești de canotaj Phocas, unde a fost președinte al celei de-a 33-a conduceri în 1979-1980.[4]

Cariera administrativă

[modificare | modificare sursă]

După absolvire, Schoof a devenit consilier pentru politici educaționale la Asociația Municipalităților Olandeze (VNG). În 1988 a trecut la Ministerul Educației, Culturii și Științelor (OCW), unde a ocupat diverse funcții. În perioada 1996-1999, a fost secretar general adjunct al Ministerului Justiției.

Din 1999 până în 2003, Schoof a fost director general al Serviciul de Imigrație și Naturalizare (IND) și la sfârșitul acelei perioade a fost și director general al proiectului Legea imigrației 2000. Apoi a devenit director general pentru Ordine Publică și Securitate (DGOOV) la Ministerul Afacerilor Interne și Relațiilor Regale (BZK), unde a inițiat o Strategie Națională de Securitate și a preluat abordarea radicalizarei, care aparținea în mod tradițional Ministerului Justiției. Astfel, Schoof a fost inițial și un oponent al funcției de Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului (NCTb), înființată în 2004.[5]

În 2010, Schoof a fost unul dintre arhitecții noului Ministerul Securității și Justiției, unde Direcția Generală pentru Securitate a Ministerului Afacerilor Interne a fost integrată, iar acesta a cuprins, pe lângă Ministerul Public, și poliția. La sfârșitul anului 2010, Schoof a devenit director general al Poliției în acest "super-minister", fiind responsabil cu formarea noii Poliții Naționale. Criticile asupra acestui proiect dificil au vizat în principal pe ministrul Ivo Opstelten și pe primul șef al poliției naționale Gerard Bouman.[5]

Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate

[modificare | modificare sursă]

După ce Schoof a încercat fără succes să devină secretar general al Justiției și al Apărării, pe 1 martie 2013 l-a succedat pe Erik Akerboom ca Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate (NCTV), o funcție față de care inițial era foarte critic. În cei cinci ani ca NCTV, s-a confruntat, printre altele, cu doborârea zborului MH17 pe 17 iulie 2014 și a fost adesea prezent în mass-media cu privire la alte subiecte legate de securitatea națională.

O investigație independentă asupra acțiunilor guvernului după dezastrul MH17 a concluzionat că NCTV, la acel moment, era „prea închis în sine și colabora puțin cu alte agenții guvernamentale”. Conform documentelor obținute, Schoof a încercat să exercite presiuni pentru a slăbi concluziile investigației și a schimba componența comisiei de anchetă. În replică la această dezvăluire, Ministerul Justiției și Securității a declarat că aceste încercări de influențare au eșuat.

Din documente interne obținute de ziarul „NRC” în 2024, a reieșit că Schoof a permis ca NCTV să urmărească cetățeni folosind conturi false online începând cu 2014, deși juriștii l-au avertizat în repetate rânduri că acest lucru ar putea fi ilegal. Mai multe surse au confirmat pentru „NRC” că Schoof a spus unui angajat că „oricine mai menționează acest subiect poate să-și facă bagajele”.

Într-o emisiune a „WNL op Zondag”, Schoof a descris organizația „Kick Out Zwarte Piet” (KOZP) ca fiind o mișcare „care ar putea deveni extremistă și ar putea recurge la violență”, motiv pentru care a fost inclusă în raportul anual privind amenințările teroriste din Olanda în 2017. După o plângere din partea KOZP, NCTV a revenit în 2019 asupra acestei evaluări și a descris organizația drept „o organizație activistă” care „încearcă să influențeze procesul politic în limitele legii”.

Directeur-generaal van de AIVD

[modificare | modificare sursă]

Per 17 noiembrie 2018, Schoof l-a succedat pe Rob Bertholee în funcția de director general al Algemene Inlichtingen- en Veiligheidsdienst (AIVD). Schoof considera că serviciul era prea izolat și și-a propus să schimbe acest lucru prin inițiative precum programul Beagle, care viza anul 2030, mai multă transparență și relații mai bune cu partenerii externi. De asemenea, a trebuit să facă față criticilor privind două rapoarte oficiale emise de serviciu despre liceul islamic Cornelius Haga Lyceum din Amsterdam, precum și supravegherii stricte a nou-înființatei Toetsingscommissie Inzet Bevoegdheden (TIB).[5]

Secretar general al Justiției și Securității

[modificare | modificare sursă]

După cincisprezece luni la AIVD, Schoof a părăsit funcția pentru a deveni, începând cu 1 martie 2020, secretar general la Ministerul Justiției și Securității. Această funcție a devenit brusc disponibilă, dar mulți considerau că Schoof își dorea dintotdeauna această poziție, pentru a îmbunătăți funcționarea unui minister cu numeroase probleme.[5] La AIVD, el a fost succedat de fostul șef al poliției Erik Akerboom.[6]

Prim-ministru

[modificare | modificare sursă]

În timpul formării cabinetului din 2023-2024, Schoof a fost propus la 28 mai 2024 pentru funcția de Prim-ministru al Țărilor de Jos de către partidele negociatoare PVV, VVD, NSC și BBB.[7][8] Aceasta s-a întâmplat după ce Geert Wilders (PVV), liderul celui mai mare partid din Camera Reprezentanților, nu a obținut suficient sprijin pentru a deveni el însuși premier și fostul ministru al PvdA, Ronald Plasterk, s-a retras din postura de candidat pentru premier.[9][10]

Pe 2 iulie 2024, Schoof a fost învestit ca prim-ministru.[11]

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Schoof s-a născut în Santpoort și a crescut de la vârsta de opt ani în Hengelo.[12] Este al doilea cel mai mic dintr-o familie catolică cu șapte copii.[12] Fratele său cu zece ani mai mare, Nico Schoof, este fost primar.[13] Schoof are o iubită și, împreună cu fosta soție, are două fiice adoptate din China.[12]

  1. ^ a b Parlement & Politiek, accesat în  
  2. ^ a b Andreas Kouwenhoven, Kees Versteegh (), Mister Veiligheid neemt alle ruimte (în neerlandeză), NRC[*][[NRC (Dutch daily newspaper)|​]], accesat în  
  3. ^ Jan Colijn și Patrick Holtkamp (). „De beoogd premier Dick Schoof en zijn Overijsselse roots”. Oost (omroep). Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  4. ^ „Oud besturen”. N.S.R.V. Phocas. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  5. ^ a b c d Format:Citează carte
  6. ^ „Erik Akerboom wordt directeur-generaal AIVD”. Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  7. ^ „Topambtenaar Dick Schoof (ex-AIVD, ex-NCTV) kandidaat-premier”. nos.nl (în neerlandeză). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  8. ^ „Topambtenaar Dick Schoof is beoogd premier van rechts kabinet: veel ervaring met crises en dreigingen”. AD. . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  9. ^ „Wilders geeft premierschap op, partijleiders blijven in Kamer bij nieuw kabinet”. nos.nl (în neerlandeză). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  10. ^ „Plasterk trekt zich terug als premierskandidaat na berichten over integriteit”. nu.nl. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  11. ^ „Ministers en staatssecretarissen kabinet-Schoof beëdigd”. NOS. . Accesat în . 
  12. ^ a b c Tobias den Hartog, Hanneke Keultjes en Elodie Verweij (). 'Dick Donder' en 'Lachende moordenaar': met Dick Schoof krijgt Nederland premier die stiekem best op Rutte lijkt”. Het Parool. Arhivat din original la . Accesat în .  Text "acces limitat " ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  13. ^ Kouwenhoven, Andreas; Versteegh, Kees (). „Mister Veiligheid neemt alle ruimte”. NRC (în neerlandeză). Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în .