Diana Buzoianu
| Diana-Anda Buzoianu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (32 de ani) Brașov, România |
| Cetățenie | |
| Ocupație | politiciană avocată |
| Limbi vorbite | română |
| Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată | |
| Guvern | Guvernul Bolojan |
| Precedat de | Mircea Fechet |
| Deputată a României | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată | |
| Circumscripția | București |
| Legislatură | legislatura 2020–2024 legislatura 2024–2028[*] |
| Grup parlamentar | USR PLUS Uniunea Salvați România |
| Partid politic | USR (–prezent) PLUS (până la ) |
| Alma mater | Universitatea din București (diplomă de licență în drept) |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Diana-Anda Buzoianu (n. , Brașov, România) este o politiciană și juristă română, aleasă deputată în decembrie 2020 și decembrie 2024 pe listele Uniunii Salvați România (USR) în Camera Deputaților. Din 23 iunie 2025 este ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul condus de Ilie Bolojan.[1][2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Educație
[modificare | modificare sursă]Diana-Anda Buzoianu a absolvit Colegiul Național Mihai Viteazu din Slobozia, județul Ialomița. Ulterior, a urmat Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 2017.[3][4] În mai 2018 a obținut certificarea CIPP/E (Certified Information Privacy Professional) din partea International Association of Privacy Professionals (IAPP). În perioada 2017 - 2019 a urmat cursuri la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA).[3]
Carieră profesională
[modificare | modificare sursă]Înainte de a se dedica vieții politice, Buzoianu a practicat avocatura, specializându-se în protecția datelor, drept comercial și drept imobiliar, lucrând ca avocat în cadrul unei societăți de avocați până în 2020.[5]
Activitate politică
[modificare | modificare sursă]Debut politic
[modificare | modificare sursă]Diana Buzoianu a intrat în politică în cadrul partidului PLUS și a activat în perioada decembrie 2018 - decembrie 2020. A deținut funcția de președintă a filialei PLUS din sectorul 1 în perioada iulie 2019 - decembrie 2020. La alegerile legislative din decembrie 2020 a fost aleasă deputată în circumscripția electorală nr. 42 București, pe listele Alianței USR PLUS. După fuziunea dintre PLUS și USR, a fost aleasă vicepreședintă a Biroului Municipal al USR București.[6][7]
În cadrul alegerilor parlamentare din decembrie 2024, Buzoianu a fost realeasă deputată în aceeași circumscripție electorală din București, de această dată pe listele USR. Din 23 iunie 2025 exercită funcția de ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul condus de Ilie Bolojan.[8][9]
Activitate parlamentară
[modificare | modificare sursă]În legislatura 2020–2024, Diana Buzoianu a fost membră a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor și a Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților.[10] Din luna octombrie 2022 a fost aleasă vicepreședintă a Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.[11][11] Până în 2025 a fost președintă a Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic și membră a Comisiei pentru tineret și sport, precum și secretar în comisia specială comună pentru combaterea traficului de persoane.[12]
În plan legislativ, Buzoianu se numără printre inițiatorii proiectului privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate,[13] adoptată ca Legea 242/2022 („Legea interoperabilității”). Este, de asemenea, inițiatoare a Legii nr. 22/2022 privind viza pentru nomazi digitali,[14] precum și a unor proiecte privind protecția arborilor remarcabili[15] și combaterea risipei alimentare.[16]
Inițiative legislative notabile
[modificare | modificare sursă]| Nr. | An | Titlu | Rezultat |
|---|---|---|---|
| 1 | 2021 | Modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011 | Adoptată – Legea nr. 9/2022 |
| 2 | 2021 | Completarea Legii nr. 55/2020 privind măsurile pentru combaterea pandemiei COVID-19 | Adoptată – Legea nr. 221/2021 |
| 3 | 2021 | Modificarea unor acte normative privind raporturile de muncă | Adoptată – Legea nr. 269/2021 |
| 4 | 2021 | Modificarea OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre | Adoptată – Legea nr. 56/2022 |
| 5 | 2021 | Modificarea regimului străinilor în România | Adoptată – Legea nr. 22/2022 |
| 6 | 2021 | Modificarea Codului fiscal (art. 291 alin. (3)) | Adoptată – Legea nr. 291/2021 |
| 7 | 2021 | Introducerea sistemelor moderne de plată | Adoptată – Legea nr. 128/2022 |
| 8 | 2021 | Completarea OUG nr. 44/2008 privind activitățile economice ale PFA | Adoptată – Legea nr. 125/2022 |
| 9 | 2022 | Modificarea Codului muncii (art. 34) propusă de Cristina Prună | Adoptată – Legea nr. 144/2022 |
| 10 | 2022 | Gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație | În dezbatere parlamentară |
| 11 | 2021 | Desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România | Respins definitiv |
| 12 | 2021 | Desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 | Procedură legislativă încetată |
Pentru lista completă a inițiativelor legislative, vezi pagina oficială a Camerei Deputaților.[17]
Ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor
[modificare | modificare sursă]Numire
[modificare | modificare sursă]În iunie 2025, Buzoianu devine una dintre cele două membre ale Guvernului condus de prim-ministrul Bolojan, fiind numită ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor la 23 iunie 2025.[1][18] În echipa ei la minister lucrează cu consilierii onorifici Laura Bouriaud cadru universitar specializat în politici forestiere,[19] și Florin Stoican, geolog și cofondator al Parcului Național Buila-Vânturarița și al Parcului Natural Văcărești.[20]
Priorități și direcții declarate
[modificare | modificare sursă]În interviuri și declarații publice, Buzoianu a indicat ca priorități creșterea suprafețelor împădurite,[21] combaterea deșertificării, managementul corect al populației de urs brun,[22] și implementarea țintelor de mediu asumate prin PNRR.[23] Alte linii anunțate vizează reformarea guvernanței în sectorul forestier[24] și eficientizarea companiilor de stat din subordinea ministerului.[25]
Prime măsuri / inițiative
[modificare | modificare sursă]Printre primele măsuri anunțate după preluarea mandatului s-au numărat numirea a doi consilieri onorifici pe zona protecției mediului și biodiversității,[26] precum și lansarea procesului de actualizare a politicilor privind gestionarea populației de urs brun, pe baza unui studiu național coordonat de minister.[22] Ministerul a anunțat continuarea a peste 500 de proiecte de apă,[27] canalizare și gestionare a deșeurilor, alături de instalarea a peste 1.100 de sisteme de protecție electrică.[28]
Controverse și critici
[modificare | modificare sursă]În noiembrie–decembrie 2025, criza alimentării cu apă potabilă din județele Prahova și Dâmbovița, legată de lucrări la barajul Paltinu și de oprirea temporară a furnizării apei, a generat controverse politice privind responsabilitatea instituțiilor implicate.[29][30]
În acest context, Buzoianu a anunțat trimiterea Corpului de control pentru verificarea lanțului de responsabilități și a susținut public că în jurul lucrărilor de la Paltinu au circulat informații false, inclusiv afirmații despre o pretinsă „demolare” a barajelor.[31][32]
Reacții politice
[modificare | modificare sursă]Gestionarea crizei a dus la depunerea unor moțiuni simple împotriva sa. În septembrie 2025, o moțiune inițiată de AUR în Camera Deputaților a fost respinsă,[33] iar în decembrie 2025 o altă moțiune simplă, inițiată de AUR în Senat și susținută de PSD, a fost adoptată, fără a produce însă demiterea automată a ministrului.[34][35]
Percepție publică
[modificare | modificare sursă]În aparițiile sale publice, Diana Buzoianu a fost asociată cu teme precum reforma instituțiilor din domeniul mediului, combaterea tăierilor ilegale și invocarea datelor științifice în fundamentarea politicilor publice.[36][37][38]
În contextul crizei apei din Prahova și Dâmbovița din 2025, activitatea sa a fost contestată de parlamentari ai AUR și PSD, care i-au cerut demisia și au acuzat ministerul că nu a prevenit situația.[39][40] Buzoianu a respins o parte dintre acuzații, susținând că în spațiul public au circulat informații false despre activitatea sa și despre lucrări la baraje.[41]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Cârlugea, Simona (), „Guvernul Bolojan | Cabinet cu cinci vicepremieri, 11 miniștri noi și cinci din vechiul executiv. Numai două femei pe listă”, Europa Liberă România, accesat în
- ↑ agerpres.ro. „Diana Buzoianu, propusă ministru al Mediului (fișă biografică)”. agerpres.ro. Accesat în .
- 1 2 Redactor, Remus Vlad (). „Cine este Diana Buzoianu”. Stiripesurse. Accesat în .
- ↑ BZI, Redacția (). „Câte clase are Diana Buzoianu, ministra USR de la Mediu. Cum a reușit să ocupe acestă funcție fără studii în domeniu”. BZI.ro. Accesat în .
- ↑ „Buzoianu Diana-Anda”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ agerpres.ro. „Diana Buzoianu, propusă ministru al Mediului (fișă biografică)”. agerpres.ro. Accesat în .
- ↑ „PDF - Diana Buzoianu” (PDF).
- ↑ „Diana Buzoianu – Diana Buzoianu” (în engleză). Accesat în .
- ↑ Diana Buzoianu, după ce a preluat mandatul de ministru al Mediului, Digi24, 24 iunie 2025
- ↑ „Comisii parlamentare Camerei Deputaţilor”. www.cdep.ro. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- 1 2 „Comisii parlamentare Camerei Deputaţilor”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Diana Buzoianu - CDEP”.[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „Am depus proiectul de lege privind interoperabilitatea – Diana Buzoianu”. Accesat în .
- ↑ „Nomazii digitali în România. Ce clarificări noi sunt aduse printr-un proiect de lege” (în engleză). Wall-Street. Accesat în .
- ↑ „Arborii seculari protejați: un pas mai aproape după votul din Senat – Diana Buzoianu”. Accesat în .
- ↑ „Victorie în Parlament pentru deputata USR Diana Buzoianu – Q Magazine”. www.qmagazine.ro. . Accesat în .
- ↑ „Buzoianu Diana-Anda – activitate parlamentară”. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „De ce sunt doar două femei în noul Guvern al României: „Sper ca...". Cine sunt Oana Țoiu și Diana Buzoianu și ce funcții ocupă | PRO TV”. www.protv.ro. . Accesat în .
- ↑ „Universitara Laura Bouriaud, consilier onorific al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor - Obiectiv de Suceava” (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Cine sunt cei doi consilieri onorifici numiți de ministrul Diana Buzoianu. „Și-au dedicat cariera protejării mediului încojurător"”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ↑ „Diana Buzoianu vrea program naţional de împăduriri: 100.000 ha din România s-au transformat în deşert”. Mediafax. . Accesat în .
- 1 2 Jitaru, Gabriel (). „Diana Buzoianu: România are, în premieră, date științifice complete pentru un management responsabil al populației de urs brun” (în engleză). Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Accesat în .
- ↑ Ceausescu, Andrei (). „Fondul pentru Mediu în prag de criză: un proiect al useristei Diana Buzoianu aduce reduceri masive și programe vitale compromise”. Puterea.ro. Accesat în .
- ↑ Jitaru, Gabriel (). „Diana Buzoianu: ,,Reforma Romsilva e un pas mai aproape de realitate! Guvernul României a aprobat Ordonanța de Urgență necesară pentru implementarea reorganizării Romsilva"”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Accesat în .
- ↑ Jitaru, Gabriel (). „Diana Buzoianu: „Actuala lege a companiilor de stat face din ministru notar. Voi propune modificarea ei de urgență”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Accesat în .
- ↑ agerpres.ro. „Diana Buzoianu a numit doi consilieri onorifici pe protecția mediului, biodiversitate și adaptarea la schimbările climatice”. agerpres.ro. Accesat în .
- ↑ Apipie, Marian (). „Se schimbă sursa de finanțare a peste 500 de proiecte de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor, cu risc de neîncadrare în termenele din PNRR”. Puterea.ro. Accesat în .
- ↑ Avocatnet.ro (). „Ghidul de finanțare a programului ce permite instalarea de garduri electrice care să țină animalele sălbatice la distanță, modificat oficial”. www.avocatnet.ro. Accesat în .
- ↑ „Ce s-a întâmplat cu apa din Prahova, barajul Paltinu. Diana Buzoianu a trimis Corpul de Control”. Știrile ProTV. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „AUR a depus moțiune simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu”. HotNews.ro. . Accesat în .
- ↑ „Diana Buzoianu acuză fake news în scandalul apei de la Paltinu. „Nu există o campanie de demolare a barajelor"”. Știrile ProTV. . Accesat în .
- ↑ „Criza de apă din Prahova. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, prezintă concluziile verificărilor Corpului de Control”. Știrile ProTV. . Accesat în .
- ↑ „Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă”. Radio România Actualități. . Accesat în .
- ↑ „AUR în Senat împotriva ministrei USR Diana Buzoianu. PSD a votat moțiunea simplă și i-a cerut demisia”. HotNews.ro. . Accesat în .
- ↑ „Senatul a adoptat moțiunea simplă a AUR împotriva ministrei Mediului. Diana Buzoianu: Nu îmi voi da demisia”. Digi24. . Accesat în .
- ↑ „Diana Buzoianu: România are, în premieră, date științifice complete pentru un management responsabil al populației de urs brun”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. . Accesat în .
- ↑ „Diana Buzoianu: „Actuala lege a companiilor de stat face din ministru notar. Voi propune modificarea ei de urgență."”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. . Accesat în .
- ↑ „Buzoianu: Reorganizarea Romsilva va însemna inclusiv o reformă reală a instituției”. AGERPRES. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „Circ în Parlament după criza apei din Prahova”. Euronews România. . Accesat în .
- ↑ „Criza apei a ajuns și în Parlament: ministrul mediului, chemată să dea explicații”. Radio România Actualități. . Accesat în .
- ↑ „„Extremiștii lansează fake news-uri cum respiră". Ministra Mediului acuză atacuri în online de pe filiera AUR”. Ziare.com. . Accesat în .