Dezinfectare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Sticlă conţinând o substanţă dezinfectantă, ataşată patului unui pacient dintr-un spital

Dezinfectarea sau dezinfecția este procesul care are ca rezultat eliminarea de pe o suprafață sau un obiect a majorității microbilor și microorganismelor, fie animale, fie vegetale, dăunătoare. [1] [2] Termenul de dezinfectare este folosit în medicină, referindu-se la acțiunea medicului de a elimina sau previne, temporar sau nu, microbii aflați fie pe pielea, fie într-o rană deschisă a pacientului, folosind o substanță dezinfectantă, de obicei alcool medicinal.

Din punct vedere tehnic dezinfecția se deosebește de sterilizare unde materialul este complet eliberat de microorganisme. Dezinfecția reduce numărul germenilor la un factor de cca 105 iar este o deosebire între „a dezinfecta igienic mâinle” sau „dezinfecția mâinilor înaintea unei operații chirurgicale”.

Metode de dezinfectare[modificare | modificare sursă]

Produse pentru curăţat folosite în gospodărie. De la stânga la dreapta:
în prin plan - burete, ştergător
în spate - produs pentru curăţarea tacâmurilor, vaselor şi instrumentelor de gătit; produs pentru igienizarea mobilierului; produs pentru curățarea ferestrelor.

Dezinfectarea se realizează de obicei folosind substanțe dezinfectante, deși există și alte metode:

  • expunerea la ultraviolete
  • expunerea materialului infestat la temperaturi ridicate, la care microbii nu rezistă

În gospodărie se folosesc și alte metode de dezinfectare.

Mop, folosit pentru curăţarea podelelor

Microbii din perdele pot fi înlăturați prin aspirare, folosind un aspirator. Pentru igiena personală, cel mai la îndemână dezinfectant este săpunul, ce se găsește în magazine în mai multe forme, culori și cu mai multe arome. Pentru igiena mâinilor sau igiena intimă feminină există șervețelele umede, îmbibate cu substanțe dezinfectate dar și cu substanțe aromate. Se aplică ușor asupra zonei, după care se aruncă.

Ferestrele se curăță, de obicei, cu spray-uri dezinfectante care nu doar curăță, ci și dă luciu ferestrei. Covoarele se pot curăța cu produse speciale, dar se poate folosi și oțet; acesta dezinfectează dar și împrospătează culorile.[3] Podelele se curăță ușor cu un mop, îmbibat cu substanțe dezinfectante.

Autoturismele se dezinfectează cu spray-uri dezinfectante; zonele pe care se aplică cel mai des sunt jențile autoturismelor. În timpul epidemiei de gripă aviară, automobilele care intrau sau ieșeau din satele în care s-au găsit focare erau dezinfectate cu o substanță dezinfectantă specială, punându-se accent pe jențile autoturismelor.


Dezinfectantele[modificare | modificare sursă]

Dezinfectantele sunt substanțe antimicrobiane care fie distrug toate microorganismele dăunătoare de pe un material, fie le aduc la un nivel sigur. Foarte puține dezinfectante sunt capabile să sterilizeze materialul pe care sunt aplicate, dar acest lucru depinde și de modul cum sunt aplicate dezinfectantele.

Proprietățile dezinfectantului[modificare | modificare sursă]

Dezinfectantul perfect ar trebui să sterilizeze perfect materialul pe care este aplicat, fără a provoca daune organismului infestat sau mediului, să fie ieftin și non-coroziv. Din păcate, dezinfectantul ideal încă nu există, acestea putând fi prin natura lor chiar mortale.

Dezinfectantele fabricate pentru folosință în gospodărie au de obicei o substanță în plus: bitrexul, o substanță amară care să descurajeze pe cei care încearcă să ingereze dezinfectantul.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Dezinfectant Bacterii Spori Fungi Virusuri Utilizare
Oxidanți
Acid peracetic bactericid sporocid fungicid virulicid Suprafețe, Instrumente
Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) bactericid lent sporocid fungicid virulicid Suprafețe, Instrumente, Apă, Piele, mucoase
Hipoclorit de sodiu bactericid sporocid fungicid virulicid Suprafețe, Instrumente, Apă
Clor, Dioxid de clor; Ozon bactericid lent sporocid fungicid virulicid Apă, Instrumente; Ozon: Camioane
Cloramină T bactericid sporocid fungicid virulicid Suprafețe, Apă, Instrumente, Piele, Mucoasă
Iod bactericid lent sporocid fungicid virulicid Piele, Mucoasă
Alte dezinfectante
Aldehide bactericid sporocid fungicid virulicid Suprafețe, Instrumente
Oxid de etilenă bactericid n-are efect fungicid virulicid Suprafețe, Instrumente, , Medicamente, Alimente termostabile
Alcooli bactericid n-are efect fungicid in parte virulicid Piele, Mucoasă, Suprafețe, Instrumente
Fenoli bactericid / bacteriostatic n-are efect fungicid virulicid (variabil) Piele, Mucoasă, Suprafețe, Instrumente
Substanțe cu azot (ex.Amoniu cuaternar) bactericid (limitat la gram-negativi) n-are efect fungistatic virulicid Piele, Mucoasă
Detergenți bactericid (variabil) n-are efect fungistatic n-are efect Piele, Mucoasă
Clorhexidină bacteriostatic n-are efect fungistatic virostatic Piele, Mucoasă

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Definiția cuvântului în DEX Online
  2. ^ Definiție a cuvântului "dezinfectare" într-un dicționar medical
  3. ^ În timpul emisiunilor Curat Murdar, difuzate pe Prima TV, doamna Mariana Ispasescu sfătuiește mereu familiile care au probleme cu curățenia să curețe covoarele cu oțet.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Soule, H.; D. L. Duc; M. R. Mallaret; B. Chanzy; A. Charvier; B. Gratacap-Cavallier; P. Morand; J. M. Seigneurin (). „Virus resistance in a hospital environment: overview of the virucide activity of disinfectants used in liquid form”. Annales de Biologie Clinique (în French). 56 (6): 693–703. PMID 9853028. 
  • Sandle, T. (editor) (). The CDC Handbook: A Guide to Cleaning and Disinfecting Cleanrooms (ed. 1st). Grosvenor House Publishing Limited. ISBN 978-1781487686.