Delia Steinberg Guzmán

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Delia Steinberg Guzmán
Date personale
Născută (75 de ani)
Buenos Aires, Argentina
NaționalitateSpania Spania
CetățenieFlag of Argentina.svg Argentina Modificați la Wikidata
OcupațieMuzică și Filozofie
Activitate
Alma materFacultad de Filosofía y Letras de la Universidad de Buenos Aires7[*]  Modificați la Wikidata

Delia Steinberg Guzmán este de o muziciană, scriitoare[1][2][3] și, începând cu anul 1991, Președinte Internațional al Noii Acropole, organizație internațională cu caracter filosofic, cultural și social.
S-a născut la Buenos Aires, Argentina, în 7 ianuarie 1943, obținând cetățenia spaniolă în 1975.
Pentru activitatea domniei sale în calitate de director al Organizației Internaționale Noua Acropolă a primit, în 1980, Medalia de Argint în Arte, Științe și Litere din partea Societății Academice pentru Educație și Încurajare, patronată de Academia Franceză.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Și-a început studiile muzicale în copilărie, absolvind la 17 ani Conservatorul Național de Muzică din Buenos Aires cu titlul de Profesor de Pian și Compoziție. Timp de mai mulți ani a urmat studii de perfecționare cu pianista argentiniană Flora Nudelman, care la rândul ei a studiat sub îndrumarea lui Jorge Lalewicz, discipolul lui Anatole Liadow și Nikolai Rimski-Korsakov, și, ulterior, cu maestrul rus Hubert Brandenburg.[4]

Este licențiată în filosofie la Universitatea din Buenos Aires. Interesul său pentru cultură și educație ca instrument de dezvoltare personală a îndemnat-o să studieze și alte discipline, urmând cursuri de specializare în arheologie, istorie, istoria muzicii, științe exacte, medicină bioenergetică, jurnalism și publicitate.

Din 1972 până în 1991 a condus Noua Acropolă din Spania, extinzând activitatea culturală a instituției în peste 30 de orașe din această țară. În 1991, după moartea fondatorului instituției, profesorul Jorge Angel Livraga, a fost desemnată Director internațional al Organizației, asumându-și gestiunea și coordonarea activităților culturale și educative ale Noii Acropole la nivel internațional.

Pentru a promova noile valori din muzică, a inaugurat în 1975 Concursul Internațional de Pian care îi poartă numele, contribuind la desfășurarea lui ca membră a juriului și impulsionând astfel cariera artistică a tinerilor muzicieni profesioniști. Concursul Internațional de Pian Delia Steinberg se organizează anual la Madrid (Spania) [5] și este deschis tinerilor pianiști din întreaga lume. Concursul este recunoscut datorită numărului mare de participanți și a pregătirii tehnice și artistice elevate a acestora. [6][7][8][9] Pentru a promova studiile muzicale la nivel internațional, în 1988, a fondat Institutul de Muzică Tristan, în cadrul căruia susține, alături de alți profesori, cursuri avansate de pian. În prezent, Institutul Tristan are centre în Spania, Brazilia, Franța, Israel și Germania, unde desfășoară importante activități de cercetare. A publicat numeroase articole în reviste și alte periodice, abordând teme din domeniul filosofiei, muzicii, istoriei și culturii în general.

Ca directoare și fondatoare (în 1972) a revistei Caiete de cultură[10] din Spania, publică numeroase articole și serii tematice, dintre care putem aminti Între noi, La sfârșitul zilei, Ceva de povestit, Să ne întrebăm, dedicate promovării filosofiei ca disciplină aplicată în viața cotidiană. Din anul 2000 conduce și revista Sfinxul[11], publicație cu largă difuzare în Spania și în multe țări din America Latină.

Cărți și manuale publicate[modificare | modificare sursă]

A scris peste 30 de cărți și manuale din tematica filosofiei practice, psihologiei, civilizațiilor antice, astrologiei, etc. Menționăm, printre ele:

  • Jocurile Mayei (Madrid, 1980))[12]
  • Azi am văzut… (Madrid, 1983)[13]
  • Mi s-a spus că... (Madrid, 1984)
  • Eroul cotidian. Reflecțiile unui Filosof (Madrid, prima ediție a apărut în mai 1996)[14]
  • Pericolele rasismului. Reflecții cu privire la problematica rasismului și alternative filosofice de a-l eradica (împreună cu mai mulți autori) (Madrid, 1997)[15]
  • Colecția: Perle de Înțelepciune (Madrid, prima ediție în ianuarie 2002)
  • Caracterul conform aștrilor[16]
  • Viața de după moarte[17]
  • Epocile esoterice ale omului[18]
  • Cum se plăsmuiesc visele[19]
  • Sufletul femeii[20]
  • Libertate și inexorabilitate[21]
  • Amintiri și reminiscențe[22]
  • Esoterismul practic[23]
  • Pentru o mai bună cunoaștere de sine (Madrid, 2004))[24]
  • Filosofie pentru viață (Madrid, 2005)[25]
  • Ce să facem cu inima și cu mintea? (Madrid, 2005)[26]

Toate acestea au fost publicate în spaniolă și traduse în franceză, engleză, germană, turcă, rusă, cehă, portugheză, greacă și în alte limbi.

Articole[modificare | modificare sursă]

  • Minunata artă de a fi noi înșine[27]

Pe Internet[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Biblioteca Upasika: Autori în ordine alfabetică
  2. ^ Editorial Noua Acropolă: Delia Steinberg Guzmán
  3. ^ El Corte Inglés, consultat în 16 mai 2014
  4. ^ Vedeți articolele sale pentru a evita repetiții nenecesare.
  5. ^ cu numărul 32 a Concursului Internațional de Pian Delia Steinberg 2013
  6. ^ Forum Clsic: "XXX Concursul Internațional de Pian Delia Steinberg: Un nivel înalt", publicat în mai, anul 2011
  7. ^ Variaciones: "Christopher Falzone - câștigător al Concursului Internațional de Pian Delia Steinberg", publicat în iunie, anul 2011
  8. ^ Forum Clásic: "XXXI Concursul Internațional de Pian Delia Steinberg: Un nivel înalt", publicat în mai, anul 2012
  9. ^ Spațiul Cultural Victoria: "A 31-a ediție a Concursului Internațional de Pian Delia Steinberg 2012", relatări ale câștigătorilor și legătura cuRadio Nacional de España, publicat în Madrid în 3 mai 2012
  10. ^ Dep. Legal M-1276-1974, ISBN 0213-0394
  11. ^ Dep. Legal M-9589-2000, ISSN 1576-673X
  12. ^ Ed. N.A., Castellón, Dep. Legal CS-69-1995, ediția a 3-a, ISBN 84-85982-49-5
  13. ^ Ed. N.A., ISBN 978-84-85982-07-3
  14. ^ Ed. N.A., Madrid, ediția a 2-a, februarie 2002, Dep. Legal M-25113-2002, ISBN 84-85982-57-6
  15. ^ Ed. N.A., Madrid, prima ediție. noiembrie 1997, Dep. Legal M-43692-1997, ISBN 84-85982-60-6
  16. ^ ISBN 84-85982-75-4
  17. ^ ISBN 84-85982-76-2
  18. ^ ISBN 84-85982-78-9
  19. ^ ISBN 84-85982-79-7
  20. ^ ISBN 84-85982-80-0
  21. ^ Dep. Legal M-4811-2002, ISBN 84-85982-81-9
  22. ^ ISBN 84-85982-82-7
  23. ^ ISBN 84-85982-83-5
  24. ^ Ed. N.A., Madrid, 2004, Dep. Legal M-50265-2004, ISBN 84-96369-00-5
  25. ^ Ed. N.A., Madrid, prima ediție, noiembrie 2005, Dep. Legal M-48749-2005, ISBN 84-96369-13-7
  26. ^ Ed. N.A., Madrid, prima ediție, noiembrie 2005, Dep. Legal M-48746-2005, ISBN 84-96369-12-9
  27. ^ N.A. Panama