De civitate Dei
Despre orașul lui Dumnezeu | |
 Manuscris c. 1470 | |
| Volume | |
|---|---|
| 22 cărți | |
| Informații generale | |
| Autor | Augustin de Hipona  |
| Subiect | etică, teologie |
| Gen | tratat |
| Ediția originală | |
| Titlu original | De civitate Dei |
| Limba | limba latină |
| Țara primei apariții | Provincia Africa |
| Data primei apariții | c. 412 - 426 d.Hr. în manuscris, 1467 tipăritură |
Modifică date / text  | |
.jpg)
Despre orașul lui Dumnezeu (lat. „De civitate Dei”, gr. „πόλις τοῦ Θεοῦ”) este o lucrare scrisă de Sfântul Augustin între 412 și 426 d.Hr. în Africa Proconsularis (în prezent Algeria). Scrierea tematizează subiecte fundamentale ale filosofiei și teologiei, precum existența răului, libertatea omului (liberul arbitru) și atoatăștiința (omnisciența) lui Dumnezeu.
Lucrarea afirmă primatul credinței creștine în fața religiei și gândirii filosofice din antichitate, autorul argumentând că adevăratul bine este Dumnezeu, adevăratul filosof este iubitor al divinității, iar adevărata filosofie este creștinismul.[1]
S-au păstrat multe manuscrise, în special din sec. XII-XV și mai multe ediții tipărite în latină după 1467. Lucrarea a fost tradusă în franceză (1371-75), italiană (1480), germană (1495), engleză (1610) și spaniolă (1614).[2]
Impact
[modificare | modificare sursă]Lucrarea a căpătat un loc „surprinzător” în cursurile de filosofie politică,[necesită citare] pentru că numai în reflecții incidentale autorul atinge aspecte care ar putea fi interpretate ca politice, cum ar fi ideea că statul este format pentru a asigura în primul rând pacea (lat. pax), nu dreptatea (cum considera Cicero).[3]
Reforma și contrareforma au avut la origine dispute despre liber arbitru și predestinare, iar această lucrare a influențat ambele părți. Viața morală și motivațională a omului este „opacă” lui însuși și știută doar de Dumnezeu.[4]
Formă și stil
[modificare | modificare sursă]Autorul acceptă că diferite interpretări ale textului biblic sunt posibile, chiar dacă sunt incompatibile între ele, iar interpretările pot fi revizuite ulterior, ca în tradiția filosofică antică.[5]
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- „Despre cetatea lui Dumnezeu” de Aureliu Augustin, traducere de Paul Găleșanu, Ed. Științifică, 1998 (primele 10 cărți, prima traducere în română) la [1]
- „City of God”, traducere și introducere de G. R. Evans, Penguin Books, 2003
- The Stanford Encyclopedia of Philosophy, articolul Sf. Augustin de Christian Tornau, 2019 la [2]
- „The City of God against the pagans”, traducere si introducere de R W Dyson, Cambridge University Press, 1998, la [3]
- „City of God”, traducere de H. Betterson, introducere de D. Knowles, Penguin Books, 1972, la [4]
- Orthodoxy : evolving tradition, by David N. Bell, Cistercian studies series ; no. 228. Published: Trappist, Ky. : Cistercian Publications ; Collegeville, Minn. : Liturgical Press, c2008.
- De civitate Dei, textul în latină [5]
- City of God, textul în engleză [6]
- Joseph Ratzinger, Poporul și casa lui Dumnezeu în învățătura lui Augustin despre Biserică (ger. „Volk und Haus Gottes in Augustins Lehre von der Kirche”), teză de doctorat, München 1954.
