Dan Botescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dan Botescu
Date personale
Născut22 decembrie 1934
Vaslui, România
NaționalitateRomânia
Ocupațieistoric

Dan Botescu (n. 22 decembrie 1934, Vaslui - d. ?) a fost un istoric român.

Viața și activitatea[modificare | modificare sursă]

A urmat studiile secundare la Vaslui, la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, iar cele universitare la Iași. Între anii 1956-1964 a fost cercetător științific la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Între 1964-1965 a fost muzeograf principal la Muzeul ,,Al. I. Cuza". În anul 1964 a devenit lector la catedra de istorie universală a Facultății de istorie a Universității din Iași.

Dan Botescu a fost un specialist în istoria conemporană a României, aducând contribuții cu privire la situația și relațiile internaționale ale României și la problema Dunării în perioada interbelică și în anii celui de-al doilea război mondial.[1]

Opera[modificare | modificare sursă]

Lucrări:

  • Aspecte ale grevei generale din octombrie 1920 în Moldova, în AI, VI (1960), 5, p. 145-161 (în colaborare);
  • Despre desfășurarea grevei muncitorimii ceferiste din aprilie-iunie 1920 din Moldova, în SCȘI, XIV (1963), p. 7-29 (în colaborare);
  • Aspecte din lupta maselor populare din Moldova pentru instaurarea puterii populare (23 August 1944- 6 martie 1945), în RA, IX (1964), p. 205-224 (în colaborare);
  • România și problema Dunării în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial, în AȘUC, XVI (1970), 2, p. 199-215;
  • Aspecte privind politica României la Dunărea maritimă (1936-1938), în ,,Peuce", II (1971), p. 335-355.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei Românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 71.