Dan Șova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dan Coman Șova
Conferinta de presa sustinuta de Dan Sova, la sediul PSD - 07.08 (1) (14834714276).jpg
Date personale
Născut (45 de ani)
București
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
om politic
Prizonier[*] Modificați la Wikidata
Ministru al transporturilor
În funcție
5 martie 2014 – 24 iunie 2014
PreședinteTraian Băsescu
Prim-ministruVictor Ponta
Precedat deRamona Mănescu
Succedat deIoan Rus
Senator de Olt
În funcție
19 decembrie 2008 – 26 mai 2015

Partid politicPartidul Social Democrat
Alma materUniversitatea din București

Dan Coman Șova (n. 9 aprilie 1973, București) este un om politic român, senator de Olt în legislatura 2008-2012 din partea Partidului Social Democrat, ministru pentru relația cu parlamentul în primul guvern Ponta (6 august 2012-21 decembrie 2012), ministru delegat pentru proiecte de infrastructură în al doilea guvern Ponta (21 decembrie 2012-5 martie 2013), ministru al transporturilor în al treilea guvern Ponta (5 martie 2014-24 iunie 2014).

Studii[modificare | modificare sursă]

În anul 1995 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, iar în 2001 a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul aceleiași universități. În anul 2005 a obținut titlul de doctor în drept din partea Universității București, cu teza de doctorat intitulată Fiscalitatea aplicabilă societăților comerciale.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

  • Membru PSD, membru al organizației județene PSD Olt (din februarie 2003 - prezent)
  • Președinte interimar organizației orășenești Drăgănești-Olt din PSD (2009 – Aprilie 2010)
  • Vicepreședinte al Departamentului de justiție al PSD (februarie 2008 – februarie 2009)
  • Președinte al Departamentului de justiție al PSD (martie 2009 – aprilie 2010)
  • Președinte al Comisiei naționale de arbitraj și integritate morală a PSD (din iunie 2010)
  • Prim-vicepreședinte al organizației județene a PSD Olt (din iulie 2010)

Activitatea parlamentară[modificare | modificare sursă]

  • Senator, membru al Senatului României (legislatura 2008 - 2012)
  • Vicepreședinte al grupului senatorial al alianței PSD + PC (decembrie 2008 – septembrie 2010)
  • Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului României (din decembrie 2008)
  • Membru al Comisiei juridice a Senatului României (din decembrie 2008)
  • Membru al Comisiei parlamentare de redactare a noului Cod Civil și a noului Cod de Procedură Civilă
  • Vicepreședinte al comisiei parlamentare pentru modificarea Constituției României

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

  • Asistent universitar la Facultatea de Drept a Universității din București (19982000)
  • Preparator universitar la Facultatea de Drept a Universității din București (1996 - 1998)
  • Titular al seminarului Proceduri Fiscale, Institutul Național al Magistraturii (2002 - 2004)

Activitatea editorială[modificare | modificare sursă]

Activitatea profesională juridică[modificare | modificare sursă]

  • Avocat; la Baroul București (1995 – prezent)
  • Deține casa de avocatură Șova și Asociații[1]
  • Clasat anual, începând din 2004, de publicația britanică European Legal Expert, între cei mai valoroși 30 de avocați ai României, într-o enumerare alfabetică, care nu presupune un clasament.
  • Practician certificat în domeniul reorganizării judiciare și al falimentului; membru în Uniunea Națională a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare din România (2001 – prezent).

Afirmații publice de negare a pogromului de la Iași[modificare | modificare sursă]

La 5 martie 2012, ca purtător de cuvânt al Partidului Social Democrat (PSD), a făcut unele afirmații într-o emisiune a postului de TV Money Channel prin care a negat existența pogromului din iunie 1941 de la Iași. A afirmat că, în acel pogrom, numai „23-24 de cetățeni români de origine evreiască [...] au fost omorâți de soldații din armata germană” și că „la masacrul de la Iași nu au participat români”. El a mai spus că acest lucru ar fi fost demult lămurit de istorie. De asemenea, Șova a afirmat că „niciun evreu nu a avut de suferit și asta i s-a datorat lui Antonescu”. A sugerat că aceste aserțiuni s-ar întemeia pe date cuprinse într-o carte scrisă de istoricul Teșu Solomovici.[2]

Institutul Național Elie Wiesel pentru studiul Holocaustului din România și-a exprimat indignarea și dezaprobarea față de afirmațiile făcute de Dan Șova. [1]

În Revista 22, Rodica Palade a arătat că afirmațiile lui Șova se înscriu într-o mai veche linie politică a PSD, prin care se minimaliza și se nega Holocaustul în România.[3]

În consecință, Victor Ponta, liderul partidului, l-a înlocuit din funcția de purtător de cuvânt al PSD și a declarat că Șova „a făcut o mare gafă” și că „punctul de vedere al PSD [...] este în totală contradicție” cu aceste afirmații.[4]

Șova și-a cerut scuze a doua zi, însă a încercat să lase a se înțelege că cele afirmate de el ar fi fost interpretate greșit.[5]

Procesele de corupție[modificare | modificare sursă]

În august 2014 a fost pus sub urmărire penală.[6] În anul 2015 a fost trimis în judecată împreună cu premierul Victor Ponta, pentru fapte de corupție, acuzat că, alături de alți inculpați, a primit foloase necuvenite în urma unor acte adiționale asupra unor contracte aflate în desfășurare cu 2 complexuri energetice, provocând o daună de peste 3 milioane lei statului român.[7]

În data de 20 iunie 2018 a fost condamnat de ÎCCJ la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora.[8]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dan Șova