Damocles

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sabia lui Damocles, de Richard Westall, 1812

Damocles sau Damocle (în greacă: Δαμοκλῆς, Damokles) este un personaj ce a devenit celebru în urma răspândirii anecdotei cunoscută sub numele „Sabia lui Damocles” [1][2] care aparține culturii clasice grecești. Personajul aparține mai degrabă legendei decât mitologiei grecești[3]. Anecdota se pare că figurează în istoria pierdută a Siciliei a lui Timaeus of Tauromenium (c. 356–260 BC).Oratorul roman Cicero se poate să o fi citit în Diodorus Siculus folosindu-se de ea în Tusculan Disputations, V. 61–2[4], de aunde a și ajuns în cultura europeană.

Sabia lui Damocles[modificare | modificare sursă]

Damocles din anecdotă era un slujitor de la curtea lui Dionisos al II-lea al Siracuzei, un tiran al Siracuzei, Italia din secolul al IV-lea î.Hr. Încercând sa-și lingușească regele, Damocles a exclamat în fața acestuia ca Dionisos este extrem de norocos să aibă atâta putere și autoritate și să fie înconjurat de atâta măreție. Pentru a-i arăta că există și un revers al medaliei, Dionisos se oferă sa facă schimb cu Damocles pentru ca acesta să poată experimenta el însuși acest mare privilegiu de a fi rege. Damocles acceptă repede și cu lacomie propunerea regelui. Damocles se așează pe tronul regelui înconjurat de întreg luxul, dar Dionisos aranjează ca o sabie imensă să fie agățată deasupra tronului al cărei mâner atârna doar de un fir de păr din coada unui cal. Damocles sfârșește rugându-l pe despot să fie scutit de această experiență deoarece nu își mai dorește să fie atât de norocos.[2][5]

Dionisos a reușit sa transmită prin această parabolă starea constantă de teamă, datorată responsabilităților și riscurilor, în care marii oameni trăiesc. Cicero s-a folosit de această poveste punând-o la sfârșitul unei serii de exemple contrastante pentru a sublinia concluzia celei de a cincea sale cărți din seria Disputelor (Tusculanae Disputationes) în care tema principală era că virtutea este suficientă unui om pentru o viață fericită.[6] Cicero întreabă retoric:

„Oare nu a arătat Dionisos suficient de limpede că o persoană asupra căreia teama plutește oricând, nu poate fi fericită? [7]

În cultură, artă și literatură[modificare | modificare sursă]

Sabia lui Damocles este așadar o aluzie frecvent folosită la acestă povestire care arată pericolul iminent și întotdeauna prezent în care se află cei care dețin funcții de putere. În sens mai larg este folosită pentru a arată riscurile situațiilor limită,[8] în mod special atunci cand o simplă decizie poate avea urmări dramatice. Shakespeare în Henric al IV-lea dezvoltă această temă: “Nesigur doarme capul ce poartă o coroană”,[9] aducând exemple elene și romane ce scot în evidență capriciile de care dau dovadă zeițele Tyche și Fortuna.

Poetul roman al primului secol după Hristos,Horațiu, face deasemenea aluzie la sabia lui Damocles în Poemul 29 a celei de a trei cărti a Odelor, în care laudă virtuțile unei vieți simple, rustice, în comparație cu aceea a unei poziții de putere care este însoțită de mii de amenințări și griji. În această chemare adresată prietenului și protectorului său, Gaius Mecenas, Horațiu descrie Siculae dapes sau "Sărbătorile siciliene" ca nemaiaducând nici o plăcere unui om "deasupra capului căruia atârnă o sabie (destrictus ensis)”.

Fraza deasemenea a ajuns sa fie folosită pentru descrierea oricarei situații cu un posibil sfârșit tragic, în mod special când pericolul este iminent – indiferent dacă cei vizați au putere de decizie sau nu. Președintele american John F. Kennedy compară omniprezenta amenințare nucleară cu o sabie a lui Damocles atârnând deasupra umanității.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The sword of Damocles”. Articles on Ancient History. http://www.livius.org/sh-si/sicily/sicily_t11.html. Accesat la 26 ianuarie 2008. 
  2. ^ a b (painting) The Sword of Damocles”. Ackland Art Museum. http://www.ackland.org/tours/westall.html. 
  3. ^ It belongs to legend in that it is an anecdote allegedly of actual persons, taking place in a specific time and place. It is not myth because it bears no relation to cultus, justifies no ritual and explains nothing beyond its immediate didactic purpose.
  4. ^ Tusculan Disputations: Cicero on the sword of Damocles, Livius.org, http://www.livius.org/sh-si/sicily/sicily_t11.html .
  5. ^ The sword of Damocles”. Articles on Ancient History. http://www.livius.org/sh-si/sicily/sicily_t11.html. Accesat la 26 ianuarie 2008. 
  6. ^ "virtutem ad beate vivendum se ipse esse contentam" (5.1); Mary Jaeger, "Cicero and Archimedes' Tomb" The Journal of Roman Studies 92 (2002:49–61) discusses the Damocles anecdote pp. 51f.
  7. ^ "Satisne videtur declarasse Dionysius nihil esse ei beatum, cui semper aliqui terror impendeat?" Cicero, Tusculan Disputations 5.62.
  8. ^ "Evil foreboded or dreaded", was the succinct remark of William Rose Benet in The Reader's Encyclopedia, 1948, s.v. "Damocles".
  9. ^ Shakespeare, Henry IV. Part II (1597): on-line quotation in context).
  10. ^ Kennedy, John (25 septembrie 1961) „Address Before the General Assembly of the United NationsSelected Speeches of John F. KennedyColumbia Point, Boston, MA: John F. Kennedy Presidential Library and Museumarhivat din original la 5 august 2011 http://www.webcitation.org/60hHsjas1. Accesat la 5 august 2011 „Today, every inhabitant of this planet must contemplate the day when this planet may no longer be habitable. Every man, woman, and child lives under a nuclear sword of Damocles, hanging by the slenderest of threads, capable of being cut at any moment by accident or miscalculation or by madness.” 

Legături externe[modificare | modificare sursă]