Czinka Panna
| Czinka Panna | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1711[1]  Gemer, Banskobystrický kraj, Slovacia |
| Decedată | 1772 (61 de ani)[2] Tornaľa, Banskobystrický kraj, Slovacia |
| Etnie | Romii din Ungaria |
| Ocupație | violonistă prímás[*] |
| Limbi vorbite | maghiară |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică clasică |
| Instrument(e) | vioară |
Modifică date / text  | |
Panna Czinka (în maghiară Czinka Panna, în slovacă Panna Cinková; n. 1711, Gemer, Banskobystrický kraj, Slovacia – d. 1772, Tornaľa, Banskobystrický kraj, Slovacia) a fost o celebră violonistă maghiaro-romă.[3]
Viață și activitate muzicală
[modificare | modificare sursă]Czinka Panna s-a născut în Sajógömör, Ungaria (azi Gemer, Slovacia) într-o familie de muzicieni romi. Tatăl ei a fost un muzician de curte al lui Francisc Rákóczi al II-lea. Se spune că tatăl și frații ei sunt autorii Marșului lui Rákóczi.[4]
A studiat muzica la Rozsnyó (azi Rožňava) și s-a căsătorit cu un muzician, fierar rom. După 1725, Czinka a format o formație de muzică împreună cu soțul și cumnații ei. Ea a creat un fel de uniformă pentru trupă. A devenit faimoasă pentru priceperea ei cu vioara. Ea a cântat prima vioară în acest ansamblu. Trupa a făcut turnee în străinătate[5] și a fost invitată să cânte în case nobiliare.[6]
Panna Czinka a născut patru fii și o fiică.
Ea a murit în 1772 și a fost înmormântată pe 5 februarie la Sajógömör. Mulți scriitori și compozitori maghiari, precum Mór Jókai, Zoltán Kodály și Endre Dózsa, se referă la lucrările ei.
Influență
[modificare | modificare sursă]În 2008 cineastul ceh Dušan Rapoš a realizat filmul biografic Czinka Panna, inspirat din viața artistei. Rolul Pannei Czinka a fost interpretat de Anna Gurji.[7]
Compozitorul Kodály Zoltán a compus balada Czinka Panna în 1948.[8]
În Oradea există un cartier care în trecut îi purta numele.[9][10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „sub numele: Panna Czinka”. Accesat în .
- ↑ „Panna Czinka”. International Music Score Library Project. Wikidata Q523660. Accesat în .
- ↑ Awosusi, Anita (). Die Musik der Sinti und Roma. Bd. 1: Die ungarische ›Zigeunermusik‹. Schriftenreihe des Dokumentations- und Kulturzentrums Deutscher Sinti und Roma Schüssler. Heidelberg. ISBN 978-3-929446-07-4.
- ↑ Ungaria, 1896 (Anul 5, nr. 1-10) - Magyar-Román Szemle, 1896 (2. évfolyam, 1-10. szám) Ungaria / 1896-05-01 / nr. 5, p. 127.
- ↑ Lecca, Octav George (1908). Viaţa Romînească (Anul 3, nr. 7-9)1908 / nr. 8 p. 196.
- ↑ „Panna Czinka A child prodigy”. Romarchive.eu. Accesat în .
- ↑ Uhríková, Dominika (). „Better be criticised than ignored”. Slovak Spectator. Accesat în .
- ↑ Stan, Ecaterina. „Kodály Zoltán, mai multe vieți în una singură” în Observator Cultural, iulie-decembrie 2017 (Anul 18, nr. 880-904)2017-12-07 / nr. 901.
- ↑ Deutsch, Eva. „În cartierul Ciznka-Panna din Oradea” în Scânteia Tineretului, octombrie 1953 (Anul 8, nr. 1382-1408)1953-10-24 / nr. 1402, p. 2.
- ↑ „O serbare în scopul strângerii sumelor necesare unor construcții de interes public în Colonia Czinka Panna” în Crișana, octombrie-decembrie 1949 (Anul 5, nr. 228-303)1949-12-13 / nr. 289, p. 7.
