Cu toții acasă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cu toții acasă
Tutti a casa

Alberto Sordi și Serge Reggiani într-o scenă din film
Titlu originalTutti a casa
Genfilm dramatic
film de război
RegizorLuigi Comencini
ScenaristLuigi Comencini
Marcello Fondato
Bazat peun subiect de Age & Scarpelli
ProducătorDino de Laurentiis
StudioDino de Laurentiis Cinematografica
Orsay Films
Director de imagineCarlo Carlini
MontajNino Baragli
MuzicaFrancesco Lavagnino
CostumeUgo Pericoli[*][[Ugo Pericoli (Italian costume designer and scenographer)|​]]  Modificați la Wikidata
DistribuțieAlberto Sordi
Eduardo De Filippo
Serge Reggiani
Martin Balsam
Premiera27 octombrie 1960 Italia Italia
Premiera în România  (1963-12-27)
Durata117 minute
a/n
ȚaraItalia Italia
Franţa Franța
Locul acțiuniiItalia  Modificați la Wikidata
Limba originalăitaliană
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Cu toții acasă (titlul original: în italiană Tutti a casa) este un film dramatic itolo-francez, realizat în 1960 de regizorul Luigi Comencini, după un subiect de Age & Scarpelli, protagoniști fiind actorii Alberto Sordi, Eduardo De Filippo, Serge Reggiani și Martin Balsam.

Considerat printre capodoperele lui Comencini și unul dintre cele mai importante și reprezentative filme ale cinematografiei italiene,[1] distins cu premiul juriului Festivalului de la Moscova și două premii David di Donatello, acordate lui Alberto Sordi și producătorului Dino De Laurentiis. Ulterior, Cu toții acasă a fost inclus, ca operă simbolică, în lista celor 100 de filme italiene care urmează să fie salvate.[2][3][4]

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Coasta Veneto, la 8 septembrie 1943. În bucătăria unei cazărmi a Armatei Regale Italiene, radioul difuzează celebrul comunicat care anunță armistițiul cerut de Mareșalul Italiei Pietro Badoglio. Entuziasmul explodează repede și strigătul „S-a terminat războiul, cu toții acasă!” răsună peste tot din gura soldaților. Dar realitatea se dovedește curând a fi dramatic diferită. Aliații germani au devenit dușmani, regele și Badoglio au fugit, trupele fără ordine precise sunt în dezordine.

Sublocotenentul Innocenzi și detașamentul său aflați în serviciu, la înapoiere își găsesc cazarma abandonată și observă cu uimire că trupele germane îi consideră acum dușmani. Innocenzi caută să-și păstreze o aparență de autoritate, dar soldații lui îl părăsesc, cu excepția lui Ceccarelli. Cu ajutorul unor țărani, se deghizează în civili, cei doi bărbați trec prin situații incredibile și deosebit de tragice. La Napoli, capturați de fasciștii care îi predau germanilor, sunt puși la muncă în dărâmăturile din Napoli de către Organizația Todt. Cei doi încearcă să scape, dar Ceccarelli este împușcat la câțiva metri de casa lui, pe care a văzut-o de departe în drum spre muncă forțată și moare în brațele lui Innocenzi.

Moartea lui îl zguduie pe Innocenzi, care înțelege că nu mai poate să stea deoparte și doar să privească și se alătură luptei pentru eliberarea orașului. Este 28 septembrie 1943, Napoli este pe cale să fie eliberat de Aliați. Filmul se termină cu Innocenzi care, după ce și-a redescoperit demnitatea de om și ofițer, se alătură cu o armă în mână, grupului de rezistenți luptând împotriva nemților.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Premii și nominalizări[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ it La Repubblica (quotidiano) (ed.). „Tutti a casa, il capolavoro restaurato di Comencini nella sezione Classici”. 
  2. ^ it Cento film e un'Italia da non dimenticare
  3. ^ it Ecco i cento film italiani da salvare Corriere della Sera
  4. ^ it Rete degli spettatori (ed.). „Tutti a casa - I cento film”. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]