Cronologia Primului Război Mondial

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă cronologică a evenimentelor din timpul Primului Război Mondial.

Sistemul de alianţe înainte de declanşarea conflctului
Alianţele efective în timpul războiului.
Planul Schlieffen de atac al Franței
Numărul de militari ai Antantei ucişi în război

Anul 1914[modificare | modificare sursă]

Iunie[modificare | modificare sursă]

Franz Ferdinand

28 iunie:

Iulie[modificare | modificare sursă]

5 iulie:

23 iulie:

  • Austro-Ungaria trimite un ultimatum Serbiei. Răspunsul sârb este considerat nesatisfăcător.[3]
Franz Joseph al Austriei

29 iulie:

29 iulie:

  • Flota fluvială austro-ungară bombardează de pe Dunăre Belgradul.[4]
  • La Bruxelles se reunește Internaționala socialistă pentru a-și defini poziția față de criză.

30 iulie:

  • În Rusia are loc mobilizare generală.
  • În Austro-Ungaria are loc mobilizare generală.

31 iulie:

  • Guvernul belgian decretează mobilizare generală.
  • Germania avertizează Rusia să oprească mobilizarea. Rusia răspunde că mobilizarea este numai împotriva Austro-Ungariei.
  • Pacifistul Jean Jaurès este asasinat. Pacifiștii își pierd liderul.

August[modificare | modificare sursă]

Socialistul Józef Piłsudski organizează o legiune de voluntari cu care luptă alături de Austro-Ungaria.

1 august:

Wilhelm al II-lea al Germaniei

2 august:

  • Ultimatum german adresat Belgiei prin care Germania cere utilizarea Belgiei pentru a ataca Franța. Refuz belgian.
H. H. Asquith, prim-ministrul al Marii Britanii (1908-1916)

3 august:

4 august:

Albert I al Belgiei
  • Germania invadează Belgia [8] pentru a învălui armata franceză. Marea Britanie protestează împotriva încălcării neutralității belgiene, garantată prin tratat; Răspunsul cancelarului german a fost că tratatul este doar o bucată de hârtie.
  • Marea Britanie răspunde favorabil apelului regelui Albert I al Belgiei și declară război Germaniei.[9]
  • SUA își declară neutralitatea.

5 august:

5-16 august:

  • Germanii asediază și capturează fortăreața din Liège, Belgia. Detalii

6 august:

Alexandru I al Serbiei
  • Serbia declară război Germaniei.

Detalii

  • Trupele franceze trec în ofensivă în partea de sud a Alsaciei.

7 august:

11 august:

12 august:

12 august:

  • Armatele austro-ungare trec Drina și Sava și pătrund în Serbia.[4]

14 august:

  • Debutul Bătăliei de la Morhange

14-24 august:

16-19 august:

17-19 august:

17 august:

17 august-19 septembrie:

Hindenburg și Ludendorff, generalii germani care au plănuit Bătălia de la Tannenberg

20 august:

21 august:

  • Franța pierde Bătălia frontierelor (21-23 august).
  • Bătălia din Ardeni: armata a IV-a franceză se repliază.

22 august:

  • Austro-Ungaria declară război Belgiei.
  • Debutul Bătăliei de la Charleroi.
  • Masacrul de la Tamines (Belgia): trupele germane ucid și rănesc circa o sută de civili.

23-25 august:

23 august:

  • Se termină Bătălia de la Charleroi. armata a IV-a franceză se repliază.
  • Bătălia de la Mons: trupele britanice se repliază.

24 august:

24 august-7 septembrie:

  • Germanii asediază și capturează fortăreața Maubeuge.

25 august:

25 august:

  • Armatele austro-ungare înfrânte de sârbi se retrag peste graniță.

26 august:

26-27 august:

26 august-11 septembrie:

27 august-7 noiembrie:

  • Asediul lui Tsingtao. Forțele britanice și japoneze capturează portul chinezesc Tsingtao controlat de germani.

28 august:

  • Royal Navy câștigă Prima bătălie de la Heligoland Bight din Marea Nordului.

29-30 august:

30 august:

  • Noua Zeelandă ocupă Samoa Germană devenit mai târziu Samoa de Vest.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

3-11 septembrie:

5-12 septembrie:

7-14 septembrie:

8-17 septembrie:

  • Eșuează cea de a doua tentativă austro-ungară de a invada Sârbia.

9 septembrie:

Theobald von Bethmann-Hollweg

11 septembrie:

13 septembrie:

13-28 septembrie:

14 septembrie:

Erich von Falkenhayn

17 septembrie:

18 septembrie:

  • S-a încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria (18 septembrie/1 octombrie)

21 septembrie-12 octombrie:

  • Începe Cursa spre mare în care trupele germane încearcă să ajungă pe țărmul mării, cu contraofensivă franco-britanică în Picardia și Artois.

28 septembrie-9 octombrie:

  • Trupele germane asediază și ocupă Anvers.

29 septembrie-31 octombrie:

Octombrie[modificare | modificare sursă]

Regele Carol I al României

16 octombrie-31 octombrie:

16 octombrie-31 octombrie:

  • Prima bătălie de la Ypres termină Cursa spre mare. Germanii sunt împiedicați să ajungă Calais și Dunkirk. Frontul se stabilizează la Ypres.

Anul 1915[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

2 ianuarie

  • Începe ofensiva rusească în Munții Carpați. Va continua până în 12 aprilie.

19 ianuarie

  • Primul raid al Zepelinelor asupra Angliei.

24 ianuarie:

  • Bătălia de la Dogger Bank între navele britanice și germane care se termină cu victorie tactică britanică.

28 ianuarie-3 februarie

  • Imperiul Otoman nu reușește capturare Canalului Suez.

31 ianuarie:

Februarie[modificare | modificare sursă]

  • Primele avioane dotate cu mitralieră sunt Vickers F.B.5 care formează escadrila a Royal Flying corps.

4 februarie:

  • Germania începe războiul cu submarine împotriva navelor comerciale și proclamă apele teritoriale britanice "zonă de război".

4 februarie:

7-22 februarie:

Frontul de Est
  • Începe cea de a doua bătălie de la Lacurile Mazuriene condusă de Hindenburg. Rușii sunt învinși de germani.

16 februarie:

  • Cea de a doua ofensivă a aliaților în Champagne pentru a opri germanii să-și transfere trupele în Rusia.

17-21 februarie:

  • Au avut loc lupte violente la Eparges (Franța).

19 februarie:

  • Expediția de la Dardanele (care se termină în februarie 1916).

26 februarie:

  • Eșecul ofensivei germane la lacurile Mazuriene: rușii capturează 10 000 prizonieri în nordul Varșoviei.

Martie[modificare | modificare sursă]

22 martie:

  • Aliați extind blocada asupra tuturor produselor germane.

22 martie:

  • Se sfârșește asediul de la Przemyśl. Rușii capturează fortăreața.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

Debarcarea trupelor ANZAC (25 aprilie 1915)

22 aprilie-25 mai]]:

  • Cea de a doua bătălie de la Ypres, care ajunge la impas.

24 aprilie:

  • Atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra.

25 aprilie:

  • Forțele aliate debarcă la Gallipoli.
  • Antanta și Italia încheie un acord la Londra.

28 aprilie:

  • Prima bătălie de la Krithia. Avansul aliaților este respins.

Mai[modificare | modificare sursă]

1-3 mai:

  • Bătălia de la Gorlice-Tarnów: trupele germane sub comanda generalului Mackensen rup frontul rusesc în Galiția.

6-8 mai: Cea de a doua bătălie de la Krithia. Avansul aliaților este din nou respins.

7 mai:

  • Un submarin german scufundă nava britanică Lusitania.

30 mai:

  • Primul genocid al secolului XX, comis prin aplicarea Ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deșerturile din Siria și Irak. Sute de mii de oameni au murit în urma epidemiilor.

Iunie[modificare | modificare sursă]

Frontul italiano-austriac

23 iunie - 7 iulie:

  • Prima bătălie de la Isonzo (lângă râul Soca, acum în Slovenia) între Italia și Austro-Ungaria se termină cu victoria Italiei.

27 iunie:

28 iunie - 5 iulie:

  • Britanicii câștigă bătălia de la Gully Ravine.

Iulie[modificare | modificare sursă]

9 iulie:

  • Forțele germane se predau în Africa de sud-vest.

18 iulie - 3 august:

  • Cea de a doua bătălie de la Isonzo.

August[modificare | modificare sursă]

5 august:

6-29 august:

  • Bătălia de la Sari Bar sau Ofensiva din August. Este ultima încercare a britanicilor să ocupe peninsula Gallipoli, soldată cu eșec.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei

8 septembrie:

19 septembrie:

  • Germanii ocupă Vilnius. Ofensiva de la Gorlice-Tarnówia ia sfârșit.

25-28 septembrie:

  • Bătălia de la Loos, o ofensivă britanică de amploare eșuează.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

5 octombrie:

  • Bulgaria intră în război împotriva Serbiei.

6 octombrie:

14 octombrie:

15 octombrie:

16 octombrie:

18 octombrie-4noiembrie

  • Are loc cea de a treia bătălie de la Isonzo.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

10 noiembrie-2 decembrie:

  • Cea de a patra bătălie de la Isonzo.

22-25 noiembrie:

  • Bătălia de la Clesiphon, în prezent în Irak.

27 noiembrie:

  • Armata sârbă se prăbușește. Se va retrage la Marea Adriatică și va fi evacuată de navele italiene și franceze.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

7 decembrie:

  • Otomanii încep asediul de la Kut.

19 decembrie:

  • Douglas Haig îl înlocuiește pe John French la comanda Grupului Expediționar Britanic.

Anul 1916[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

29 ianuarie:

  • Paris este bombardat pentru prima dată de zeppelinele germane

8-16 ianuarie:

  • Ofensiva austro-ungară împotriva Muntenegrului, care capitulează.

9 ianuarie:

  • Campania de la Gallipoli se încheie cu o înfrângere a Aliaților și victorie otomană.

11 ianuarie:

  • Corfu este ocupat de către aliați.

24 ianuarie:

  • În Germania Reinhard Scheer este numit comandant al flotei Hochseeflotte.

27 ianuarie:

  • În Regatul Unit se introduce serviciul militar obligatoriu.

Februarie[modificare | modificare sursă]

13-16 februarie

  • Bătălia de la Erzurum.

21 februarie:

Regimentul 87 francez în tranşeu la Verdun (1916)
  • Începe Bătălia de la Verdun (Franța), cea mai distrugătoare bătălie din acest război, soldată cu aproximativ 1 milion de victime; s–a încheiat prin respingerea definitivă, de către armata franceză, a atacurilor germane.

28 februarie:

  • Camerunul german capitulează.

Martie[modificare | modificare sursă]

România duce tratative cu Antanta pe cale diplomatică în legătură cu condițiile cerute pentru intrarea în război.

1 martie:

  • Germania reia războiul submarin fără restricții.

8 martie:

  • Bătălia de la Dujaila în Kut britanic.

1-15 martie

  • Cea de a cincea bătălie de la Isonzo.

15 martie Austro-Ungaria declară război Portugaliei.

18 martie-aprilie

  • Ofensiva de la lacul Naroch

Aprilie[modificare | modificare sursă]

23 aprilie:

  • Răscoala irlandezilor din Paști împotriva britanicilor.

29 aprilie:

  • La Kut forțele britanice asediate se predau otomanilor.

Mai[modificare | modificare sursă]

10 mai:

  • Germania suspendă războiul submarin fără restricții.

15 mai-10 iunie

  • Expediția austro-ungară în Trentino.

31 mai-1 iunie

  • Începe Bătălia de la Iutlanda între Marea Britanie și Germania.

Iunie[modificare | modificare sursă]

Alexei Brusilov

4 iunie:

5 iunie:

  • Începe revolta arabă în Hejaz .
  • Hampshire HMS este scufundat în largul Insulelor Orkney, Lord Kitchener moare.

10 iunie:

  • Italia: Paolo Boselli îl urmează pe Antonio Salandra în funcția de prim-ministru.

Iulie[modificare | modificare sursă]

Bătălia de pe Somme

1 iulie-18 noiembrie:

2 iulie:

  • Are loc Bătălia de la Erzincan care face parte din Campania din Caucaz a armatei ruse împotriva Imperiului Otoman. Victorie rusească.

23 iulie-7 august

  • Bătălia de Pozières (faza inițială a bataliei de pe Somme)

August[modificare | modificare sursă]

3-17 august:

  • Cea de a șasea bătălie de la Isonzo. Italienii capturează Gorizia (9 august).

4-17 august:

Contingent de soldaţi români
  • România intră în război de partea Antantei.

18 august:

  • Bulgaria a atacat Dobrogea românească. Declarația de război a fost făcută abia a doua zi.

18 august-5 septembrie Bătălia de Guillemont (faza intermediară a bătăliei de pe Somme)

27 august:

  • Italia declară război Germaniei.
  • România intră în război de partea Antantei. Armata ei este înfrântă în câteva săptămâni.

29 august:

Feldmareşalul Paul von Hindenburg
  • Paul von Hindenburg înlocuiește Erich von Falkenhayn în calitate de șef al Statului Major german.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

10 octombrie:

  • Prima bătălie de la Tg. Jiu. Trupele române, conduse de generalul Ion Dragalina resping puternica ofensivă germană.

27 octombrie:

  • Sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Oituz. Trupele române rezistă eroic, barând puternica ofensivă inamică germano-austriacă

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

8 noiembrie:

  • Trupele germane ocupă Craiova.

12 noiembrie:

  • Autoritățile de stat din România părăsesc Bucureștiul și se mută la Iași.

16 noiembrie:

  • Bătălia pentru București, cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei.

20 noiembrie:

  • Guvernul României se retrage din Muntenia ocupată, la Iași, care devine capitala temporară a țării.

20 noiembrie:

23 noiembrie:

  • Armatele germano-austro-ungare ocupă Bucureștiul.
  • Trupele germane ocupă Ploieștiul, unde 26 de instalații de rafinare a petrolului, ca și toate sondele, rezervoarele din schele și rafinării fuseseră distruse de români la cererea guvernelor englez și francez, pagubele ridicându-se la peste 9 milioane de lire sterline.

25 noiembrie:

  • Trupele române angajează puternice acțiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomița, pentru a câștiga timpul necesar atât concentrării forțelor ruse, cât și pregătirii unei alte linii de rezistență.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

9 decembrie:

  • Bătălia de la Cașin. Germanii sunt opriți pe linia strategică de fortificații Focșani–Nămoloasa trecând prin Valea Cașinului și Valea Putnei.

11 decembrie:

generalul Robert Nivelle

11 decembrie:

  • În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916 se formează la Iași un guvern de concentrare națională I.C. Brătianu-Take Ionescu

23 decembrie:

  • Bătălia de la Magdaba din peninsula Sinai.

24 decembrie:

  • Este votată și promulgată legea prin care Tezaurul Băncii Naționale urmează să fie transportat în Rusia

27 decembrie:

  • Togoland este împărțită în zone administrative britanice și franceze.

29 decembrie:

  • Rasputin, personaj controversat al Rusiei este asasinat.

30 decembrie:

  • Carol I al Austriei este încoronat împărat al Austriei, rege al Ungariei (sub numele de Carol al IV-lea), și rege al Boemiei (sub numele de Carol al III-lea) etc.

Anul 1917[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

9 ianuarie:

  • Bătălia de la Rafa. Britanicii îi împing afară pe otomani de pe Peninsula Sinai.

16 ianuarie:

  • Secretarul de Stat al Afacerilor externe german trimite o telegramă ambasadorului din Mexic în care îi propune Mexicului o alianță împotriva SUA.

Februarie[modificare | modificare sursă]

1 februarie:

  • Germania reia războiul submarin fără restricții.

3 februarie:

23 februarie:

  • Cea de a doua bătălie de la Kut. Britanicii recapturează orașul.

23 februarie-5 aprilie

Martie[modificare | modificare sursă]

1 martie:

8-11 martie

13 martie: 
  • A fost semnat Documentul de la Viena de către cancelarul Bethmann-Hollweg și ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin. El prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial

15 martie:

26 martie:

  • Prima bătălie de la Gaza. Încercarea britanicilor de a captura orașul eșuează.
  • „Documentul de la Viena”, semnat de Bethmann-Hollweg, cancelarul Germaniei și contele Ottokar Czernin, ministrul de externe al Austro-Ungariei, prin care în caz de victorie se atribuie Austro-Ungariei teritoriul României.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

Preşedintele SUA, Woodrow Wilson

6 aprilie:

  • Statele Unite ale Americii declară război Germaniei.

9-12 aprilie

9 aprilie-16 mai

  • Bătălia de la Arras. Atac britanic asupra liniei germane puternic fortificate fără a obține niciun progres strategic.

16 aprilie-9 mai

  • Are loc Cea de a doua bătălie de la Aisne (denumit și Ofensiva Nivelle), care se termină dezastruos atât pentru armata franceză, cât și pentru comandantul său, Robert Nivelle.

16 aprilie:

19 aprilie:

  • Cea de a doua bătălie de la Gaza. Linia turcilor otomani rezistă atacurilor britanice.

29 aprilie-20 mai

  • În armata franceză au loc o serie de revolte.

Mai[modificare | modificare sursă]

5-15 mai

  • Ofensiva Aliaților pe frontul din Salonic.

15 mai:

23 mai:

  • Bătălia de la Muntele Hamada.

Iunie[modificare | modificare sursă]

7-8 iunie

  • Britanicii recapturează vârful Messines.

10-29 iunie

  • Are loc Bătălia de la Muntele Ortigara.

12 iunie:

  • Grecia: Regele Constantin I abdică.

13 iunie:

  • Primul raid de bombardament german asupra Londrei soldat cu succes, efectuat cu bombardiere Gotha G.IV.

25 iunie:

  • Primele trupe americane debarcă în Franța.

30 iunie:

  • Grecia declară război Puterilor Centrale.

Iulie[modificare | modificare sursă]

1-19 iulie

6 iulie:

Generalul Alexandru Averescu

20 iulie:

  • Declarația de la Corfu despre viitorul Regatului Iugoslaviei.

24 iulie-3 august:

31 iulie:

August[modificare | modificare sursă]

6-20 august

8 august:

18-28 august

  • Are loc cea de a unsprezecea bătălie de la Isonzo.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

8 septembrie:

  • Rusia: Eșuează încercarea de lovitură de stat a generalului Kornilov.

27-28 septembrie Bătălia de la Ramadi, Mesopotamia.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

30 octombrie:

  • Italia: Vittorio Emanuele Orlando îl urmează pe Paolo Boselli în funcția de prim-ministru

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

2 noiembrie:

  • Declarația Balfour: guvernul britanic sprijină în Palestina planurile pentru un "cămin național evreu".


8 noiembrie:

Mareşalul Italiei, Armando Diaz
  • Armando Diaz îl înlocuiește pe Luigi Cadorna în funcția de comandant al armatei italiene.

9 november - 28 december

10 noiembrie:

13 noiembrie:

Georges Clemenceau

15 noiembrie:

  • Declarația drepturilor popoarelor din Rusia dată la Petrograd și semnată de Lenin și Stalin

17 noiembrie:

  • Cea de a doua bătălie de la Helgoland Bight din Marea Nordului.

20 noiembrie:

20 noiembrie - 3 decembrie

Decembrie[modificare | modificare sursă]

6 decembrie:

  • Proclamarea Republicii Democratice Moldovenești

6 decembrie:

  • Finlanda se declară independentă față de Rusia.
  • Explozia de la Halifax face victime peste 1900 de persoane. De asemenea, distruge o parte din orașul Halifax, Noua Scoție.

7 decembrie:

8-26 decembrie

  • Bătălia de la Ierusalim. Britanicii intră în oraș.

9 decembrie:

  • Primul Război Mondial: S-a încheiat, la Focșani, armistițiul dintre România și Puterile Centrale, ca urmare a condițiilor militare intervenite în urma armistițiului ruso-german de la Brest-Litovsk.

23 decembrie:

  • Rusia semnează un armistițiu cu Germania.

Anul 1918[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

8 ianuarie:

  • Woodrow Wilson formulează cele 14 puncte Detalii.

13 ianuarie:

  • Guvernul Rusiei Sovietice întrerupe relațiile diplomatice cu România. Sechestrarea tezaurului României aflat la Petrograd.

24 ianuarie:

26 ianuarie:

Februarie[modificare | modificare sursă]

1 februarie:

9 februarie:

  • Puterile Centrale au semnat un tratat de protectorat exclusiv cu Republica Populară din Ucraina, ca parte a negocierilor care au avut loc la Brest-Litovsk.

16 februarie:

18 februarie:

  • Se reiau luptele pe Frontul de Est.

21 februarie:

  • Britanicii capturează Ierihonul.

25 februarie:

  • Trupele germane capturează Estonia.

24 februarie:

Martie[modificare | modificare sursă]

Troţki

3 martie:

7 martie:

7 martie:

  • Lenin semnează pace separată cu Puterile Centrale. Rusia abandonează partea ocupată de ruși din Polonia, Lituania și se angajează să elibereze Estonia.

12 martie:

18 martie:

  • La Buftea România semnează tratat de pace preliminară cu Puterile Centrale.

21-25 martie

  • Are loc prima fază a Ofensivei de Primăvară. Germanii obțin victorie neînsemnată.

23 martie:

  • Parisul este bombardat cu tunul Pariser Kanonen

23 martie-7 august

Ferdinand Foch
  • Parisul este bombardat cu artilerie.

26 martie:

  • Mareșalul francez Ferdinand Foch este numit comandant suprem al tuturor forțelor aliate.

26 martie:

  • Generalul Pershing pune la dispoziția lui Foch forțele americane.

Aprilie[modificare | modificare sursă]

4 aprilie:

  • A doua fază a Ofensivei de primavare (Operațiunea Georgette). Rezultatele sunt dezamăgitoare pentru germani.

9 aprilie:

  • Unirea Basarabiei (noul stat independent Republica Democratică Moldovenească) cu România.
Regele Ferdinand I

24 aprilie:

  • Tratatul de pace de la București, dintre România, pe de o parte și Germania, Austro–Ungaria, Bulgaria și Turcia, pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.

26 aprilie:

  • Forțele germane opresc fără succes ofensiva în Picardie.

Mai[modificare | modificare sursă]

7 mai:

23 mai:

  • Peste 60 de personalități marcante românești aflate la Paris au semnat un protest împotriva tratatului impus României de Puterile Centrale.

27 mai-6 iunie

  • Bătălia a treia a Aisne (cunoscut și sub numele de Operațiunea Blucher-Yorck, a treia fază a Ofensivei de primăvară). După progrese inițiale, înaintarea germană este oprită.

28 mai:

  • Contraofensivă aliată în Picardie, prima divizie americană cucerește Cantigny.
  • Germanii ajung pe Marna la Château-Thierry și lansează nouă obuze asupra Parisului.

Iunie[modificare | modificare sursă]

9-12 iunie Faza finală a Ofensivei de primăvară (Operațiunea Gneiseau). În ciuda câștigurilor teritoriale substanțiale, germanii nu își ating obiectivele strategice.

13-23 iunie

  • Are loc cea de a doua bătălie de la Piave: ofensiva austro-ungară forțează liniile italiene, dar este respinsă cu mari pierderi.

Iulie[modificare | modificare sursă]

15 iulie:

  • Ofensivă germană în Champagne.

15 iulie-5 august

  • A doua bătălie de la Marna și ultima ofensiva germană pe Frontul de Vest, care eșuează la contraatacul francez.

August[modificare | modificare sursă]

8 august:

  • Ofensivă aliată în Picardie. Victoria aliaților la Somme.

8-11 august

  • Bătălia de la Amiens, prima fază a Ofensivei de o sută de zile.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

12 septembrie:

  • Bătălia de la Havrincourt, o fază a Ofensivei de o sută de zile.

15 septembrie:

  • Aliații (francezii și sârbii), străpung liniile bulgare de la Dobro Polje.

18-19 septembrie

  • Bătălia de Doiran, bulgarii opresc avansul britanic și grec.

18 septembrie-10 octombrie

  • Bătălia de la linia Hindenburg, o fază a Ofensivei de o sută de zile. Aliații străpung liniile germane.

19-21 septembrie

  • Bătălia de la Megiddo. Britanicii cuceresc Palestina.

26 septembrie - 11 noiembrie Ofensiva Meuse-Argonne, faza finală a Ofensivei de o sută de zile și a Primului Război Mondial.

27-30 septembrie

  • Este străpunsă Linia Hindenburg.

30 septembrie:

  • Bulgaria semnează un armistițiu cu Aliații.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

1 octombrie:

  • Britanicii intră în Damasc.

3 octombrie:

  • Max von Baden formează un nou guvern în Germania.

20 octombrie:

  • Germania suspendă războiul de submarine.

24 octombrie - 4 noiembrie:

  • Bătălia de la Vittorio Veneto. Armata austro-ungară este învinsă decisiv și se retrage pe toate fronturile. Italienii intră în Trent și debarcă la Trieste.

29 octombrie:

  • Wilhelm Groener îl înlocuiește pe Erich Ludendorff în funcția de adjunct al lui Hindenburg.
  • Marinarii flotei germane se revoltă.
  • Armistițiul de la Salonic. Guvernul austriac cere armistițiu Italiei.

30 octombrie:

  • Imperiul Otoman semnează Armistițiul de la Mudros.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

4 noiembrie:

  • Austro-Ungaria la Villa Giusti din italia semnează armistițiul cu Italia.
Wilhelm al II-lea al Germaniei

7 noiembrie:

  • O delegație condusă de Károlyi este primită la Belgrad de Franchet d’Espeyrey pentru a semna un armistițiu pe frontul balcanic.

9 noiembrie:

10 noiembrie:

Carol I al Austriei
  • Împăratul Carol I al Austro-Ungariei abdică.

11 noiembrie:

  • La ora 6, Germania semnează armistițiul la Compiègne. Luptele iau sfârșit efectiv la ora 11 dimineața.

12 noiembrie:

  • Austria s-a proclamat republică.

14 noiembrie:

  • Cehoslovacia s-a proclamat republică.

21 noiembrie:

  • Flota germană s-a predat Regatului Unit al Marii Britanii.

22 noiembrie:

  • Germanii evacuează Luxemburgul

23 noiembrie:

  • 9 de zile de la încheierea acordului de încetare a focului, generalul von Lettow-Vorbeck se predă în mod oficial cu armata sa neînvinsă în Abercorn, localitate în prezent în Zambia.

27 noiembrie:

  • Germanii evacuează Belgia.

Decembrie[modificare | modificare sursă]

4 decembrie:

  • S-a proclamat independența Iugoslaviei.

Anul 1919[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

5 ianuarie:

  • Crearea Partidului Muncitoresc Național–Socialist German (N.S.D.A.P) – partidul nazist

10 ianuarie:

  • Guvernatorul otoman al Medinei, Fakri Pașa se predă.

18 ianuarie:

Februarie[modificare | modificare sursă]

3 februarie:

8 februarie:

  • Primul zbor comercial aerian Paris – Londra.

14 februarie:

Martie[modificare | modificare sursă]

2 martie:

  • Prima Internațională Comunistă are loc la Moscova.

2 martie:

  • Ungariei i se înmânează hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx) privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania.

21 martie:

  • În Ungaria are loc o revoluție care răstoarnă guvernul Károly Mihály, proclamându-se Republica Socialistă Ungară condusă de Béla Kun.

21 martie:

  • A fost fondat "Fasci di Combattimento" (partidul fascist italian) de către Benito Mussolini (Il Duce)

Aprilie[modificare | modificare sursă]

1 aprilie:

Mai[modificare | modificare sursă]

1 mai:

  • Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român doua ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.

15 mai:

  • Începe războiul greco-turc prin debarcarea de trupe grecești la Izmir, în Antolia.

Iunie[modificare | modificare sursă]

Distrugătorul german G102 sabordat la Scapa Flow

21 iunie:

  • Flota germană este sabordată la Scapa Flow. Germanii pierd în total 52 nave, fără pierderi ale britanicilor.

28 iunie:

Iulie[modificare | modificare sursă]

8 iulie:

  • Germania a ratificat Tratatul de la Versailles.

20 iulie:

  • A avut loc atacul trupelor maghiare asupra armatei române. Armata română a trecut Tisa și a pătruns pe teritoriul ungar.

21 iulie:

  • Marea Britanie a ratificat Tratatul de la Versailles.

28 iulie:

  • Se instaurează administrația română la Timișoara. Banatul este împărțit între România (2/3) și Serbia (1/3).

August[modificare | modificare sursă]

3 august:

4 august:

  • Armata română a intrat victorioasă în Budapesta. Sfârșitul regimului comunist instaurat de Béla Kun la 21 martie 1919 în Ungaria

31 august:

  • Este constituit Partidul Comunist American.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

10 septembrie:

  • Puterile aliate semnează, la Saint Germain (Franța), Tratatul de pace cu Austria. Prin acest tratat se recunoștea, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România.

12 septembrie:

  • Decret-lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Pușcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

1 octombrie:

  • Președintele SUA Woodrow Wilson suferă o apoplexie cerebrală, rămânând invalid până la sfârșitul vieții(1924).

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

27 noiembrie:

  • Tratatul de la Neuilly-sur-Seine. României i se recunoaște granița din 1913.

Anul 1920[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

10 ianuarie:

  • La Geneva se înființează „Societatea Națiunilor” (Liga Națiunilor), în care România este membru fondator.

Februarie[modificare | modificare sursă]

24 februarie

Martie[modificare | modificare sursă]

23 martie

Aprilie[modificare | modificare sursă]

24 aprilie

Mai[modificare | modificare sursă]

7 mai

Iunie[modificare | modificare sursă]

4 iunie

  • Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921)

12 iunie

Iulie[modificare | modificare sursă]

16 iulie:

  • "Acordul de la Spa" privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria).

August[modificare | modificare sursă]

10 august:

13 august:

Octombrie[modificare | modificare sursă]

28 octombrie:

  • România semnează la Paris împreună cu Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia Tratatul de recunoaștere a unirii Basarabiei cu România.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Albertini 1953, pag. 38.
  2. ^ en Keegan 1998, p. 53.
  3. ^ en Lowe‏ 1994, pag. 202.
  4. ^ a b c d e ro Ist. lumii în date(1968), p. 338.
  5. ^ en Willmott 2003, p. 29.
  6. ^ en The Treaty of Alliance Between Germany and Turkey 2 august 1914, Yale University
  7. ^ en Keegan 1998, p. 69.
  8. ^ en http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/FWWbelgiumIN.htm Arhivat în , la Wayback Machine.
  9. ^ en „Daily Mirror Headlines: The Declaration of War, Published 4 august 1914”. bbc.co.uk. Accesat în . 
  10. ^ en Halpern 1995, p. 28.
  11. ^ en Tucker 2005, p. 605.
  12. ^ en Tucker 2005, p. 445.
  13. ^ en Tucker 2005, p. 459.
  14. ^ en Farwell 1989, p. 353.
  15. ^ en Creveld 1977, p.121.
  16. ^ en Odgers 1994, p.42.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • ro Nicolae‏, C. Niculescu, Gheorghe Rădulescu și alții (). Istoria lumii în date. Editura Enciclopedică Română - București‏. 
  • en Albertini‏, Luigi (). Origins of the War of 1914. Oxford University Press‏. 
  • en Lowe‏, John (). The great powers, imperialism, and the German problem, 1865-1925. Routledge‏. ISBN 0-415-10444-0. 
  • en Evans, David (), The First World War, Teach yourself, London: Hodder Arnold, ISBN 0-340-88489-4, OCLC 224332259 
  • en Neiberg, Michael S (), Fighting the Great War: A Global History, Cambridge, Mass: Harvard University Press, ISBN 0-674-01696-3, OCLC 56592292 
  • en Willmott, H.P. (), World War I, New York: Dorling Kindersley, ISBN 0-7894-9627-5, OCLC 52541937 
  • en Halpern‏, Paul G. (). A naval history of World War I. Routledge‏. ISBN 1-85728-498-4. 
  • en Farwell, Byron (), The Great War in Africa, 1914–1918, W.W. Norton, ISBN 978-0-393-30564-7 
  • en Creveld, Martin van (). Supplying War: Logistics from Wallenstein to Patton. Cambridge University Press‏. ISBN 0-521-29793-1. 
  • en Odgers, George (). 100 Years of Australians at War. Lansdowne. ISBN 1-86302-669-X. 
  • en Gottschall‏, Terrell D. (). By order of the Kaiser: Otto von Diederichs and the rise of the Imperial German Navy, 1865-1902. Naval Institute Press. ISBN 1-55750-309-5. 
  • en Boemeke‏, Manfred Franz (). The Treaty of Versailles: a reassessment after 75 years. Cambridge University Press. ISBN 0-521-62132-1. 
  • en Tucker, Spencer (). World War I: encyclopedia. ABC-CLIO‏. ISBN 1-85109-420-2. 


Vezi și[modificare | modificare sursă]