Country Joe McDonald

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Country Joe McDonald
Date personale
Nume la naștereJoseph Allen McDonald Modificați la Wikidata
Născut (82 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Washington, D.C., District of Columbia, SUA Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician
cântăreț
chitarist
compozitor
activist antirăzboi[*]​
cantautor
artist de înregistrare[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Alte numeCountry Joe McDonald  Modificați la Wikidata
StudiiLos Angeles City College[*][[Los Angeles City College (public community college in Los Angeles, California, USA)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalalternative country[*][[alternative country (sub-genre of country music)|​]]
muzică country
folk rock  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]​  Modificați la Wikidata
Case de discuriVanguard Records[*][[Vanguard Records (American record label)|​]]
Fantasy[*][[Fantasy (American independent record label)|​]]  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăCountry Joe McDonald discography[*][[Country Joe McDonald discography (Wikimedia artist discography)|​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Joseph Allen „Country Joe” McDonald (n. , Washington, D.C., District of Columbia, SUA)[4] este un muzician american, solistul formației de rock psihedelic din anii 1960 Country Joe and the Fish⁠(d).[5]

Biografie[modificare | modificare sursă]

McDonald s-a născut în Washington, D.C. și a copilărit în El Monte, California, unde a fost dirijor-student și președinte al fanfarei sale în timpul liceului.[6] La vârsta de 17 ani, s-a înrolat în Marina Statelor Unite timp de trei ani și a fost transferat în baza americană din Japonia. După înrolare, a urmat un an la Los Angeles City College⁠(d). La începutul anilor 1960, a început să realizeze spectacole stradale⁠(d) pe Telegraph Avenue⁠(d) din Berkeley, California.[7] Tatăl său, Worden McDonald, de loc din Oklahoma, era de origine scoțiană și lucra pentru o companie de telefonie. Mama sa, Florence Plotnick, a fost fiica unor imigranți evrei-ruși și a lucrat mulți ani pentru consiliul orașului Berkeley.[8][9][10] În tinerețe, amândoi erau membri ai Partidului Comunist și și-au numit fiul după Iosif Stalin.[11]

Cariera[modificare | modificare sursă]

McDonald a înregistrat 33 de albume și a scris sute de melodii de-a lungul unei cariere de peste șase decenii. În 1965, acesta și Barry Melton⁠(d) au înființat Country Joe & the Fish⁠(d), una dintre primele formații de rock psihedelic din lume, cunoscută pentru spectacolele sale eclectice susținute la Avalon Ballroom⁠(d), Fillmore Auditorium⁠(d), Festivalul Internațional de la Monterey⁠(d) din 1967, la prima ediție a Festivalului de la Woodstock și la Reuniunea Woodstock din 1979⁠(d).

Cel mai cunoscut cântec al lor este „The "Fish" Cheer/I-Feel-Like-I'm-Fixin'-to-Die Rag⁠(d)" (1965), o melodie comică⁠(d) despre războiul din Vietnam, al cărui refren familiar („One, two, three, what are we fighting for?”)[12] este bine cunoscut generației Woodstock și veteranilor din Vietnam⁠(d) din anii 1960 și 1970. McDonald a scris melodia în aproximativ 20 de minute pentru o piesă de teatru anti-intervenției militare în Vietnam.[13] Melodia „Fish Cheer” s-a transformat în „Fuck Cheer” după Free Speech Movement⁠(d) din Brekeley. În vara anului 1968, formația a cântat la Festivalul muzical Schaefer⁠(d).[14] Gary „Chicken” Hirsh⁠(d) a sugerat schimbarea cuvântului „fish” cu „Fuck” înaintea concertului. Deși publicul a aclamat modificarea, conducerea festivalului le-a interzis acestora să mai participe la festivalul Schaefer. Formația trebuia să susțină un concert în emisiunea The Ed Sullivan Show⁠(d), însă apariția a fost anulată.[14] McDonald a fost arestat pentru obscenitate și amendat cu 500 de dolari pentru că a rostit „Fuck” în public.[15]

McDonald a decis în cele din urmă să urmeze o carieră solo. Unul dintre albumele sale - Paris Sessions - a fost revizuit de Robert Christgau în Christgau's Record Guide: Rock Albums of the Seventies⁠(d) (1981), în care spunea: „Incredibil. Tipul (repet: tipul) a scris cântece feministe care sunt atât captivante, cât și sensibile”.[16]

În 2003, McDonald a fost dat în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor- cea mai cunoscută melodie a sa, și în special versul „One, two, three, what are we fighting for?”, fiind derivat din melodia jazz „Muskrat Ramble⁠(d)” din 1926 scrisă de Kid Ory⁠(d).[17] Procesul a fost deschis de fiica lui Ory, Babette, care deținea drepturile de autor la acea vreme.[18] Întrucât deja trecuseră decenii de când McDonald a compus cântecul, Ory a adus în discuție o nouă versiune a melodiei înregistrată în 1999. Totuși, tribunalul atras atenția asupra faptului că Ory și tatăl ei cunoșteau versiunea originală a cântecului, inclusiv secțiunea problematică, timp de aproximativ trei decenii și nu au deschis un proces. În 2006, Ory a fost obligată să-i plătească lui McDonald 395.000 de dolari pentru onorariile avocatului și a trebuit să-și vândă drepturile de autor pentru a face acest lucru.

În 2004, McDonald s-a reunit cu membrii originali ai formației Country Joe and the Fish (Bruce Barthol⁠(d), David Bennett Cohen⁠(d) și Gary „Chicken” Hirsh) și au organizat un turneu în Statele Unite și Marea Britanie sub numele de „Country Joe Band”.

În 2005, McDonald a luat parte la un protest amplu împotriva tăierilor bugetare propuse de guvernatorul Californiei Arnold Schwarzenegger la clădirea Capitoliului din California. Mai târziu în același an, comentatorul politic Bill O'Reilly⁠(d) l-a comparat pe McDonald cu președintele cubanez Fidel Castro, menționând despre implicarea lui McDonald în protestele anti-război organizate de Cindy Sheehan⁠(d).[19]

Discografie[modificare | modificare sursă]

  • Thinking of Woody Guthrie (1969, Vanguard 6546)
  • Tonight I'm Singing Just for You (1970, Vanguard 6557)
  • Quiet Days in Clichy (Soundtrack) (1970, Vanguard 79303) 5 original songs
  • Hold On It's Coming (1971, Vanguard 79314)
  • War War War (1971, Vanguard 79315)
  • Incredible! Live! (1972, Vanguard 79316) Live album
  • Paris Sessions (1973, Vanguard 79328)
  • Country Joe (1974, Vanguard 79348)
  • Paradise with an Ocean View (1975, Fantasy 9495)
  • Essential Country Joe McDonald (1976, Vanguard 85/86)
  • Love Is a Fire (1976, Fantasy 9511)
  • Goodbye Blues (1977, Fantasy 9525)
  • Rock N Roll from Planet Earth (1978, Fantasy 9544)
  • Leisure Suite (1979, Fantasy 9586)
  • Into the Fray (1981, Rag Baby 2001) Live in Germany
  • On My Own (1981, Rag Baby 1012)
  • Animal Tracks (1983, Animus UK FEEL 1)
  • Child's Play (1983, Rag Baby 1018)
  • Peace on Earth (1984, Rag Baby 1019)
  • Vietnam Experience (1986, Rag Baby 1024/25)
  • Classics (1989, Fantasy 7709)
  • Best of Country Joe McDonald: The Vanguard Years (1969–1975) (1990, Vanguard 119/20)
  • Superstitious Blues (1991, Rag Baby 1028)
  • Carry On (1995, Rag Baby 1029)
  • Something Borrowed, Something New (The Best Of) (1998, Rag Baby 1030)
  • Eat Flowers and Kiss Babies Live with Bevis Frond (1999, Woronzow 33)
  • www.countryjoe.com (2000, Rag Baby 1032)
  • Crossing Borders with M.L. Liebler (2002, Rag Baby 1034)
  • A Reflection on Changing Times (2003) Italy-only rerelease of early Vanguard albums
  • Natural Imperfections with Bernie Krause (2005, Rag Baby 1037)
  • Country Joe Live at the Borderline (2007, Rag Baby 1038)
  • Vanguard Visionaries: Country Joe McDonald (2007, Vanguard 73171)
  • War, War, War (Live) (2008, Rag Baby 1040)
  • A Tribute to Woody Guthrie (2008, Rag Baby 1039)
  • Time Flies By (2012, Rag Baby 1041)
  • 50 (2017 Rag Baby 1042)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Country Joe McDonald”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Country Joe McDonald, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Joe McDonald, Internet Broadway Database, accesat în  
  4. ^ Colin Larkin, ed. (). The Guinness Encyclopedia of Popular Music (ed. First). Guinness Publishing. p. 1558. ISBN 0-85112-939-0. 
  5. ^ Richard Brenneman, "Country Joe McDonald Revives Anti-War Anthem" Arhivat în , la Wayback Machine., Berkeley Daily Planet, April 16, 2004, accessed July 18, 2007.
  6. ^ "Patriots: the Vietnam War Remembered from All Sides", Christian G. Appy, p. 196.
  7. ^ Richard Brenneman, "Country Joe McDonald Revives Anti-War Anthem" Arhivat în , la Wayback Machine., Berkeley Daily Planet, April 16, 2004, accessed July 18, 2007.
  8. ^ „The Jewish Standard”. Jstandard.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Country Joe McDonald, The Country Joe Band”. Country Joe's Place. Accesat în . 
  10. ^ „meltoneightmiles”. Cjfishlegacy.com. Accesat în . 
  11. ^ "Patriots: the Vietnam War Remembered from All Sides", Christian G. Appy, pp. 195–196.
  12. ^ Format:Gilliland
  13. ^ "Patriots: the Vietnam War Remembered from All Sides", Christian G. Appy, p. 199.
  14. ^ a b Country Joe McDonald, "That Notorious Cheer", accessed October 10, 2007.
  15. ^ cited in Jacques Attali's Noise: The Political Economy of Music citing Pop-music/Rock by Philippe Daufouy and Jean-Pierre Sarton (Champ Libre, 1972).
  16. ^ Christgau, Robert (). „Consumer Guide '70s: M”. Christgau's Record Guide: Rock Albums of the Seventies. Ticknor & Fields. ISBN 089919026X. Accesat în . 
  17. ^ „Country Joe McDonald Accused Of Ripping Off Jazz Great”. mtv.com. Accesat în . 
  18. ^ „Ory v. Country Joe McDonald”. https://blogs.law.gwu.edu/. Accesat în .  Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  19. ^ The Radio Factor with Bill O'Reilly, October 19, 2005.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Country_Joe_McDonald&oldid=15616864