Costin Murgescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Costin Murgescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Râmnicu Sărat, România Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
diplomat
sociolog[*]
istoric
diarist[*]
economist
critic literar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
OrganizațieOrganizația Națiunilor Unite  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist Român  Modificați la Wikidata
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române

Costin Murgescu (n. 27 octombrie 1919, Râmnicu Sărat, județul interbelic Râmnicu-Sărat - d. 30 august 1989, București) a fost un diplomat, economist, geopolitician, specialist în globalizare român, membru corespondent al Academiei Române, directorul institutului de Economie Mondială din București.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Costin Murgescu, deși fiu de general, a plecat pe frontul de luptă al celui de-al doilea război mondial, a luptat și a fost rănit grav. Adus apoi la spitalul militar din Cluj a fost salvat.[2][3]

România liberă[modificare | modificare sursă]

După vindecarea sa îndelungată, Costin Murgescu a fost numit ca redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă. Ca o curiozitate, a fost coleg de redacție cu soția sa, Ecaterina Oproiu, care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiași ziar, și totodată dramaturgul, criticul de film, filmologul, scriitoarea și traducătoarea de mai târziu, fondatoarea și directoarea Revistei Cinema.

Planul Valev[modificare | modificare sursă]

Numit redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă, Costin Murgescu "a atacat dur, decis, dar profund argumentat," planul Valev (planul omului de știință sovietic Emil Borisovici Valev), plan prin care sovieticii urmăreau crearea, în țările socialiste, a unor enclave economice autonome față de țara-mamă, profilate astfel încât industria revenea doar unor state socialiste. Iar în rest, inclusiv în România, să fie înființate doar zone agricole, coordonate, desigur, tot de sovietici."[2]

Argumentele clar exprimate de Costin Murgescu, au fost recunoscute ca valide de către revista internațională „Komunist", care apărea la Praga, în Cehoslovacia. Imediat după aceea, revista cehă, care avea apariții și în limbile germană, franceză și engleză a publicat lungul eseu al lui Murgescu simultan în cehă și în celelalte trei limbi ale sale de apariție, limbi de largă circulație internațională. Imediat, Costin Murgescu a devenit o celebritate profesională mondială în probleme de geopolitică și globalizare.[4]

Ca atare, în chip evident, încercarea de re-subjugare a României, după desființarea Sovrom-urilor și plecarea sovieticilor din țară (din 1959 - 1960) a căzut cu „brio". Meritele lui Murgescu fiind evidente, acesta fost numit director general al Institutului de Economie Mondială. "Legat de acest plan Valev, în România se glumea spunându-se că, dacă ar fi aplicat, ar fi fost bine ca noi, românii, să cultivăm doar ... fân, iar bulgarii să se ocupe de epigrame." [2]

Carieră de diplomat[modificare | modificare sursă]

După perioada de demolare a planului Valev și de conducere al Institutului de Economie Mondială, Costin Murgescu a avut o altă carieră ca diplomat, fiind ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite.[5]

Principalele lucrări publicate (lista este incompletă) [6][modificare | modificare sursă]

Sfaturi[modificare | modificare sursă]

Iată câteva sfaturi pe care Eugeniu Carada le-a dat actorilor vieții economice și publicului din România:[7]

  • „Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor“,
  • „Dacă înșeli un creditor, acesta devine pentru tine o fântână secată“,
  • „Nu făgădui decât jumătate din ceea ce poți să faci cu ușurință“.

Concursul Costin Murgescu pentru Cercetare în Economie[modificare | modificare sursă]

În anul 2012 Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a inițiat Concursul Costin Murgescu pentru cercetare în economie adresat studenților masteranzi sau doctoranzi de naționalitate română. [1] Câștigătorul concursului primește un premiu în valoare de 3000 de euro. Studenții se înscriu la concurs cu o lucrare originală pe o temă de macroeconomie, la alegere. În spiritul ideilor lui Costin Murgescu, concursul provoacă studenții să dezvolte o gandire deschisă, să iși aprofundeze cercetările, să își expună și argumenteze ideile și să își practice abilitățile de cercetare.[necesită citare]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]