Coronavirusul sindromului respirator acut sever

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Acest articol se referă la tulpina virală care cauzează SARS. Pentru tulpina virală care cauzează COVID-19, vedeți Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2. Pentru specia căreia aparțin ambele tulpini, vedeți Coronavirusul legat de sindromul respirator acut sever.
Coronavirusul sindromului respirator acut sever
SARS virion.gif
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
DomeniuVirus
OrdinNidovirales
FamilieCoronaviridae
SubfamilieOrthocoronavirinae
GenBetacoronavirus
SubgenSarbecovirus
SpecieSevere acute respiratory syndrome-related coronavirus
Rang necunoscut
Severe acute respiratory syndrome coronavirus

Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV sau SARS-CoV-1)[1] este o tulpină de virus care provoacă sindromul respirator acut sever (SARS)[2]. Este un virus ARN monocatenar, anvelopat, cu polaritate pozitivă, care infectează celulele epiteliale din plămâni[3]. Virusul pătrunde în celula gazdă prin legarea la receptorii angiotensinei II[4]. Acesta infectează oamenii, liliecii și civetele de palmier[5][6].

Pe 16 aprilie 2003, în urma epidemiei de SARS din Asia și cazurilor secundare în alte părți din lume, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis un comunicat de presă care să ateste că acel coronavirus identificat de un număr de laboratoare a fost cauza oficială a SARS. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii și Laboratorul Național de Microbiologie (NML) din Canada au identificat genomul SARS-CoV în aprilie 2003[7][8]. Oamenii de știință de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda, au demonstrat că coronavirusul SARS îndeplinește postulatele lui Koch, confirmându-l astfel drept agent cauzal. În experimente, macacii infectați cu acest virus au dezvoltat aceleași simptome ca și victimele umane[9].

O pandemie din cauza bolii noului coronavirus în 2019 a demonstrat multe similitudini cu izbucnirea epidemiei SARS, iar agentul viral a fost identificat ca încă o altă tulpină de coronavirus legat de SARS, numită SARS-CoV-2.

SARS[modificare | modificare sursă]

Micrografie electronică a virionilor SARS

SARS, sau sindromul respirator acut sever, este o afecțiune cauzată de SARS-CoV. Provoacă de multe ori o afecțiune gravă și este marcat inițial prin simptome sistemice de dureri musculare, dureri de cap și febră, urmată în 2-14 zile de la debut de simptome respiratorii[10], în principal tuse, dispnee și pneumonie. O altă constatare comună la toți pacienții SARS este o scădere a numărului de limfocite circulante în sânge[11].

În urma izbucnirii epidemiei SARS din 2003, aproximativ 9% din pacienții cu infecție de SARS-CoV confirmată au murit[12]. Rata mortalității a fost mult mai mare pentru cei peste 60 de ani, cu rate de mortalitate apropiate de 50% pentru acest subgrup de pacienți.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pe 12 aprilie 2003, oamenii de știință care lucrează la Michael Smith Genome Sciences Centre din Vancouver au finalizat cartografierea secvenței genetice a unui coronavirus considerat a fi legat de SARS. Echipa a fost condusă de Marco Marra și a lucrat în colaborare cu Centre for Disease Control British Columbia și National Microbiology Laboratory din Winnipeg, Manitoba, folosind mostre de la pacienții infectați în Toronto. Datele, apreciate de către OMS drept un important pas înainte în lupta împotriva SARS, a fost publicate pentru oamenii de știință din întreaga lume prin intermediul sitului GSC (vezi mai jos). Donald Low de la Spitalul Mount Sinai din Toronto a descris descoperirea ca fiind efectuată cu „o viteză fără precedent”[13]. Secvența de coronavirus SARS a fost confirmată și de alte grupuri independente.

La sfârșitul lunii mai 2003, studii pe mostre de la animale sălbatice vândute ca alimente în piața locală în Guangdong, China, au găsit o tulpină de coronavirus SARS care a putut fi izolată din civetele de palmier (Paguma sp.), dar animalele nu arătau întotdeauna semne clinice. Concluzia preliminară a fost că virusul SARS a trecut xenografic bariera de la civete la oameni și peste 10.000 de civete au fost ucise în Provincia Guangdong. Virusul a fost găsit mai târziu și la câinii enot (Nyctereuteus sp.), dihori (Melogale spp.) și pisici domestice. În 2005, două studii au identificat o serie de coronavirusuri asemănătoare SARS la lilieci în China[14][15]. Analiza filogenetică a secvențelor acestor virusuri au indicat o probabilitate mare ca originea coronavirusului SARS să fie în lilieci și ca răspândirea la oameni să fi fost fie directă, fie prin intermediul animalelor din piețele chinezești. Liliecii nu prezentau semne vizibile de boală, dar sunt rezervoare naturale susceptibile de coronavirusuri asemănătoare SARS. La sfârșitul anului 2006, oamenii de știință de la Centrul Chinez pentru Prevenirea și Controlul Bolilor de la Universitatea din Hong Kong și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Guangzhou au stabilit o legătură genetică între coronavirusul SARS care apar la civete și oameni, confirmând ipoteza că virusul a sărit între specii[16].

Virusologie[modificare | modificare sursă]

Coronavirusul SARS urmează strategia de replicare tipică subfamiliei de coronavirus. Receptorul uman primar al virusului este enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2), identificat pentru prima dată în 2003[17].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Neeltje van Doremalen; Trenton Bushmaker; Dylan H. Morris; Myndi G. Holbrook; Amandine Gamble; Brandi N. Williamson; Azaibi Tamin; Jennifer L. Harcourt; Natalie J. Thornburg (). „Aerosol and Surface Stability of SARS-CoV-2 as Compared with SARS-CoV-1”. The New England Journal of Medicine. doi:10.1056/NEJMc2004973. Accesat în . 
  2. ^ Thiel, V., ed. (). Coronaviruses: Molecular and Cellular Biology (ed. 1st). Caister Academic Press. ISBN 978-1-904455-16-5. 
  3. ^ Fehr, Anthony R.; Perlman, Stanley (). „Coronaviruses: An Overview of Their Replication and Pathogenesis”. Coronaviruses. Methods in Molecular Biology. 1282. Clifton, New Jersey, USA. pp. 1–23. doi:10.1007/978-1-4939-2438-7_1. ISBN 978-1-4939-2437-0. SARS-CoV primarily infects epithelial cells within the lung. The virus is capable of entering macrophages and dendritic cells but only leads to an abortive infection [87,88]. 
  4. ^ Xing-Yi Ge; Jia-Lu Li; Xing-Lou Yang; et al. (). „Isolation and characterization of a bat SARS-like coronavirus that uses the ACE2 receptor”. Nature. 503 (7477): 535–538. Bibcode:2013Natur.503..535G. doi:10.1038/nature12711. PMC 5389864Accesibil gratuit. PMID 24172901. 
  5. ^ „Global Epidemiology of Bat Coronaviruses”. Viruses. 11 (2): 174. . doi:10.3390/v11020174. ISSN 1999-4915. PMC 6409556Accesibil gratuit. PMID 30791586. Most notably, horseshoe bats were found to be the reservoir of SARS-like CoVs, while palm civet cats are considered to be the intermediate host for SARS-CoVs [43,44,45]. 
  6. ^ „Receptor recognition and cross-species infections of SARS coronavirus”. Antiviral Research. 100 (1): 246–254. octombrie 2013. doi:10.1016/j.antiviral.2013.08.014. ISSN 0166-3542. PMC 3840050Accesibil gratuit. PMID 23994189. See Figure 6. 
  7. ^ „Remembering SARS: A Deadly Puzzle and the Efforts to Solve It”. Centers for Disease Control and Prevention. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Coronavirus never before seen in humans is the cause of SARS”. United Nations World Health Organization. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Aetiology: Koch's postulates fulfilled for SARS virus”. Nature. 423 (6937): 240. . Bibcode:2003Natur.423..240F. doi:10.1038/423240a. PMC 7095368Accesibil gratuit. PMID 12748632. 
  10. ^ „SARS: epidemiology”. Respirology. Carlton, Victoria, USA. 8 (Suppl): S9–S14. noiembrie 2003. doi:10.1046/j.1440-1843.2003.00518.x. PMID 15018127. 
  11. ^ „Hematological findings in SARS patients and possible mechanisms”. International Journal of Molecular Medicine. 14 (2): 311–315. august 2004. doi:10.3892/ijmm.14.2.311. PMID 15254784. Arhivat din original la . 
  12. ^ „Severe acute respiratory syndrome (SARS): development of diagnostics and antivirals”. Annals of the New York Academy of Sciences. 1067 (1): 500–505. mai 2006. Bibcode:2006NYASA1067..500S. doi:10.1196/annals.1354.072. PMID 16804033. 
  13. ^ „B.C. lab cracks suspected SARS code”. Canada: CBC News. aprilie 2003. Arhivat din original la . 
  14. ^ „Bats are natural reservoirs of SARS-like coronaviruses”. Science. 310 (5748): 676–679. . Bibcode:2005Sci...310..676L. doi:10.1126/science.1118391. PMID 16195424. 
  15. ^ „Severe acute respiratory syndrome coronavirus-like virus in Chinese horseshoe bats”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 102 (39): 14040–14045. . Bibcode:2005PNAS..10214040L. doi:10.1073/pnas.0506735102. PMC 1236580Accesibil gratuit. PMID 16169905. 
  16. ^ „Scientists prove SARS-civet cat link”. China Daily. . Arhivat din original la . 
  17. ^ „Angiotensin-converting enzyme 2 is a functional receptor for the SARS coronavirus”. Nature (în engleză). 426 (6965): 450–454. noiembrie 2003. Bibcode:2003Natur.426..450L. doi:10.1038/nature02145. ISSN 0028-0836. PMC 7095016Accesibil gratuit. PMID 14647384. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]