Cornel Nistea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cornel Nistea
Date personale
Născut (80 de ani)
Valea Largă, Alba, România
NaționalitateFlag of Romania.svg român
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, eseist, publicist
Activitatea literară
Activ ca scriitorliteratura contemporană
Mișcare/curent literarmodernism
Operă de debutFocuri în septembrie (Cartea Românească, 1984)
Note
sait web: http://cornel.nistea.com/
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Cornel Nistea (n. 6 august 1939, Valea Largă, Alba) este un scriitor, romancier, eseist, publicist și om de cultură român contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Cornel Nistea s-a născut la 6 august 1939, în satul Valea Largă, comuna Sălciua, județul Alba, pe Valea Arieșului[1] din părinți Gheorghe și Victoria (născută Belea), o familie de țărani mijlocași cu șase copii. Copilăria îi va fi afectată mai întâi de drama ultimilor ani de război, de spaima că tatăl, mobilizat în Batalionul Fix în comuna natală cu misiunea de a opri înaintarea trupelor hortiste care înaintau pe Valea Arieșului, să nu moară împușcat. La acesta se vor adăuga furia cu care s-a instaurat dictatura comunistă, impunerea cotelor, excluderea tatălui din partid, bănuit că ar fi făcut parte din Garda de Fier, desele conflicte familiale și eșecul școlar din clasa întâi datorită relelor tratamente ale învățătorului, care îi aplică o bătaie bestială și care îl face pe copil să urască dascălii și școala. După absolvirea școlii elementare în comuna natală, intră la Liceul teoretic din Baia de Arieș, exmatriculat după trei luni din acuza absențelor și corigențelor. Încearcă să urmeze același liceu la fără frecvență, dar este dat afară din examenul scris la fizică de către profesorul Țigărea pe motiv că s-ar fi uitat în spate. După ce la același liceu, vor eșua într-un mod asemănător și cei doi frați mai mici, va fi tot mai clar că era vorba de o intervenție a politicului, deoarece tatăl refuzase să se înscrie întovărășirea ce tocmai se înființase în sat. Urmează, nu fără peripeții, o școală silvică de trei ani în orașul Câmpeni după absolvirea căreia este repartizat să muncească la Ocolul silvic din Aiud. Aici va urma cursurile liceului seral. Cum locuiește între gară, pușcărie și cimitirul acesteia, este impresionat de convoaiele de deținuți politici ce sunt duși cu lanțuri la mâini și la picioare, dar și de zgomotul căruțelor ce duc noaptea deținuții decedați sau uciși în cimitirul fără cruci pe care din când în când îl vizitează[2].

În anul 1960, participă la un concurs literar la care obține locul doi pe țară, moment care îl face să se decidă să urmeze filologia. Astfel între anii 1962-1967 frecventează cursurile Facultății de filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. După stagiul militar, este profesor la Școala generală din comuna Berghin, județul Alba. Va fi patru ani inspector la Comitetul de cultură și artă al județului Alba (1968-1973) [3] și apoi președinte a Filialei de Etnografie și Folclor a județului Alba (1973-1990)[4]. Reintră în învățământ, face o navetă grea, dar citește mult, scrie literatură și începe să publice în revistele literare.

Se căsătorește cu Maria Dan cu care are doi copii, Andrada-Cornelia (n. 1969), care va studia medicina, și Iulian (n. 1972), care va fi preot ortodox la Paris (începând cu anul 2002).

După decembrie 1989 se implică civic și cultural în viața cetății: este consilier local (și șeful comisiei de învățământ și cultură) al orașului Alba Iulia (1992-2000)[5], publică peste 300 de articole de presă, cele mai multe în ziarul Unirea (Alba Iulia), în rubricile „Tableta de Joi” (1990-1991) și caseta cu paradoxuri (1993-1995), ca și în Ulpia Jurnal la rubrica „Jurnal de scriitor” (2005-2006)[6].

Redactor la revista „Discobolul” din Alba Iulia încă de la apariția ei în 1990; profesor de limba și literatura română mai mulți ani la mai multe licee din Alba Iulia.

Pe 30 octombrie 2014, la Alba Iulia a avut loc un moment aniversar prilejuit de împlinirea a 75 de ani de la naștere a scriitorului Cornel Nistea, ocazie cu care autorul și-a lansat cartea de proză scurtă „Ultimul în Eden”, dar și volumul de critică literară dedicat scriitorului „Cornel Nistea în opinii critice”. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga” Alba și Uniunea Scriitorilor din România, filiala Alba-Hunedoara. Au prezentat scriitorul Aurel Pantea, președintele USR, filiala Alba-Hunedoara, și Mioara Pop, directorul bibliotecii județene[7].

Cariera literară (cronologie)[modificare | modificare sursă]

Debutează în anul 1979 în revista Vatra din Târgu Mureș cu proză scurtă.

Debutează editorial cu volumul de nuvele și povestiri Focuri în septembrie, apărut în anul 1984 la Editura Cartea Românească, drastic subțiat de cenzură, dar bine primit de critica literară. După referatul negativ al cenzurii, cum că ar scrie literatură dușmănoasă, și cele câteva atenționări din partea unui procuror, a unui activist UTC și a unui inspector din Consiliul Culturii, trăiește un moment de inhibiție de 7-8 ani, scrie puțin și nu mai publică în revistele literare. Abia după 1989, odată cu apariția la Alba Iulia a revistei Discobolul, reîncepe să scrie și să publice[8].

  • În anul 2000 îi apare romanul epistolar Inocența Șarpelui.
  • În 2004 îi apar la Editura „Context” din Cluj-Napoca volumul de proză Papagalii mei adorați și Colonia de vulturi, Editura Teognost, Cluj-Napoca.
  • În 2005 tipărește la Editura Teognost din Cluj-Napoca traducerea în limba franceză a romanului epistolar Inocența Șarpelui (L'innocence du Serpent, traducerea Elena Soare).
  • În 2008 îi apare romanul Ritualul bestiei, subintitulat Amintiri din șezlongul albastru, Editura Teognost din Cluj-Napoca.
  • În 2009 publică la Editura Teognost din Cluj-Napoca Împăratul lupilor, zece povestiri pentru copii. ISBN 978-973-7696-17-5
  • În 2010 publică volumul de publicistică literară Caseta cu paradoxuri, Editura Teognost, Cluj-Napoca. ISBN 978-973-7696-20-5
  • În 2012 publică la Editura Unirea din Alba Iulia romanul Întâlnirile mele cu Orlando.
  • În 2014 apare la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca volumul Cornel Nistea în opinii critice.
  • În 2014 publică la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca volumul de proză scurtă Ultimul din Eden.
  • În 2015 publică, la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca, volumul de proză scurtă Vânzătorul de apă colorată, care cuprinde, în cele 250 de pagini, 30 de schițe, nuvele și povestiri.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003[9] (în urma aprobării Consiliului Uniunii Scriitorilor din 30 iunie 2003[10]).

Scrieri traduse în alte limbi[modificare | modificare sursă]

  • L'innocence du Serpent (Inocența șarpelui), traducerea în limba franceză de către Elena Soare, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2005.
  • The wolves' emperor : ten stories for children (Împăratul lupilor : 10 povestiri pentru copii), traducere în limba engleză de către Luminița Huniade, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2011. ISBN 978-973-7696-21-2

Prezențe în antologii[modificare | modificare sursă]

  • Prezent în antologia de proză scurtă 1971–2010 Puncte de reper, Editura Ardealul, 2011, coordonată de Kocsis Francisko.
  • Prezent în antologia de proză scurtă Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală, Herg Benet Publishers, București, 2011 coordonată de Igor Ursenco (ISBN 978-606-92892-9-7), cu proza „Lumina și aer pentru cactuși”.
  • Prezent în antologia de proză pentru copii Cartea mea frumoasă, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009, îngrijită de Irina Petraș.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Scriitori ai Transilvaniei... (ref.cit., p.288).
  2. ^ cf. „Parcurs existențial” http://cornel.nistea.com/despre-autor/parcurs-existential.htm
  3. ^ Înlăturat în urma efectuării unei cercetări sociologice care displace partidului - cf. „Parcurs existențial” http://cornel.nistea.com/despre-autor/parcurs-existential.htm
  4. ^ Istoria jurnalismului din România... (ref. cit.)
  5. ^ cf. „Parcurs existențial” - http://cornel.nistea.com/despre-autor/parcurs-existential.htm
  6. ^ Istoria jurnalismului din România... (ref. cit.)
  7. ^ cf. ziarul Unirea din Alba Iulia, online la http://ziarulunirea.ro/joi-moment-aniversar-cornel-nistea-lansari-de-carte-si-sesiune-de-autografe-la-casa-de-cultura-a-sindicatelor-din-alba-iulia-292206/
  8. ^ cf. Irina Petraș, „Schimb de dame”, în România literară, nr.47/2012 - http://www.romlit.ro/schimb_de_dame
  9. ^ „Istoria jurnalismului din România în date...”
  10. ^ Proces verbal publicat în România literară, nr. 27/2003 - http://www.romlit.ro/consiliul_uniunii_scriitorilor

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marian Petcu (coord.), Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Editura Polirom, 2012 (capitolul 1939 - august, 6). ISBN 978-973-46-3067-7
  • Monica Grosu, Literatura Apusenilor. O incursiune, Cluj-Napoca, Eikon, 2013 - Monica Grosu comentează tematic romanele lui Cornel Nistea Ritualul bestiei și Întâlnirile mele cu Orlando.
  • Referințe critice. Istorie și critică literară, 2006. Biblioteca Centrală universitară „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 2013 (nr. 1683 - p.122, nr. 3712 - p.270, nr. 5609 - p. 411, nr. 5795-5796 - p. 425) ISSN 1453-603X
  • Scriitori ai Transilvaniei (1949-2014). Dicționar critic ilustrat, alcătuit de Irina Petraș, Editura Eikon și Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca 2014, art. „Nistea Cornel”, pp. 288-289.
  • Ion Mărgineanu, Scriitori contemporani din județul Alba, 1998, p 69, editor Primăria municipiului Alba Iulia. ISBN 9730005176
  • Ioan Nistor, Scriitori ardeleni actuali, vol. I, Fundația Paem, 2002 (pp. 155–212).
  • Portret în mișcare, Editura Altip, Alba Iulia, 2007 (pp. 60–65), ediție îngrijită de Ion Mărgineanu.

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Cronici literare la cărțile autorului apărute de-a lungul timpului:

  • Valeriu Cristea, Debut și maturitate, revista „România literară”, nr. 44 din 1 noiembrie 1984
  • Ion Lungu, Focuri în septembrie, revista „Tribuna”, 29 noiembrie 1984
  • Aurel Pantea, Cornel Nistea, Focuri în septembrie, ziarul „Unirea”, 30 august 1984
  • Tudorel Urian, Omul la răscruce, revista „Orizont”, nr. 6 din 8 februarie 1985
  • Dan Alexandru Condeescu, Cartea de debut, timpul și amintirea, revista „Luceafărul”, 1985
  • Gheorghe Nistor, Ancorarea în real, Cornel Nistea – Focuri în septembrie, revista „Viața românească”, nr. 8/1986
  • Cornel Moraru, Un pariu câștigat, revista „Vatra” nr. 3/ 2006
  • George Holobâcă, Omnipotența și ubicuitatea naratorului, revista „Discobolul”, oct., nov., dec. 2006
  • Titu Popescu, Opresiunea interdicțiilor, revista „Dorul” (Danemarca), ianuarie 2007
  • Mircea Muthu, Celula rebelă, revista „Tribuna”, nr. 145/2008
  • Augustin Cozmuța, Realismul memoriei, revista „Nord literar”, 2008
  • Aurel Pantea, Cel mai recent roman al obsedantului deceniu, revista „Discobolul”, nr. 127-128-129/2008
  • Mircea Moisa, Individualitatea sub teroarea ideologiei totalitare, revista „Ramuri”, nr. 9, 2008
  • Titu Popescu, Bestialul deceniu, revista „Jurnalul literar”, septembrie-octombrie 2008
  • Lorincz Francisc-Mihai, Cornel Nistea, Ritualul Bestiei. Amintiri din șezlongul albastru, revista „Foaia Poporului”, nr. 85-86/2008
  • Constantin Cubleșan, Ritualul bestiei, revista „Cetatea literară”, nr. 11, 2008
  • Cornel Moraru, Ritualul terorii, revista „Discobolul” nr. 139-140-141/2009
  • Mircea Muthu, Voința de a scrie, revista „Discobolul” nr. 139-140-141/2009
  • Ironim Muntean, Credința prigonită, revista „Discobolul” nr. 139-140-141/2009
  • Monica Grosu, Lumea sub asaltul bestiei, revista „Viața românească”, nr. 3-4, 2009
  • Titu Popescu, Despre libertatea de a vorbi... în pustiu, revista „Jurnalul literar”, nr. 19-24, 2011
  • Irina Petraș, Schimb de dame, revista „România literară”, nr. 47, 2012
  • George Holobâcă, Ritualul bestiei sau eșuarea inevitabilă a comunismului în recluziune și crimă, revista „Poesis”, nr. 10, 11, 12/2012
  • Eugen Evu, Simple note, din mers, la Cornel Nistea, Întâlnirile mele cu Orlando, revista „Provincia Corvina”, 2012
  • Monica Grosu, Captivi în atelierul cu nuduri, revista Luceafărul de ziuă, nr. 12/2012
  • Nicolae Oprea, Cronica întârziată. Un roman-pamflet, revista „Argeș” nr.12/2012
  • Dana Sala, Cornel Nistea – granița autoficțiunii, revista „Steaua”, nr. 12/2012
  • Sonia Elvireanu, Condiția artistului în contextul istoric al unei epoci, revista „Discobolul”, ian., febr., mart., 2013
  • Ironim Muntean, Iubire și creație, revista „Contemporanul”, februarie, 2013
  • Cristina Timar, Din nou despre „rezistența prin cultură”, revista „Vatra”, nr. 3, 03, 2013
  • Constantin Blănaru, Un bun roman realist, revista „Vatra”, nr. 3, 03, 2013
  • Augustin Cozmuța, Universul tandru al intimității, revista „Nord literar”, iulie 2013
  • Dumitru Velea, Cornel Nistea, sau despre aprinderea și reaprinderea trabucului, Revista „Discobolul”, oct. nov. dec. 2013
  • Ladislav Daradici, După treizeci de ani... (sau despre povestirile cenzurate ale lui Cornel Nistea), Revista „Discobolul”, nr. 1,2,3/2014
  • Diana Tocaciu, Un popas în universul copilăriei, Cornel Nistea în opinii critice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014
  • Gabriel Petric, Prezentul cu recul, revista „Discobolul”, ian., febr., mart. 2014
  • Maria-Daniela Pănăzan, Critica criticii: în lanul de secară al memoriei, revista „Discobolul”, iun.,iul., aug., 2014
  • Augustin Cozmuța, Simțul dramatic în proza scurtă, revista „Nord literar”, iulie-august, 2014

Referințe critice (on-line)[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]