Consumul mondial de energie
.svg)
Consumul mondial de energie se referă la consumul(d) global de resurse energetice(d). Sistemul de aprovizionare globală cu energie constă în dezvoltarea energiei(d), rafinare și comerțul cu energie. Sursele de energie pot exista sub diferite forme, cum ar fi „resurse brute” sau „rafinate” de energie. Exemple de resurse de energie brută sunt cărbunele, țițeiul, gazele naturale și uraniul. Prin comparație, exemple de forme rafinate de energie sunt petrolul rafinat, care devine combustibil, și electricitatea. Resursele energetice pot fi utilizate în diferite moduri, în funcție de tipul lor (de exemplu, cărbune) și de utilizarea finală prevăzută (industrială, rezidențială etc.). Producția și consumul de energie joacă un rol semnificativ în economia globală. Este necesar în industrie și în transporturi. Lanțul total de aprovizionare cu energie, de la producție până la consumul final, are multe activități, care provoacă pierderi de energie utilă.[3]
În 2022 circa 80 % energia consumată provenea din combustibilii fosili.[4] Statele Golfului și Rusia sunt mari exportatori de energie. Dintre clienții lor fac parte Uniunea Europeană și China, care nu produc suficientă energie în propriile țări pentru a-și satisface cererea. Consumul total de energie tinde să crească cu aproximativ 1–2 % pe an.[5] Mai recent, energia regenerabilă a crescut rapid, în medie cu o creștere de aproximativ 20 % pe an în anii 2010.[6][7]
Două probleme cheie privind producția și consumul de energie sunt emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea mediului. În 2021, din aproximativ 50 de miliarde de tone de emisii totale anuale de gaze cu efect de seră la nivel mondial,[8] 36 de miliarde de tone de dioxid de carbon au fost rezultatul utilizării energiei (aproape toate din combustibili fosili).[9] Au fost concepute diferite scenarii pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de obicei sub numele de zero emisii nete.
Există o legătură clară între consumul de energie pe cap de locuitor și PIB-ul pe cap de locuitor.[10]
O lipsă semnificativă de surse de energie se numește criză energetică.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ en Jackson RB, et al. (). „Global fossil carbon emissions rebound near pre-COVID-19 levels”. Environmental Research Letters. 17 (3): 031001. arXiv:2111.02222
. Bibcode:2022ERL....17c1001J. doi:10.1088/1748-9326/ac55b6. Accesat în . - ↑ en „Energy consumption by source”. Our World in Data. Accesat în .
- ↑ en Ritchie, Hannah (). „Energy definitions”. Our World in Data. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „World Energy Statistics | Enerdata”. Yearbook.enerdata.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en Ritchie, Hannah; Roser, Max; Rosado, Pablo (). „Energy”. Our World in Data. Arhivat din original la . Accesat în .
Global energy consumption continues to grow, but it does seem to be slowing – averaging around 1% to 2% per year.
- ↑ en „Global wind and solar growth on track to meet climate targets”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „Global Electricity Review 2022”. Ember. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en Ritchie, Hannah; Roser, Max; Rosado, Pablo (). „CO₂ and Greenhouse Gas Emissions”. Our World in Data. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „Global CO2 emissions rebounded to their highest level in history in 2021 - News”. IEA. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ en „Energy use per person vs. GDP per capita, 2021”. Our World in Data.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Enerdata - World Energy & Climate Statistics
- en International Energy Outlook, by the U.S. Energy Information Administration
- en World Energy Outlook from the IEA