Constantin Costa-Foru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Constantin Costa-Foru
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
activist pentru drepturile omului[*]
avocat Modificați la Wikidata

Constantin Gheorghe Costa-Foru (n. 26 octombrie 1856, București - d. 15 august 1935) a fost un jurnalist român, avocat și activist pentru drepturile omului.

Născut în București, la 26 octombrie 1856. Tatăl său, Gheorghe Costa-Foru (1820-1876), a fost un politician de succes, de două ori ministru, și primul rector al Universității din București. Familia a avut origini aromâne, fiind originar din orașul Larissa, în Tesalia. În 1740 s-au stabilit în București, unde au acumulat avere considerabilă, construind un conac în Popești-Leordeni și o reședință de vară în Berca.

Costa-Foru a studiat la Heidelberg, apoi la Colegiul „Sainte-Barbe” din Paris, și în jurul anului 1872 în Dresda. După terminarea studiilor s-a întors la Paris, unde s-a căsătorit cu Maria Ion Paspatti (1872-1935) pe 26 iunie 1893. Cuplul a avut 10 copii.

Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

Constantin Costa-Foru a fost un susținător vocal al drepturilor omului, și a acuzat antisemitismul în perioada ce a urmat după Primul Război Mondial.

După ce a publicat broșura „La Roumanie et ses prisons", Adunarea generală extraordinară a Sindicatului Ziariștilor din București a hotărât excluderea sa din organizație, considerând incompatibilă situația de membru în Sindicat a dlui C. Costa-Foru, cu aceea de impresar a tuturor acestor defăimători ai țării și agenți ai intereselor vrăjmașe și de autor al broșurei calominoase la adresa țării, servind de bază tuturor campaniilor calominoase împotriva Statului român.[1]

În 1929 el a fost unul dintre fondatorii a Ligii Drepturilor Omului, lucrând în calitate de secretar al Ligii.

În memoria sa și a tatălui său, două străzi din Bucuresti sunt numite după numele lor.

Note[modificare | modificare sursă]