Sari la conținut

Conolophus pallidus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Conolophus pallidus
Stare de conservare

specie vulnerabilă[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
DomeniuEukaryota
SupraregnHolozoa
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăReptilia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
SupraordinLepidosauria
OrdinSquamata
SubordinIguania
FamilieIguanidae
GenConolophus
Nume binomial
Conolophus pallidus[2][3]
Heller, 1903

Iguana de Santa Fe (Conolophus pallidus) este o specie de șopârlă din familia Iguanidae, endemică pe Insula Santa Fe din arhipelagul Galapagos.[4][5]

Specia a fost descrisă pentru prima dată în 1903 de zoologul american Edmund Heller. Statutul său taxonomic a fost disputat, unii cercetători considerând-o o variantă sau subspecie a iguanei terestre din Galapagos (Conolophus subcristatus), întâlnită pe alte insule ale arhipelagului.[6]

Epitetul său specific, pallidus, provine din limba latină și înseamnă „palid”, reflectând colorația mai deschisă a acestei specii în comparație cu C. subcristatus.

Iguana terestră din Santa Fe este similară morfologic cu iguana terestră din Galapagos, însă se deosebește prin coloritul galben-palid sau crem, cu nuanțe mai deschise și un bot mai lung și mai ascuțit, cu spini dorsali mai pronunțați și mai dens distribuiți.[4]

Specia poate atinge 0,91 metri (inclusiv coada) și o greutate de până la 11 kg.[7] Fiind ectotermă, își reglează temperatura corporală expunându-se la soare pe rocile vulcanice, iar noaptea se retrage în vizuini săpate pentru a conserva căldura.[7] Aceste iguane au și o relație simbiotică cu finchul lui Darwin (Geospiza spp.) de pe insulă; păsările îndepărtează paraziții de pe pielea iguanei, beneficiind la rândul lor de hrană, iar iguana primește o curățenie eficientă.[4][8]

Este predominant herbivoră, însă unele exemplare s-au observat că adoptă un comportament carnivor, suplimentându-și dieta cu insecte, centipede și cadavre.[4] Având în vedere că apa dulce este rară pe insulele pe care trăiesc, iguanele obțin majoritatea apei necesare din cactuși din genul Opuntia, care constituie 80% din dieta lor: fructe, flori, paduri și chiar spini.[4][7] În perioadele ploioase, bea direct din bălțile de apă stătătoare și consumă flori galbene din genul Portulaca.[7][8]

Statut de conservare

[modificare | modificare sursă]

Specia este vulnerabilă din cauza habitatului restrâns și a sensibilității la perturbări umane. Endemismul pe o singură insulă o expune riscuri majore, precum introducerea de specii invazive sau schimbările climatice.

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*][[The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ The Reptile Database, martie 2015 
  3. ^ Integrated Taxonomic Information System,  
  4. ^ a b c d e Freda (). „Land iguanas” (PDF). Charles Darwin Research Station Fact Sheet. Charles Darwin Foundation for the Galapagos Islands. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ World Conservation Monitoring Centre (). Conolophus pallidus. IUCN Red List of Threatened Species. 1996: e.T5239A11121073. doi:10.2305/IUCN.UK.1996.RLTS.T5239A11121073.enAccesibil gratuit. 
  6. ^ Rassmann, Kornelia; Markmann, Melanie; Trillmich, Fritz; Tautz, Diethard (), „Tracing the Evolution of the Galapagos Iguanasn”, Iguanas: Biology and Conservation, California: University of California Press, pp. 71–83, ISBN 978-0-520-23854-1 
  7. ^ a b c d Rogers, Barbara (), Galapagos, New York: Mallard Press, p. 51, ISBN 978-0-7924-5192-1 
  8. ^ a b Kricher, John (), Galapagos: A Natural History, New Jersey: Princeton University Press, pp. 9,51,91,200, ISBN 978-0-691-12633-3