Sari la conținut

Conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe psihoactive

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru definiția legală, vedeți Conducere sub influența substanțelor psihoactive. Pentru conducerea sub influența alcoolului în mod specific, vedeți Conducere în stare de ebrietate.
Afiș din 1937 care avertizează șoferii americani împotriva conducerii în stare de ebrietate

Conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe psihoactive (în engleză DUI – Driving Under the Influence) reprezintă infracțiunea de a conduce sau de a avea control asupra unui vehicul atunci când capacitatea de conducere este afectată de consumul de alcool⁠(d) sau droguri (inclusiv droguri recreaționale⁠(d) și medicamente eliberate pe bază de prescripție), într-o măsură care face conducătorul auto incapabil să opereze în siguranță un vehicul cu motor.[1] În diferite jurisdicții există termeni alternativi pentru această infracțiune.

Terminologie

[modificare | modificare sursă]

Denumirea infracțiunii variază în funcție de jurisdicție și de terminologia juridică sau colocvială. În diverse țări, infracțiunea este denumită „conducere sub influența alcoolului sau a drogurilor” (DUI), „conducere sub influența substanțelor intoxicante” (DUII), „conducere în stare de ebrietate” sau „conducere cu capacitatea de conducere afectată” (DWI), „operare în stare de ebrietate” (OWI), „operare sub influență” (OUI) sau „operarea unui vehicul sub influență” (OVI). În Regatul Unit este utilizată și expresia „depășirea limitei legale de alcool”.

În Statele Unite ale Americii, infracțiunea penală este denumită, în general, „conducere sub influența alcoolului” (DUI), însă unele state folosesc alte denumiri, precum „conducere în stare de ebrietate” (DWI), „operare cu abilități afectate” (OWI) sau „operarea unui vehicul sub influență” (OVI).[2]

Definiție

[modificare | modificare sursă]

Această infracțiune nu presupune neapărat conducerea efectivă a vehiculului. În unele jurisdicții, ea poate include și situațiile în care o persoană se află în „control fizic” al unui vehicul în timp ce este sub influența alcoolului, chiar dacă nu conduce în acel moment.[3][4]

De exemplu, persoanele găsite pe scaunul șoferului⁠(d) al unei mașini, în stare de ebrietate și având asupra lor cheile vehiculului, chiar dacă acesta este staționat, pot fi acuzate de DUI în majoritatea statelor americane, deoarece se consideră că au control asupra vehiculului.

Astfel, în interpretarea termenilor DUI, DWI, OWI și OVI, unele state,[care?] precum California, incriminează conducerea unui vehicul cu motor sub influență sau conducerea în stare de ebrietate, în timp ce altele prevăd că este ilegală operarea unui vehicul sub influența alcoolului sau a drogurilor. Aproape toate statele[care?] permit aplicarea legilor DUI/DWI și OWI/OVI pe baza „operării sau controlului” unui vehicul, în timp ce California și alte câteva state[care?] solicită dovedirea conducerii efective a vehiculului.

Distincția dintre acești termeni este importantă deoarece termenul „a conduce” desemnează, în general, deplasarea vehiculului într-o anumită direcție, în timp ce termenul „a opera” are o semnificație mai largă, incluzând acțiuni care activează mecanismele vehiculului și care pot pune în mișcare sistemul de propulsie (State v. Graves (1977) 269 S.C. 356 [237 S.E.2d 584]).

Dicționarul Merriam Webster⁠(d) definește DUI (în Statele Unite) ca: „1. actul sau infracțiunea de a conduce un vehicul sub influența alcoolului sau a drogurilor; 2. o arestare sau condamnare pentru conducere sub influență; 3. o persoană arestată sau condamnată pentru această infracțiune.”[5]

Multe legi privind DUI se aplică și altor tipuri de vehicule sau mijloace de transport, inclusiv motocicletelor, ambarcațiunilor⁠(d), aeronavelor, utilajelor agricole⁠(d) mobile (de exemplu tractoare sau combine), vehiculelor trase de animale, bicicletelor sau chiar skateboard-urilor, uneori cu limite diferite ale alcoolemiei față de cele aplicabile autovehiculelor.[6][7][8]

George Smith, un taximetrist londonez⁠(d), a devenit prima persoană condamnată pentru conducerea unui vehicul cu motor sub influență, la 10 septembrie 1897, în baza dispoziției privind „conducerea în stare de ebrietate” din Licensing Act din 1872. A fost amendat cu 25 de șilingi⁠(d), echivalentul a aproximativ 179 de lire sterline în 2023.[9]

Alcool

[modificare | modificare sursă]
Tabel din studiul DrugScience⁠(d) din 2010 care clasifică diferite droguri (legale și ilegale) pe baza evaluărilor experților privind efectele dăunătoare ale acestora. Conform studiului, alcoolul este drogul cel mai dăunător în ansamblu și singurul mai dăunător pentru alte persoane decât pentru consumatorii înșiși.[10]

Conducerea în stare de ebrietate[11] reprezintă conducerea unui vehicul sub influența alcoolului⁠(d). Chiar și o creștere mică a alcoolemiei crește riscul relativ⁠(d) de implicare într-un accident rutier.[12] În Statele Unite, alcoolul este implicat în aproximativ 30% din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere⁠(d).[13] La nivel național, din cauza limitărilor datelor, nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care mor anual în accidente provocate de șoferi aflați sub influența drogurilor;[14] totuși, un studiu asupra conducătorilor auto grav răniți în accidente a constatat că 23,6% dintre aceștia aveau alcoolemie pozitivă, iar 12,2% aveau alcoolemie pozitivă exclusiv.[15]

Alte medicamente

[modificare | modificare sursă]

Pentru conducătorii auto suspectați de conducere sub influența drogurilor, testele de depistare a drogurilor sunt efectuate, de regulă, în laboratoare specializate, astfel încât rezultatele să poată fi utilizate ca probe în instanță. Deoarece numeroase substanțe, altele decât alcoolul, pot afecta capacitatea de a conduce, acestea sunt clasificate în diferite categorii pentru a facilita detectarea lor. Conducătorii auto aflați sub influența drogurilor prezintă, de asemenea, semne de afectare a capacităților în timpul testelor standardizate de sobrietate pe teren; totuși, există și teste suplimentare destinate depistării conducerii sub influența drogurilor. În Statele Unite, un studiu a constatat că 25,8% dintre conducătorii auto grav răniți în accidente au avut rezultate pozitive la testele pentru canabinoizi, 13,6% au avut rezultate pozitive exclusiv pentru canabinoizi, iar 24,6% au avut rezultate pozitive pentru un drog altul decât alcoolul sau canabisul.[15]

Droguri recreaționale

[modificare | modificare sursă]

Conducătorii auto care au fumat sau consumat în alt mod produse pe bază de canabis, precum marijuana sau hașiș, pot fi acuzați și condamnați pentru conducere sub influența substanțelor psihoactive în anumite jurisdicții. Un studiu din 2011 publicat în B.C. Medical Journal arată că există „dovezi clare că atât canabisul, cât și alcoolul afectează abilitățile psihomotorii necesare pentru conducerea în siguranță a unui vehicul”. Studiul menționează că, deși „conducătorii auto sub influența canabisului tind să conducă mai încet și mai prudent decât cei aflați în stare de ebrietate, dovezile arată că aceștia prezintă totuși un risc mai mare de a provoca accidente decât șoferii care nu sunt sub influența drogurilor sau alcoolului”.[16]

Un studiu mai recent, publicat în 2023, a constatat că, în comparație cu alcoolul, „efectul negativ al marijuanei asupra conducerii este relativ moderat”, deoarece conducătorii auto care consumă canabis tind să conducă mai încet, să evite depășirile și să mărească distanța față de vehiculul din față.[17]

În Canada, forțele de poliție, precum Poliția Regală Canadiană⁠(d), dispun de „agenți special instruiți pentru recunoașterea și evaluarea drogurilor (DRE), care pot determina dacă un șofer se află sub influența drogurilor prin examinări fizice și teste de coordonare”.[16] În 2014, în provincia Ontario a fost introdus Proiectul de lege 31, care modifică legislația privind permisele de conducere și prevede suspendarea permisului pentru persoanele surprinse conducând sub influența drogurilor sau a unei combinații de droguri și alcool.[18]

Agenții de poliție din Ontario utilizează teste standardizate de sobrietate pe teren (SFST)⁠(d) și evaluări de recunoaștere a drogurilor pentru a stabili dacă, în opinia agentului, conducătorul auto se află sub influența drogurilor.[18] În provincia Manitoba, un agent poate solicita efectuarea unui test de coordonare fizică, iar în Columbia Britanică poate fi solicitată o evaluare realizată de un expert în recunoașterea drogurilor, care poate fi folosită ca probă pentru formularea acuzațiilor.[18]

În statul american Colorado, autoritățile indică faptul că „orice cantitate de marijuana consumată vă expune riscului de a conduce sub influența substanțelor psihoactive”. Legislația statului prevede că „șoferii cu cinci nanograme de tetrahidrocanabinol (THC) activ în sânge pot fi acuzați de conducere sub influență (DUI)”. Totuși, indiferent de nivelul de THC, agenții de ordine publică își bazează arestările pe semnele vizibile de afectare a capacității de conducere. În Colorado, dacă consumul de marijuana afectează capacitatea de a conduce, „este ilegal să conduci, chiar dacă substanța este prescrisă de un medic sau obținută în mod legal”.[19]

Medicamente pe bază de rețetă

[modificare | modificare sursă]

Medicamentele eliberate pe bază de rețetă, precum opioidele și benzodiazepinele, pot produce efecte secundare precum somnolență excesivă, iar în cazul opioidelor și greață.[20] Se consideră că și alte medicamente prescrise, inclusiv antiepilepticele și antidepresivele, pot avea efecte similare. În ultimul deceniu s-a observat o creștere a numărului de accidente rutiere, iar utilizarea medicamentelor prescrise care afectează capacitatea de conducere este considerată un factor important.

Angajații sunt încurajați să își informeze angajatorii atunci când li se prescriu astfel de medicamente, pentru a reduce riscul de accidente rutiere în timpul activității profesionale.

Dacă un angajat care conduce vehicule are o afecțiune ce poate fi tratată cu opioide, medicul trebuie informat că deplasarea cu vehiculul face parte din atribuțiile de serviciu ale angajatului, iar angajatorul trebuie să fie conștient că acesta ar putea urma un tratament cu opioide.[21]

Angajații nu trebuie să utilizeze substanțe care le afectează capacitatea de reacție în timp ce conduc sau operează utilaje grele, precum stivuitoare sau macarale.[21] Dacă un angajat trebuie să conducă în cadrul activității profesionale, personalul medical ar trebui să evite prescrierea opioidelor.[21] În cazul în care tratamentul cu opioide este necesar, angajatorul ar trebui să îi atribuie sarcini compatibile cu starea sa și să evite implicarea acestuia în activități care necesită un nivel ridicat de siguranță.[22]

Testare

[modificare | modificare sursă]

Testele standardizate de sobrietate pe teren

[modificare | modificare sursă]

Testele standardizate de sobrietate pe teren (FST) sunt o serie de teste utilizate de agenții de poliție⁠(d) pentru a determina dacă o persoană suspectată de conducere sub influența alcoolului sau a drogurilor se află sub influența substanțelor psihoactive. Aceste teste sunt utilizate în principal în Statele Unite pentru a îndeplini cerințele privind „cauza probabilă pentru arestare⁠(d)” (sau echivalentul acesteia), necesare pentru susținerea unei condamnări pentru conducere sub influența alcoolului (DWI) sau a drogurilor (DUI) pe baza unui test chimic al alcoolemiei. În Statele Unite, testele standardizate de sobrietate pe teren sunt voluntare; totuși, în anumite state, conducătorii auto din transportul comercial sunt obligați să se supună unor teste preliminare cu etilotestul (PBT).

Programul de evaluare și clasificare a drogurilor

[modificare | modificare sursă]

Programul de Evaluare și Clasificare a Drogurilor (DEC) este conceput pentru a identifica conducătorii auto aflați sub influența drogurilor și pentru a determina tipurile de substanțe prezente în organismul acestora. Procedurile sunt utilizate după arestare pentru a colecta probe pentru proces, nu pentru stabilirea cauzei probabile, deoarece ar fi dificil de aplicat la locul incidentului.[23]

Dezvoltat inițial în anii 1970 de Departamentul de Poliție din Los Angeles, California, programul DEC structurează procesul de identificare a drogurilor într-o evaluare în 12 pași, utilizată de un Expert în Recunoașterea Drogurilor (DRE) certificat. Scopul acestei evaluări este de a determina categoria sau categoriile de droguri sub influența cărora se află un suspect. Cei doisprezece pași sunt:

  1. Testul alcoolemiei cu etilotestul
  2. Interviu cu agentul care a efectuat arestarea (observații precum vorbirea neclară sau mirosul de alcool în respirație)
  3. Evaluare preliminară
  4. Examinarea ochilor
  5. Teste psihomotorii
  6. Verificarea semnelor vitale
  7. Examinări într-o cameră întunecată
  8. Evaluarea tonusului muscular
  9. Verificarea eventualelor locuri de injectare (pentru injectarea heroinei sau a altor droguri)
  10. Interogarea suspectului
  11. Opinia evaluatorului
  12. Examen toxicologic[24]

Experții DRE sunt calificați să depună mărturie în instanță cu privire la conducerea sub influența drogurilor.

Programul DEC este recunoscut în toate cele cincizeci de state ale SUA, precum și în Canada și Regatul Unit, iar instruirea DRE privind utilizarea procesului de evaluare în 12 pași este susținută de studii științifice realizate atât în laborator, cât și în condiții de teren.[25]

Testare pentru canabis

[modificare | modificare sursă]

În Statele Unite, conducerea unui vehicul sub influența drogurilor, inclusiv a marijuanei, este interzisă.[26] De exemplu, în statul Illinois este ilegală operarea unui vehicul cu motor dacă nivelul de THC este de cel puțin 5 nanograme pe mililitru de sânge sau 10 nanograme pe mililitru în alte lichide corporale.[27] Conform acestei legi, o persoană poate fi arestată pentru conducere sub influența canabisului la orice nivel de THC, inclusiv sub limitele legale stabilite, dacă un agent consideră că persoana este afectată de consumul de canabis.[27]

Efectuarea testelor cât mai curând după oprirea în trafic poate fi importantă, deoarece nivelul de THC din plasmă scade semnificativ după una sau două ore.[28] Multe companii dezvoltă analizoare de respirație pentru detectarea THC, care pot fi utilizate de poliție pentru identificarea șoferilor aflați sub influența marijuanei. Unele țări folosesc tampoane bucale pentru a testa nivelul de THC la marginea drumului; totuși, acuratețea testelor pe bază de salivă rămâne controversată.[29]

Alte acuzații

[modificare | modificare sursă]

Punerea în pericol a copilului

[modificare | modificare sursă]

În statul american Colorado, conducătorii auto aflați sub influența substanțelor psihoactive pot fi acuzați de punerea în pericol⁠(d) a unui copil dacă sunt arestați pentru DUI având minori în vehicul.[30]

Conducere imprudentă sub influența alcoolului

[modificare | modificare sursă]

Termenul „conducere imprudentă sub influența alcoolului” este utilizat informal atunci când un șofer acceptă o negociere cu acuzarea, pledând vinovat pentru conducere imprudentă în schimbul retragerii acuzației de conducere sub influența alcoolului.[31] În California, șoferii nu pot fi acuzați sau arestați pentru „conducere imprudentă sub influența alcoolului”; această acuzație apare doar ca posibil rezultat al unei negocieri cu acuzarea într-un caz de DUI.[32]

Sancțiuni

[modificare | modificare sursă]

În cazul unui accident, asigurarea auto⁠(d) poate fi declarată nulă pentru șoferul aflat sub influența alcoolului, acesta devenind pe deplin responsabil pentru daune. În sistemul american, o condamnare pentru conducere sub influența alcoolului duce, de asemenea, la creșterea semnificativă a primelor de asigurare auto.[33]

Modelul german urmărește reducerea accidentelor prin identificarea șoferilor inapți și revocarea permiselor până când capacitatea de a conduce este restabilită. Evaluarea medico-psihologică⁠(d) este utilizată pentru a prognoza aptitudinea de a conduce în viitor, având o abordare interdisciplinară și oferind posibilitatea reabilitării individuale a persoanei sancționate.[34]

Legi în funcție de țară

[modificare | modificare sursă]

Legile privind DUI variază considerabil de la o țară la alta, în special în ceea ce privește limitele de alcoolemie sau de substanțe psihoactive la care o persoană poate fi acuzată de o infracțiune. În multe țări, punctele de control pentru sobrietate⁠(d), suspendarea permiselor de conducere, amenzile și pedepsele cu închisoarea sunt utilizate pentru a descuraja conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor.

De asemenea, numeroase state desfășoară campanii de prevenție prin publicitate și informare publică, menite să atragă atenția asupra pericolelor conducerii sub influența alcoolului sau a drogurilor și asupra consecințelor legale. Aceste campanii îi încurajează pe șoferi să utilizeze taxiuri sau transportul public după consumul de alcool sau droguri. În unele jurisdicții, barurile sau restaurantele care servesc alcool⁠(d) unui șofer aflat sub influență pot fi trase la răspundere civilă pentru vătămările provocate de acesta. În unele țări, organizații nonprofit, precum Mothers Against Drunk Driving⁠(d) (MADD), desfășoară propriile campanii împotriva conducerii sub influența alcoolului sau a drogurilor.[necesită citare]

Conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor în România

[modificare | modificare sursă]

Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a drogurilor constituie o infracțiune gravă în România, fiind sancționată de Codul penal și de legislația rutieră.[35][36]

Codul penal prevede că persoana care conduce un vehicul sub influența alcoolului, având o concentrație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, sau care se află sub influența substanțelor psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.[37] Pedeapsa este mai mare (închisoare de la 2 la 7 ani) dacă fapta a avut ca urmare un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală gravă sau cu decesul uneia ori mai multor persoane.[38]

Potrivit datelor statistice, în anul 2023 în România au avut loc 4.525 de accidente rutiere grave. În urma acestora, 1.545 de persoane au decedat, iar 3.535 au fost rănite.[39]

Reglementarea federală din SUA

[modificare | modificare sursă]

Departamentul pentru Transporturi al Statelor Unite⁠(d) (USDOT) reglementează numeroase ocupații și industrii și aplică o politică de toleranță zero în ceea ce privește consumul de canabis pentru angajații aflați sub jurisdicția sa, indiferent dacă acesta are loc în timpul programului de lucru sau nu. Indiferent de legislația statelor privind DUI și de sancțiunile administrative aplicate de DMV, titularului unui permis de conducere comercial (CDL) îi poate fi suspendat permisul pentru un an în cazul unei arestări pentru DUI și îi poate fi revocat pe viață dacă este arestat ulterior pentru conducere sub influența substanțelor psihoactive.[27]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Walsh, J. Michael; Gier, Johan J.; Christopherson, Asborg S.; Verstraete, Alain G. (). „Drugs and Driving”. Traffic Injury Prevention. 5 (3): 241–253. doi:10.1080/15389580490465292. PMID 15276925.
  2. ↑ Wanberg, Kenneth W.; Milkman, Harvey B.; Timkin, David S. (). Driving With Care:Education and Treatment of the Impaired Driving Offender-Strategies for Responsible Living: The Provider's Guide (în engleză) (ed. 1). Thousand Oaks, Calif.: SAGE Publications, Inc. p. 14. ISBN 9781412905961.
  3. ↑ Voas, Robert B.; Lacey, John H. „Issues in the enforcement of impaired driving laws in the United States”. Pennsylvania State University.
  4. ↑ Tekenos-Levy, Jordan (). „Impaired Driving in Canada: Cost and Effect of a Conviction”. National College for DUI Defense. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ „DUI | the crime of driving a vehicle while drunk also: a person who is arrested for driving a vehicle while drunk”. Merriam-webster.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  6. ↑ Rowling, Troy (). „In Mt Isa it's RUI: riding under the influence”. Brisbane Times. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  7. ↑ „Pedestrian Safety”. Police Department, University of Colorado. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  8. ↑ „Ore. skateboarder collides with van, charged with DUI”. Crimesider. CBS News. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  9. ↑ Cifrele de inflație UK CPI disponibile de la Gregory Clark (2015), "The Annual RPI and Average Earnings for Britain, 1209 to Present (New Series)" MeasuringWorth.
  10. ↑ „Drug harms in the UK: a multicriteria decision analysis”. Lancet. 376 (9752): 1558–1565. noiembrie 2010. doi:10.1016/S0140-6736(10)61462-6. PMID 21036393.
  11. ↑ „drink-driving”. Collins Dictionary. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  12. ↑ „Why drunk drivers may get behind the wheel”. Science Daily. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  13. ↑ „Alcohol-Impaired Driving”. NHTSA. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  14. ↑ „Impaired Driving: Get the Facts | Transportation Safety | Injury Center | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  15. 1 2 Alcohol and Drug Prevalence Among Seriously or Fatally Injured Road Users (PDF), National Highway Traffic Safety Administration, decembrie 2022, DOT HS 813399, arhivat (PDF) din originalul de la , accesat în
  16. 1 2 „National Post”. News.nationalpost.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  17. ↑ Chen, Weiwei; French, Michael T. (). „Marijuana legalization and traffic fatalities revisited”. Southern Economic Journal (în engleză). 90 (2): 259–276. doi:10.1002/soej.12657. ISSN 0038-4038. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  18. 1 2 3 „Ontario to bring in stronger punishment for driving under influence of drugs”. Ca.news.yahoo.com. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  19. ↑ „Marijuana and Driving — Colorado Department of Transportation”. Codot.gov. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ Kaye, Adam M. (). „Basic Concepts in Opioid Prescribing and Current Concepts of Opioid-Mediated Effects on Driving”. The Ochsner Journal. 13 (4): 525–32. PMC 3865831 Accesibil gratuit. PMID 24358001.
  21. 1 2 3 American College of Occupational and Environmental Medicine (februarie 2014), „Five Things Physicians and Patients Should Question”, Choosing Wisely⁠(d): an initiative of the ABIM Foundation⁠(d), American College of Occupational and Environmental Medicine, arhivat din originalul de la , accesat în
  22. ↑ „The proactive role employers can take: Opioids in the Workplace” (PDF). National Safety Council. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  23. ↑ „DRUG EVALUATION AND CLASSIFICATION TRAINING - ADMINISTRATOR'S GUIDE” (PDF). ianuarie 2011. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
  24. ↑ Drug Evaluation and Classification Program. NHTSA. pp. Sev IV Pg. 5–6.
  25. ↑ „Drug Evaluation and Classification Program (DECP) Annual Report 2018” (PDF). International Association of Chiefs of Police. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
  26. ↑ Walsh, J. Michael (). „A State-by-State Analysis of Laws Dealing With Driving Under the Influence of Drugs” (PDF). ems.gov. NHTSA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  27. 1 2 3 „Archived copy” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  28. ↑ „Marijuana-Impaired Driving : A Report to Congress” (PDF). Nhtsa.gov. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
  29. ↑ Smith, Aaron (). „These companies are racing to develop a Breathalyzer for pot”. Money.cnn.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  30. ↑ „Child Endangerment Drunk Driving Laws” (PDF). MADD. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  31. ↑ „wet reckless”. LII / Legal Information Institute (în engleză). Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  32. ↑ Graham, Kyle (). „Facilitating Crimes: An Inquiry into the Selective Invocation of Offenses within the Continuum of Criminal Procedures”. Lewis & Clark Law Review. 15: 667.
  33. ↑ Tchir, Jason (). „How an impaired driving conviction can affect your car insurance rates”. Globe and Mail. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  34. ↑ „The Medical Psychological Assessment: An Opportunity for the Individual, Safety for the Genera Public” (PDF). Arhivat din original (PD) la . Accesat în .
  35. ↑ „Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”. Avocat Mihaela Ropotan - Avocat Galați. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  36. ↑ BlajLaw (). „Conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe | Blaj Law”. Blaj Law - Cabinet Avocat Cluj Napoca. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  37. ↑ „Art. 336 Noul Cod Penal – Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”. LegeAZ. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  38. ↑ Marius, Visan (). „Ce sancțiuni primești dacă ești prins conducând sub influența alcoolului sau a drogurilor”. Promotor. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
  39. ↑ „Statistică sumbră: Mii de accidente rutiere grave s-au produs în România și în 2023, soldate cu 1.545 de morți și 3.535 de răniți”. HotNews. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Conducere_sub_influența_alcoolului_sau_a_altor_substanțe_psihoactive&oldid=17568074