Vălcineț, Călărași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Comuna Vălcineț, Călărași)
Jump to navigation Jump to search
Vălcineț
—  Sat  —
Peisaj adiacent
Peisaj adiacent
Vălcineț se află în Moldova
Vălcineț
Vălcineț
Vălcineț (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°15′47″N 28°07′51″E / 47.2630555556°N 28.1308333333°E47°15′47″N 28°07′51″E / 47.2630555556°N 28.1308333333°E

Țară Republica Moldova
RaionCălărași
Atestare1457

Guvernare
 - PrimarIon Sili (ACUM[1], 2019)

Populație (2014)[2]
 - Total3.691 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4441
Prefix telefonic244

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Vălcineț este una dintre cele mai mari localități din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea se află în partea de nord-vest a raionului Călărași, în apropiere de raioanele Ungheni și Nisporeni, la poalele rezervației Plaiul Fagului.

Satul Vălcineț se află la distanța de circa 16 km de orașelul Călărași și la 66 km de Chișinău.

Localitatea este situată în regiunea centrală a Republicii Moldova, în zona de Codru, fiind înconjurat de păduri seculare, vii și livezi. În partea de nord-vest satul se mărginește cu rezervația științifică „Plaiul Fagului”.

Populața satului numără aproximativ 5.000 locuitori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Încă în cronica medievală (17 iulie 1436) se vorbește despre existența satului, pe malul sting al Cotovețului (în prezent rîul Bîc). Istoria satului este bogată în legende legate de anumite locuri și obiective, precum Șipotul Ruginit, Beciul Turcului, Izvorul lui Ștefan cel Mare, Râpa lui Tofan etc., ultimele două fiind arii protejate de stat.[3] O altă arie protejată din împrejurimi este rezervația peisagistică Temeleuți, care se întinde între Vălcineț și Temeleuți.[3]

La data de 2 februarie 1819, în localitate a fost sfințită biserica de lemn, pe temelie de piatră, cu hramul Sf. Nicolae.

În ultimii ani[Când?] în infrastructura satului au fost investite surse considerabile, avînd loc conectarea gospodăriilor la rețeaua de gaz, reparația școlii, conectara cu apă a multor gospodării, deschiderea unei săli pentru nunți și a unei discoteci, reparația capitală a unor porțiuni de drum.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ a b „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185