Sari la conținut

Comuna Fârtățești, Vâlcea

44°47′N 24°0′E (Comuna Fârtățești, Vâlcea) / 44.783°N 24.000°E44.783; 24.000
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Comuna Fârtăţeşti, Vâlcea)
Fârtățești
—  comună  —
Fârtățești se află în România
Fârtățești
Fârtățești
Fârtățești (România)
Localizarea satului pe harta României
Fârtățești se află în Județul Vâlcea
Fârtățești
Fârtățești
Fârtățești (Județul Vâlcea)
Localizarea satului pe harta județului Vâlcea
Coordonate: 44°47′N 24°0′E ({{PAGENAME}}) / 44.783°N 24.000°E44.783; 24.000
Țară România
Județ Vâlcea
SIRUTA169681
ReședințăFârtățești
Componență
Guvernare
 - primar al comunei Fârtățești[*]​Nicolae Voicescu[*]​[1][2] (PSD, )
Populație (2021)
 - Total3.262 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Fârtățești
Poziția localității Fârtățești
Poziția localității Fârtățești
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Fârtățești (în trecut, Dozești) este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Afânata, Becșani, Cățetu, Cuci, Dăncăi, Dejoi, Dozești, Fârtățești (reședința), Gârnicet, Giulești, Giuleștii de Sus, Măricești, Nisipi, Popești, Rusănești, Seciu, Stănculești, Șotani, Tanislavi și Valea Ursului.[3]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află la jumătatea sudică a județului pe malul drept al râului Cerna, fiind străbătută la nord și sud de DN65C (care leagă Horezu de Craiova) iar la est de DN67B (care leagă municipiul Drăgășani de orașul gorjean, Târgu Cărbunești). Se învecinează la nord cu comuna Lădești, la vest cu comunele Tetoiu și Roșiile, la sud cu comuna Valea Mare, iar la est cu comunele Măciuca și Stănești;

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Fârtățești

     Români (91,78%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (8,15%)




Componența confesională a comunei Fârtățești

     Ortodocși (91,42%)

     Alte religii (0,31%)

     Necunoscută (8,28%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Fârtățești se ridică la 3.262 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.976 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,78%), iar pentru 8,15% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,42%), iar pentru 8,28% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Dozești (după reședința de atunci), făcea parte din plasa Cerna de Jos a județului Vâlcea și era compusă din satele Cățelul, Cuci, Dozești, Fârtățești și Jugravi, cu o populație de 2014 de locuitori. În comună funcționau șapte biserici și o școală mixtă înființată în anul 1857.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în aceiași plasă și comunele Dejoi, Giulești și Nisipi. Comuna Dejoi era compusă din mahalalele Bogeni, Mijlocul și Șutani, cu o populație de 630 de locuitori. În comună funcționa o biserică,[8] comuna Giulești era formată din satele Giulești și Popești, cu o populație de 452 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una fondată în 1832),[9] iar comuna Nisipi alcătuită din satele Cioponești, Gârnicetul, Mijlocul și Seciul, avea o populație de 772 de locuitori. În comună funcționau trei biserici.[10]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cerna din același județ. Satul Seciu a trecut de la comuna Nisipi la comuna Dozești, consemnată cu satele Cățelu, Cuci, Dozești, Fanislavu, Fărtâțești, Seciu și Stânculești și cu o populație de 2939 de locuitori.[11] Comuna Dejoiu a fost desființată și inclusă în comuna Nisipi, care avea în compunere acum satele Becșani, Bogeni, Dejoiu, Nisipi și Satani și cătunul Bunești având o populație de 1476 de locuitori,[12] iar comuna Giulești (cu satele Afănata, Giulești, Maricești, Omorâcea, Popești și Rusănești) avea o populație de 1788 de locuitori.[13]

În 1931, comuna Dejoi a fost reînființată având în compunere satele Dejoi, Găgeni și Șotani.[14] Pe lângă satele comunei Dozești, acesteia îi se adaugă în componență tot în același an și satul Valea Ursului, [15] iar pe teritoriul comunei Giulești apare și satul Dăncăi.[16] Comuna Nisipi era împărțită și ea acum în satele Becșani, Bunești și Nisipi.[17]

În anul 1950, comunele au fost transferate raionului Oltețu (Bălcești) din regiunea Craiova iar după 1960 din regiunea Oltenia. În anul 1964, satul Omorâcea din comuna Giulești primește numele de Giuleștii de Sus;[18] în 1968, comunele Dejoi, Giulești și Nisipi au fost desființate și incluse în comuna Fârtățești (denumită astfel după noua reședință a comunei Dozești), la rândul ei, inclusă în județul Vâlcea, reînființat, în forma actuală; satul Găgeni fiind transferat la comuna Lădești, iar satul Bunești a fost desființat.[19][20]

Momumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Simbol utilizat în România pentru monumentele istorice

Următoarele monumente istorice din comuna Fărtășești sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea. Lista acestora se găsește mai jos:

  • Biserica „Sf. Nicolae” din Becșani (cu datare din anul 1816, ref. 1842 - 1850);
  • Biserica „Sf. Voievozi” din Dejoi (cu datare din anul 1715, ref. 1836 - 1840);
  • Biserica „Sf. Nicolae” din Dozești (cu datare din anul 1760, ref. 1830);
  • Bisericile „Sf. Gheorghe” și „Sf. Mihail și Gavril” din Fârtățești (cu datare din 1838-1839);
  • Biserica „Sf. Nicolae” din Giulești (cu datare din sec. XVIII, ref. 1832);
  • Crucea de piatră pentru praznicul viilor din Giulești (în fața bisericii, cu datare din anii 1756-1757);
  • Biserica „Sfinții Voievozi” din Nisipi (cu datare din 1713, ref. 1858-1861);
  • Biserica de lemn „Sf. Voievozi” din Seciu (cu datare din 1900-1906);
  • Biserica „Sf. Nicolae” din Stănciulești (cu datare din 1866-1868);
  • Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Tanislavi (cu datare din 1864);

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Fârtățești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Nicolae Voicescu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[21]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal3      
Alianța pentru Unirea Românilor3      
Partidul PRO România1      

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Dozești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 214, 215. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Dejoiul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 95. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Giulești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 585. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Nisipi, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 505. 
  11. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Dozești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 776. 
  12. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Nisipi”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 771. 
  13. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Giulești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 767. 
  14. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 461. . 
  15. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 460. . 
  16. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 462. . 
  17. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 465. . 
  18. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  20. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  21. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Fârtățești,_Vâlcea&oldid=17285915