Comuna Berislăvești, Vâlcea
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Berislăvești | |
| — comună — | |
.jpg) | |
  Berislăvești Berislăvești (România) | |
 Berislăvești Berislăvești (Județul Vâlcea) | |
| Coordonate: 45°15′02″N 24°25′21″E / 45.25056°N 24.42250°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vâlcea |
| SIRUTA | 168675 |
| Reședință | Stoenești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Berislăvești[*] | Nicolae Popescu[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 66,99 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.418 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Berislăvești este o comună în județul Vâlcea, Muntenia, România, formată din satele Berislăvești, Brădișor, Dângești, Rădăcinești, Robaia, Scăueni și Stoenești (reședința).[2]
Pe teritoriul comunei Berislăvești se găsesc monumente arhitectonice cum ar fi Mănăstirea Berislăvești și Castrul Roman Rădăcinești.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în partea de nord-est a județului, fiind situată la apropierea pârâului Cosica unde se află și Mănăstirea Berislăvești, de asemenea fiind situată la 8 km și de stațiunea Călimănești, fiind tranversată de DJ703G.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Berislăvești
Români (93,92%)
Alte etnii (6,08%)
Componența confesională a comunei Berislăvești
Ortodocși (93,8%)
Alte religii (0,12%)
Necunoscută (6,08%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Berislăvești se ridică la 2.418 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.769 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,92%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,8%), iar pentru 6,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Loviștea a județului Argeș și era formată din satele Berislăvești, Brădișor, Enculești, Robaia, Scăueni și Stoenești, cu o populație de 1364 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală.[6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceiași plasă și comuna Dângești-Rădăcinești, compusă din satele Dângești și Rădăcinești cu o populație de 785 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală.[7]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Oltu de Sus a aceluiași județ. Comuna Berislăvești avea o populație de 2319 de locuitori (în satele Berislăvești, Brădișoru, Robaia, Scăueni, Stoenești, Sălătrucel și Seaca),[8] iar comuna Dângești-Rădăcinești care a primit numele de Dângești – 930.[9]
În 1931, comuna Dângești a fost desființată și inclusă în comuna Berislăvești, satele Sălătrucel și Seaca desprinzându-se de comuna Berislăvești pentru a forma o comună de sine-stătătoare, astfel comuna are de atunci actuala compunere.[10][11]
În anul 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Loviștea din regiunea Argeș și (după 1956), în cea a raionului Râmnicu Vâlcea. În 1968, comuna a trecut la județul Vâlcea, satul Stoenești devenind cu această ocazie, reședința comunei.[12][13]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Berislăvești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Nicolae Popescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
| Popescu Vasile | 1 | ||||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Lazăr Niculescu (1882 - 1979), preot, politician;
- Gabriel Bălănescu (1913 - 1986), jurnalist emigrat în SUA;
- George Boroi (n. 1964), atlet.
Turism
[modificare | modificare sursă]Mănăstirea Berislăvești
[modificare | modificare sursă]Mănăstirea este localizată chiar pe malul râului Coisca. Acest ansamblu monastic se află pe lista monumentelor istorice aflate în planul național de restaurare al Ministerului Culturii și Cultelor, pe anul 2006 și datează din 1753-1767.
Ansamblul monastic cuprinde: o incintă fortificată, case egumenești, un turn clopotniță și o biserică. În incinta fortificată casele egumenești sunt amplasate pe latura de nord și au remarcabile pivnițe boltite. Pe latura vestică a ansamblului se găsește turnul clopotniță. Biserica este amplasată în centru și servește în prezent ca biserică parohială.
Din 2006 s-a început construcția unui alt lăcaș de cult pe malul celălalt al râului, chiar în dreptul vechii biserici. Din 2015, mănăstirea a redevenit la statutul ei inițial, acela de chinovie monahală. Prin decizia IPS Varsanufie avand in vedere dispozitiile legale, privitor la numirea, potrivit prevederilor din statutul de functii in conformitate cu art. 88 lit. n din Statutul pentru Organizarea si Functionarea Bisericii Ortodoxe Române, a decis ca Protos. Efrem Gavrila să fie stareț al Mănăstirii Berislăvești.
Castrul Roman Rădăcinești
[modificare | modificare sursă]Tot în planul de reabilitare și introducerea în circuitul turistic se află și Castrul Roman Rădăcinești localizat pe teritoriul comunei Berislăvești.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Berislăvești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 386, 387.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Dăngești-Rădăcinești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 70.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Berislăvești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 9.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Dângești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 13.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 19. .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 25. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Biserica Buna Vestire și Sfântul Nicolae a fostului schit Scăueni
- Cozia (sit de importanță comunitară)
