Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți
| Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 47°50′28″N 25°55′26″E / 47.8411°N 25.9238°E |
| Localitate | Rădăuți, Suceava  |
| Țara | România[1] |
| Adresa | Calea Bucovinei 5 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | SV-II-m-B-05605 |
Modifică date / text  | |
Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” (fost Obergymnasium vom Radautz, înființat în 1872) este o instituție de învățământ liceal din municipiul Rădăuți, fiind una dintre cele mai vechi instituții de învățământ preuniversitar din Bucovina. Instituția poartă numele lui Eudoxiu de Hurmuzachi, membru al Academiei Române, care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic.
Istoric[modificare | modificare sursă]
La inițiativa prefectului județului Rădăuți, Mihai Pitei, în 1865 s-au pus bazele Consiliului Fondului Școlar pentru înființarea unei școli primare și gimnaziale.[2] În 1871 s-a obținut decizia imperială de înființare a unui liceu real (Realgymnasium), în același an fiind emisă dispoziția ministerială de înființare a liceului din Rădăuți, cu limba de predare germană.
La 1 noiembrie 1872 au început cursurile Gimanziului Inferior de Stat din Rădăuți, primul director fiind Ernst Rudolf Neubauer.[3] În perioada 1872-1914, Gimnaziul din Rădăuți a avut trei directori, toți de naționalitate germană: Ernst Rudolf Neubauer (1872-1883), Heinrich Klauser (1883-1895) și Gabriel von Mor (1895-1914).[4][5] Din 1881, liceul s-a întregit cu clase din cursul superior (Obergymnasium).
În 1910 a avut loc înființarea claselor românești, precum și anunțarea concursului pentru ocuparea a două catedre cu profesori titulari români. Clasele românești au fost conduse întâi de Leonida Bodnarescu, apoi de Emanoil Isopescu.[4] Inițial, religia ortodoxă și limba română s-au predat facultativ și numai pentru elevii ortodocși români. În data de 16 iunie 1919, secția română a fost declarată independentă, devenind oficial Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți.[6]
Instituția de învățământ liceal a avut un efectiv maxim de peste 1600 de elevi în anul 1962. În prezent, colegiul oferă direcții de studii cu profil teoretic și științe sociale pentru aproximativ 1000 de elevi.[2]
Clădirea[modificare | modificare sursă]
Consiliul Comunal Rădăuți a purtat tratative cu Ministrul Austriac al Agriculturii și a obținut în 1871, prin închiriere, spațiul Spitalului Militar al Hergheliei. Clădirea în care funcționează colegiul, construită în stil neoclasic, datează din 1863.[7] Aceasta se află situată pe strada Bucovinei, nr. 5, fiind declarată monument istoric, cod SV-II-m-B-05605.
Profesori notabili[modificare | modificare sursă]
- Ernst Rudolf Neubauer (1828-1890) - poet și jurnalist de origine austriacă
Absolvenți notabili[modificare | modificare sursă]
- Erast Tarangul (1870-1938) - avocat și om politic bucovinean
- Gheorghe Grigorovici (1871-1950) - om politic
- Ion Nistor (1876-1962) - istoric și militant unionist bucovinean
- Arcadie Dugan-Opaiț (1878-1951) - profesor
- Benedict Menkes (1904-1987) - medic și biolog
- Iulian Vesper (1908-1986) - poet, eseist, traducător
- Anton Șesan (1916-1969) - inginer și profesor
- Dimitrie Vatamaniuc (1920-2018) - jurnalist, critic și istoric literar
- Dragoș Vicol (1920-1981) - poet, prozator și dramaturg
- Florin Bucescu (1936-2019) - etnomuzicolog, bizantinolog și paleograf
- Radu Mareș (1941-2016) - prozator și ziarist
- Dorin Ieșan (1941-) - matematician
- Filimon Cârdei (1903-1971)-biolog, profesor doctor docent al UAIC.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Monuments database,
- ^ a b „Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi" - Despre noi”. Accesat în .
- ^ „Blogul Eco-Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi" Rădăuți - Despre noi”. Accesat în .
- ^ a b Constantin Ungureanu. „Evoluția învățământului din Bucovina. De la Academia Teologică de la Putna la Universitatea din Cernăuți. Revista de istorie a Moldovei 4 (2015) pp 81-99” (PDF). Accesat în .
- ^ Constantin Ungureanu. „Învățământul primar și secundar din Bucovina, în perioada 1869–1918, Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos", 4 (2015) pp. 118-126” (PDF). Accesat în .
- ^ Constantin Ungureanu. „Sistemul de învățământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1774-1918), teză de abilitare, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă", Chișinău, 2018” (PDF). Accesat în .
- ^ „Historical and ethnographic heritage – part of the sustainable development of tourism in Bukovina - Heritage”. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Constantin Morariu, „Die Gymnasien der Bucovina”, în Romänische Revue, V (1889) pp. 464-465
- Petre Bejenaru, Luca Bejerau, Victoria Goreac, Ștefan Botezat, Marian Olaru, „Compendiu istoriografic al Liceului Teoretic Eudoxiu Hurmuzachi”, Iași, editura Bucovina, 1997, 382 pp.
- Gavril Crăciun „Rădăuți 2009 - repere monografice”, editura Lidana, Suceava, 2009, 514 pp.
- Marian Olaru (coordonator), „Colegiul Național Eudoxiu Hurmuzaki, 1872–2012”, vol. I: „Contribuții la istoria învățământului rădăuțean”, editura Cygnus, Suceava, 2013.
- Marian Olaru (coordonator), „Colegiul Național Eudoxiu Hurmuzaki, 1872–2012”, vol. II: „Absolvenții (curs de zi). 1949–2012”, editura Cygnus, Suceava, 2013.
- Constantin Ungureanu, „Sistemul de învățământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1774-1918)”, teză de abilitare, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău, 2018, 321 pp.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- pagina web a Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”
- Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți: istoric - youtube.com
- Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți: profesorii - youtube.com