Sari la conținut

Codru Moma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Codru Moma

Imagine din sit
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaArad
România
Coordonate46°32′51″N 22°16′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.5476°N 22.2751°E46.5476; 22.2751
Suprafață24.631,6 ha[1]  Modificați la Wikidata
Înființaredecembrie 2007[2]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ROSCI0042  Modificați la Wikidata

Codru-Moma este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile administrative ale județelor Arad și Bihor[3]. Acesta se întinde pe o suprafață de 24.631,6 ha, integral pe uscat.

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (Archiș, Dezna, Hășmaș, Ignești, Moneasa) și cea nord-estică a județului Arad (Finiș, Lazuri de Beiuș, Lunca, Șoimi, Rieni, Tărcaia),[4] în Munții Codru-Moma (grupare montană a Munților Apuseni ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Occidentali) și este străbătută de drumul național DN76 care leagă municipiul Oradea de Deva[5]. Centrul sitului Codru Moma este situat la coordonatele 46°32′52″N 22°16′31″E / 46.547644°N 22.275144°E ({{PAGENAME}})46.547644; 22.275144.

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară în decembrie 2007 prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[6] pentru a proteja 8 specii de animale.[7][8]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 9 habitate naturale: Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri de fag dacice (Symphyto-Fagion), Păduri de stejar și de carpen dacice, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi.[8]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[7]

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 50 de specii de plante; printre care: gorun (Quercus petraea) și fag (Fagus sylvatica), care vegetează în asociere cu stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus) și frasin (Fraxinus excelsior), drobiță (Genista tinctoria), sânziană (Galium verum), păius (Festuca heterophylla), ventrilică (Veronica officinalis), clopoțel (Campanula persicifolia), frăgurel (Potentilla micrantha), drob (Chamaecytisus hirsutus), toporași (Viola odorata) sau trifoi-mărunt (Medicago lupulina)..[7]

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]