Sari la conținut

Coaliția Democratică (Ungaria)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Coaliția Democratică
Demokratikus Koalíció
AbreviereDK
Oameni cheie
PreședinteVacant
Vicepreședinte executivCsaba Molnár
Vicepreședinți
Vezi lista
Attila Ara-Kovács
Erzsébet Gy. Németh
Ágnes Vadai
László Varju
Date
Înființat22 octombrie 2011; acum 14 ani, 10 luni și 24 zile (2011-10-22)
Sediu1066 Budapest, Teréz körút 46, Budapesta
ZiarNyugati Fény[1]
Organizație de tineretTineretul Democratic
Număr de membri10.876[2]  Modificați la Wikidata
Desprins dinPartidul Socialist Maghiar
Informații
Ideologie oficială
Poziție politicăCentru-stânga[9]
Afiliere națională
Afiliere internaționalăNu are
Afiliere europeanăPartidul Socialiștilor Europeni
Grup europarlamentarAlianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților[10]
Culori oficiale     Albastru      Galben      Mov
Adunarea Națională
0 / 199
Parlamentul European
2 / 21
Adunările județene
40 / 381
Adunarea Generală din Budapesta
3 / 33
Prezență online
dkp.hu
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Coaliția Democratică (în maghiară Demokratikus Koalíció [ˈdɛmokrɒtikuʃ ˈkoɒliːt͡sioː], acronim DK [ˈdeːkaː]) este un partid politic din Ungaria[5] social-democrat[11] și social-liberal.[12] Fondat în 2010 ca o facțiune a Partidului Socialist Maghiar (MSZP), Coaliția Democratică s-a desprins de MSZP pe 22 octombrie 2011 și a devenit un partid separat.[13] Are în prezent 16 parlamentari în Adunarea Națională și doi eurodeputați în Parlamentul European.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

În cadrul Partidului Socialist

[modificare | modificare sursă]

Pe 5 octombrie 2010, Ferenc Gyurcsány a anunțat conducerea Partidului Socialist (MSZP) că va fonda o platformă numită Coaliția Democratică în cadrul partidului. El a declarat că va organiza „o comunitate socială largă și deschisă pentru Democrații din 1989” și reprezentare politică pentru aceștia. Atmosfera la întâlnire a fost calmă, dar mai mulți oficiali ai partidului și-au exprimat dezacordul față de el.[14] Planul, însă, a fost adoptat.

Coaliția Democratică și-a ținut ședința inaugurală la ora 14:00 în Parcul Szent István din sectorul XIII, pe 22 octombrie 2010. Între timp, vicepreședintele MSZP, András Balogh, a declarat pentru ziarul Népszava că partidul a avut rezultate slabe la alegeri din cauza mai multor greșeli, printre care incompetența lui Gyurcsány în timpul guvernării, abandonarea valorilor de stânga, automulțumirea și implicarea lui Gyurcsány în acte de corupție.[15] Grupul fostului prim-ministru a devenit a șaptea platformă a MSZP.

Platformele din cadrul MSZP au organizat o dezbatere în mai 2011 cu privire la oportunitatea dezvoltării partidului ca o alianță între grupuri de stânga sau ca un partid colectiv care să primească grupuri și politicieni non-stângiști – o alternativă mai largă la partidul de guvernământ Fidesz. Ultima idee a fost susținută doar de Platforma Coaliției Democratice. Reprezentanții tuturor celor șapte platforme ale partidului au fost de acord că socialiștii nu au nevoie de un „șef”, un „Orbán al stângii”, ci de un lider de echipă. Acest lucru a fost declarat de István Hiller, șeful Platformei Social-Democrate, într-un interviu acordat reporterilor în timpul unei pauze a ședinței. El a respins ideea lui Gyurcsány de a îmbrățișa tendințele liberale și conservatoare, afirmând că modelul lui Gyurcsány ar face partidul disfuncțional.[16]

Noul partid

[modificare | modificare sursă]

Pe 22 octombrie 2011, Gyurcsány a anunțat că părăsește Partidul Socialist Maghiar (MSZP) și că va înființa un nou grup parlamentar după ce va convinge numărul necesar de parlamentari să i se alăture. Noul partid, Coaliția Democratică, urma să fie o formațiune „occidentală, de stânga” cu zece parlamentari. Gyurcsány a făcut anunțul cu ocazia primei aniversări a înființării predecesoarei sale, Platforma Coaliției Democratice. El a declarat că a decis să părăsească MSZP deoarece partidul a eșuat în eforturile sale de transformare. Reprezentanții socialiști l-au condamnat vehement pe Gyurcsány, care semnase un angajament de a rămâne în partid săptămâna precedentă. În discursul său, Gyurcsány a calificat noua constituție drept „ilegitimă” și a insistat că membrii și șefii ramurilor independente ale statului, cum ar fi curtea constituțională și procurorul, „îl servesc exclusiv pe Viktor Orbán”.[17]

Fostul Partid Democrat (Demokrata Párt) și-a schimbat numele în Coaliția Democratică (DK) și l-a ales pe Gyurcsány lider pe 6 noiembrie 2011.[18] Într-o conferință de presă, Gyurcsány a anunțat că partidul reînnoit i-a ales pe Tamás Bauer, József Debreczeni, Csaba Molnár și Péter Niedermüller în funcția de vicepreședinți. Anunțul preciza că DK va fi „cel mai democratic partid” din Ungaria, toți membrii alegându-și oficialii direct la congresul partidului, adăugând că autoritatea fiecărui membru din prezidiul partidului, format din 12 membri, și a președintelui însuși vor fi practic aceeași. Noul partid a primit inițial peste 3.800 de cereri de înscriere.[19]

Coaliției Democratice nu i s-a permis să formeze o nouă facțiune de partid decât în ​​primăvara de după părăsirea MSZP, în baza deciziei Comisiei Constituționale și Procedurale a parlamentului din 7 noiembrie 2011. Conform regulamentului parlamentar, orice parlamentar care părăsește sau este exclus dintr-o facțiune de partid trebuie să candideze ca independent timp de șase luni înainte de a se alătura unei alte facțiuni.[20] Cu toate acestea, în aprilie 2012, partidul de guvernământ Fidesz a aprobat un nou regulament al Camerei, care prevedea că era nevoie de 12 parlamentari – în loc de 10, conform regulamentului anterior – pentru a forma o facțiune, împiedicând astfel DK să formeze un grup parlamentar. Gyurcsány a descris acest lucru ca fiind „o răzbunare măruntă din partea prim-ministrului”. Csaba Molnár a declarat că ar putea duce problema la Curtea Constituțională și la forurile europene.[21]

Negocierile pentru cooperare din 2014

[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2013, MSZP a refuzat să semneze un acord electoral cu DK și Partidul Liberal Maghiar (MLP) al lui Gábor Fodor, deoarece ambele partide prezentau așteptări excesive în raport cu sprijinul lor electoral. Attila Mesterházy a declarat la un forum ținut la sediul partidului, difuzat de canalul de știri comercial ATV, că, pentru a câștiga alegerile de anul viitor, MSZP trebuie să câștige alegătorii indeciși. El a adăugat că consiliul politic al partidului a decis că o candidatură cu Gyurcsány ar ține la distanță alegătorii indeciși. Gyurcsány a spus că MSZP a propus în schimb alianțe în patru circumscripții electorale în loc de nouă, toate fiind imposibil de câștigat. În plus, aceștia ofereau fiecare loc 25 pe lista partidului lor și i-ar fi interzis lui Gyurcsány însuși să candideze fie individual, fie pe o listă. O altă solicitare a fost ca DK să nu prezinte o platformă proprie. Partidul nu putea accepta aceste condiții, a spus politicianul.[22]

Pe 14 ianuarie 2014, partidele de opoziție de centru-stânga au convenit să prezinte o listă comună pentru alegerile generale din primăvara anului 2014. Lista era condusă de liderul MSZP, Attila Mesterházy, candidatul alianței de centru-stânga la funcția de prim-ministru. Mesterházy a fost urmat de Gordon Bajnai (Împreună 2014) pe locul al doilea și de Ferenc Gyurcsány pe locul al treilea. Liderul liberal Gábor Fodor a fost înscris pe locul patru și co-lider al alianței E14-PM și al Dialogului pentru Ungaria. Tímea Szabó a fost înscrisă pe locul cinci pe lista comună a MSZP, E2014-PM, DK și liberalilor. Liberalii au primit, de asemenea, două locuri suplimentare (56 și 58) pe listă.[23] Partidul a câștigat în cele din urmă 4 locuri.

La alegerile europarlamentare din 2014, DK a obținut 9,75% din voturi,[24] și a avut doi europarlamentari. Pe 26 mai 2014, Csaba Molnar a anunțat că DK a depus cererea de aderare la Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților.[25]

Performanță independentă și opoziția unită

[modificare | modificare sursă]
Logo-ul partidului între 2022–25

Partidul a candidat singur la alegerile parlamentare din 2018, primind 5,38% din voturi și alegând 9 candidați la Adunarea Națională.

La alegerile europarlamentare din 2019, DK a reușit un rezultat bun, obținând 16,08%, depășind MSZP și Jobbik și devenind principalul partid de opoziție.[26] La alegerile locale din 2019, partidul a avut cea mai bună performanță în Tatabánya și în Budapesta, unde a câștigat 3 primării de sector.

În 2020, încă două funcții de primărie de sector în Budapesta au fost adăugate la DK după ce doi primari, aleși ca și candidați MSZP, s-au alăturat Coaliției Democratice. După aceasta, DK a devenit al doilea partid ca mărime din Adunarea Generală a Budapestei (după alianța Fidesz-KDNP) și cel mai mare partid din coaliția de opoziție, care guvernează la Budapesta.

La sfârșitul anului 2020, partidul a format coaliția electorală „Uniți pentru Ungaria” împreună cu Mișcarea Momentum, MSZP, Jobbik, Dialogul, LMP - Partidul Verde Maghiar și Liberalii.

În 2021, partidul a participat la alegerile primare ale coaliției. În cadrul acestora, și-a unit forțele cu liberalii, prezentând-o pe candidata principală a alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, Klára Dobrev, drept prim-ministru. Candidatul DK-Liberal a câștigat o pluralitate de voturi în primul tur al alegerilor pentru candidatul coaliției la funcția de prim-ministru, Dobrev clasându-se pe primul loc cu 34,84% din voturi, iar candidații partidelor fiind selectați pentru a candida în 32 din cele 106 circumscripții uninominale.[27] Dobrev a procedat apoi la un tur de scrutin împotriva candidatului independent Péter Márki-Zay, care a fost susținut de candidatul retras de pe locul doi, Gergely Karácsony, [28] Momentum,[29] și MSZP.[30] Márki-Zay a câștigat turul de scrutin cu 56,71% din voturi, față de 43,29% pentru Dobrev.[27]

În octombrie 2022, partidul a devenit membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni.[31]

Poziții politice și afiliere internațională

[modificare | modificare sursă]

Înainte de înființarea Coaliției Democratice, liderul acesteia, Ferenc Gyurcsány, a fost descris ca un susținător istoric al unei abordări politice a unei a treia cale și al liberalismului social,[32][33] mandatul său de prim-ministru al Partidului Socialist Maghiar fiind marcat de implementarea măsurilor de austeritate.[34][35][36] În manifestul său din 2013, DK a pledat pentru un model de economie socială de piață, descriind o economie de piață drept „fundamentul economic al libertății”, iar statul bunăstării și politica de ocupare a forței de muncă ca aducând securitate economică.[37]

Pentru alegerile pentru Parlamentul European din 2019, DK a adoptat o poziție federalistă europeană, pledând pentru „Statele Unite ale Europei”.[26][38][39][40][41] În campania sa, DK a susținut mai multe propuneri fiscale și de asistență socială de centru-stânga, inclusiv o pensie minimă la nivelul UE, un salariu minim și o alocație familială finanțate prin creșterea impozitării corporațiilor multinaționale,[39][42] și integrarea politicilor europene de sănătate,[42] combinând astfel pozițiile din ce în ce mai social-democrate cu sprijinul pentru integrarea europeană.[26]

Coaliția Democratică se opune guvernului lui Viktor Orbán și modificărilor aduse sistemului electoral,[43] sistemului judiciar[44] și independenței presei în constituția maghiară din 2011,[45] pe care Gyurcsány le-a descris ca fiind „ilegitime”.[32]

Partidul este membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni, iar europarlamentarii săi sunt membri ai Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D). În urma alegerilor europarlamentare din 2019, Coaliția Democratică a respins invitația de a se alătura Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa și a ales să rămână în grupul S&D.[46]

Rezultate electorale

[modificare | modificare sursă]

Adunarea Națională

[modificare | modificare sursă]
Alegeri Lider Circumscripție Lista partidului Locuri +/– Statut
Voturi % Voturi %
2014[a] Ferenc Gyurcsány 1,317,879 26.85% (#2) 1,290,806 25.57% (#2)
4 / 199
 New Opoziție
2018 348.176 6,33% (#4) 308.161 5,38% (#5)
9 / 199
 ▲ 5 Opoziție
2022[b] 1.983.708 36,90% (#2) 1.947.331 34,44% (#2)
15 / 199
 ▲ 6 Opoziție
2026 Klára Dobrev[c] 66.113 1,18% (#4) 67.906 1,14% (#4)
0 / 199
 ▼ 15 Extraparlamentar
  1. ↑ A candidat ca Unitate.
  2. ↑ A candidat ca Uniți pentru Ungaria.
  3. ↑ A demisionat în ziua alegerilor.

Parlamentul European

[modificare | modificare sursă]
Alegeri Liderul listei Voturi % Locuri +/− Grup europarlamentar
2014 Csaba Molnár 226,086 9.75 (#4)
2 / 21
 New S&D
2019 Klára Dobrev 557,081 16.05 (#2)
4 / 21
 ▲ 2
2024[a] 367,162 8.03 (#3)
2 / 21
 ▼ 2

Alegeri locale

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Ezen te is elhasalsz: Tőlük retteg Orbán – ilyen az ellenzéki bulvár 1”. .
  2. ↑ http://nol.hu/belfold/kezd-osszeesett-az-mszp-a-part-hallgat-a-tagletszamrol-1625233. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ↑ Beáta Bakó, ed. (). Challenges to EU Values in Hungary: How the European Union Misunderstood the Government of Viktor Orbán. Taylor & Francis. p. 187.
  4. ↑ Paul Lendvai, ed. (). Hungary: Between Democracy and Authoritarianism. Hurst Publishers. p. 248. ISBN 9781849041966. The former Prime Minister and nine other Socialist MPs broke with the MSzP and on 22 October 2011 set up a new left-liberal party called the Democratic Coalition.
  5. 1 2 Nordsieck, Wolfram (). „Hungary”. Parties and Elections in Europe.
  6. ↑ [3][4][5]
  7. ↑ Daniel Kovarek, ed. (). „Prime ministers in minority governments: the case of Hungary”. East European Politics. 37 (3): 448–465. doi:10.1080/21599165.2021.1876031. hdl:20.500.14018/13920 Accesibil gratuit.
  8. ↑ „Orbán fights for his political life”. Futurity. . Accesat în . United for Hungary – a broad coalition including the far-right Jobbik party as well as the progressive Democratic Coalition – has put partisanship aside in a bid to send Orbán packing.
  9. ↑ „Hungary: anti-Orbán alliance leads ruling party in 2022 election poll”. The Guardian. . Accesat în . He defeated Klára Dobrev of the centre-left Democratic Coalition in an opposition primary this month. She has since pledged to support him in a "coalition of the clean" intended to clamp down on corruption and bridge social divisions.
  10. ↑ „List of MEPs”. votewatch.eu.
  11. ↑ Miklós Sebők; Zsolt Boda, ed. (). „Appendices”. Policy Agendas in Autocracy, and Hybrid Regimes: The Case of Hungary. Springer. p. 286. ISBN 978-3-030-73223-3.
  12. ↑ Ulf Hedetoft (). Paradoxes of Populism: Troubles of the West and Nationalism's Second Coming. Anthem Press. p. 133. ISBN 978-1-78527-216-5.
  13. ↑ Tom Lansford, ed. (). Political Handbook of the World 2014. SAGE Publications. p. 612. ISBN 978-1-4833-3327-4.
  14. ↑ „Gyurcsány to form Socialist faction”. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. ↑ „Gyurcsány's new faction forms today”. Arhivat din original la . Accesat în .
  16. ↑ „Socialist platforms discuss future strategy”. Arhivat din original la . Accesat în .
  17. ↑ „Gyurcsány announces departure from the MSZP, formation of new "Western, civic center-left" party”. Arhivat din original la . Accesat în .
  18. ↑ Tom Lansford, ed. (). Political Handbook of the World 2015. SAGE Publications. p. 2651. ISBN 978-1-4833-7155-9.
  19. ↑ „New Democratic Coalition party officially elects former PM Gyurcsány as first leader”. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ „Parliamentary committee tells Gyurcsány to wait until April to form new faction”. Arhivat din original la . Accesat în .
  21. ↑ „Parliamentary caucus rule change deals new blow to party of former PM Gyurcsány”. Arhivat din original la . Accesat în .
  22. ↑ „Opposition DK-Socialist election talks break down”. . Arhivat din original la . Accesat în .
  23. ↑ „Opposition leaders agree on joint list for general election”. . Arhivat din original la . Accesat în .
  24. ↑ „Emjk”. valasztas.hu.
  25. ↑ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în .
  26. 1 2 3 „Ferenc Gyurcsány's Democratic Coalition becomes largest opposition party in Hungary”. Hungarian Free Press (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
  27. 1 2 „Az előválasztás eredményei - Előválasztás 2021”. Előválasztás 2021 (în maghiară). Arhivat din original la . Accesat în .
  28. ↑ Tóth-Biró, Marianna (). „Karácsony Gergely visszalép Márki-Zay Péter javára”. telex (în maghiară). Arhivat din original la . Accesat în .
  29. ↑ Cseke, Balázs (). „Márki-Zay Pétert támogatja a Momentum az előválasztás második fordulójában”. telex (în maghiară). Arhivat din original la . Accesat în .
  30. ↑ Barnóczki, Brigitta (). „Az MSZP Márki-Zay Pétert támogatja az előválasztás második fordulójában”. telex (în maghiară). Arhivat din original la . Accesat în .
  31. ↑ „PES Congress welcomes new PES leadership team and four new member parties”. .
  32. 1 2 Fazekas, Csaba; Fekete, Sándor (). „Contemporary Parliamentary Political Parties in Hungary”. În Kancik-Kołtun, Ewelina. Contemporary Political Parties and Party Systems in the Visegrad Group Countries (în engleză). Lublin: Maria Curie-Skłodowska University Press. pp. 162–163. ISBN 978-83-227-9150-9.
  33. ↑ Kovarek, Daniel (). „Prime ministers in minority governments: the case of Hungary”. East European Politics. 37 (3): 448–465. doi:10.1080/21599165.2021.1876031. hdl:20.500.14018/13920 Accesibil gratuit. ISSN 2159-9165 – via Taylor & Francis.
  34. ↑ Dempsey, Judy (). „Hungary's Leader Vows to Survive and Revive Economy”. The New York Times. Accesat în .
  35. ↑ „Embattled PM Gyurcsany offers to step down”. France 24 (în engleză). . Accesat în .
  36. ↑ „Hungary leader to pursue reforms”. Al Jazeera (în engleză). Accesat în .
  37. ↑ „Európai Magyarországot! Demokráciát, biztonságot, fejlődést! a Demokratikus Koalíció programja 2013”. Democratic Coalition. . p. 6. Arhivat din original (pdf) la . Accesat în .
  38. ↑ Juhos, Anna (). „The importance of Hungary's European election”. Atlantic Council (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
  39. 1 2 Eurológus, Peszto (). „Az Európai Egyesült Államokkal kampányol Dobrev Klára Brüsszelben”. index.hu (în maghiară). Accesat în .
  40. ↑ „Dobrev: Álmunk az Európai Egyesült Államok álma | Mandiner”. mandiner.hu/ (în maghiară). . Accesat în .
  41. ↑ „A DK szerint az Európai Egyesült Államok programjának megvan a többsége”. hirado.hu (în maghiară). Accesat în .
  42. 1 2 „Rónai Sándor: Egy erősebb Európa képes lehet megvédeni tagállamait, még saját kormányukkal szemben is « Mérce”. Mérce (în maghiară). . Accesat în .
  43. ↑ „Hungarian ex-PM calls for restoring constitutional system during hunger strike”. BBC Monitoring. . ProQuest 1039063553. Accesat în .
  44. ↑ „Parliament passes constitutional amendments that critics call undemocratic”. politics.hu. . Arhivat din original la . Accesat în .
  45. ↑ „Európai Magyarországot! Demokráciát, biztonságot, fejlődést! a Demokratikus Koalíció programja 2013”. Democratic Coalition. . p. 11. Arhivat din original (pdf) la . Accesat în .
  46. ↑ says, Máté Pál (). „Opposition Democratic Coalition to stay with European Socialists and Democrats”. Daily News Hungary (în engleză). Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • Site-ul oficial al Coaliției Democratice
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coaliția_Democratică_(Ungaria)&oldid=17647353