Clitoria ternatea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Clitoria ternatea
Clitoria (253000626).jpg
Clitoria ternatea
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Subfamilie: Faboideae
Trib: Phaseoleae
Subtrib: Clitoriinae
Gen: Clitoria
Specie: C. ternatea
Nume binomial
Clitoria ternatea
L.

Clitoria ternatea (cunoscută sub numele comun de floarea clitoris, mazărea fluturilor, fasolea fluturilor) este o specie de plante din familia leguminoaselor. În India este venerată ca o plantă sacră, folosită în ritualurile religioase puja.

Nume[modificare | modificare sursă]

Numele genului Clitoria provine de la cuvântul clitoris, datorită asemănării florii cu vulva feminină. Numele speciei „ternatea” derivă de la denumirea insule Ternate (situată în grupul de nord al insulelor Moluce) din arhipelagul indonezian, de unde sunt originare exemplarele descrise, pentru prima dată din punct de vedere științific, de către Linnaeus.[1]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Clitoria ternatea este o plantă erbacee perenă, cu frunze eliptice și obtuze, crește sub formă de liană. Cea mai deosebită particularitate ale acestei plante sunt florile sale, solitare, de culoare de un albastru intens, cu regiuni galbene deschis. Florile au o lungime de aproximativ 4 cm și o lățime de 3 cm. Unele soiuri produc flori albe.

Fructele sunt în formă de păstaie, plate, cu lungimea de 5-7 cm, conținând fiecare câte 6-10 semințe. Semințele sunt comestibile în stare proaspătă (fragedă).

Fiind plantă leguminoasă, rădăcinile formează asociații simbiotice cu bacteriile edafice din genul Rhizobium, care transformă azotul atmosferic într-o formă organică, asimilabilă (de regulă plantele nu pot obține compuși azotați din aer).

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Clitoria ternatea este cultivată ca plantă ornamentală și ca specie de recultivare a terenurilor afectate de activitatea antropogenă (de exemplu, minele din Australia). Datorită simbiozei cu bacteriile azot-fixatoare, este folosită pentru îmbunătățirea calității solului prin acumularea substanțelor organice azotoase.

În Asia de Sud-Est, florile sunt utilizate ca colorant natural în alimentație: la gătirea orezului (Indonezia, Malaysia), fabricarea aluatului și prăjitorilor (Thailanda, Myanmar). În unele țări, petalele sunt folosite la prepararea infuziilor (ceaiurilor), împreună cu alte componente, precum citricele.[2][3][4]

Medicina populară[modificare | modificare sursă]

În medicina tradițională ayurvedică, i se atribuie diverse calități, inclusiv proprietatea de îmbunătățire a memoriei, având efect neurotrop, antistres, anxiolitic, antidepresiv, antiepileptic și sedativ.[5]

În medicina populară chineză, plantei i s-a atribuit capacitate de ridicare a libidoului feminin, din cauza aspectului său similar cu vulva și clitorisul feminin, însă fără vreo confirmare științifică.[6]

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Această specie se întâlnește în Asia de Sud și de Sud-Est, a fost introdusă ca plantă cultivată în Africa, Australia și Americi.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Oguis, Georgianna K.; Gilding, Edward K.; Jackson, Mark A.; Craik, David J. (), „Butterfly Pea (Clitoria ternatea), a Cyclotide-Bearing Plant With Applications in Agriculture and Medicine”, Frontiers in Plant Science, 10, doi:10.3389/fpls.2019.00645, ISSN 1664-462X, PMC 6546959Accesibil gratuit Verificați valoarea |pmc= (ajutor), PMID 31191573, accesat în  
  2. ^ Pantazi, Chloe. „Watch this tea dramatically change from deep blue to vibrant red with a squeeze of lemon”. Business Insider. Accesat în . 
  3. ^ Goldberg, Elyssa. „The Science Behind This Mesmerizing Color-Changing Tea” (în engleză). Bon Appétit. Accesat în . 
  4. ^ „Subscribe to The Australian | Newspaper home delivery, website, iPad, iPhone & Android apps”. www.theaustralian.com.au. Accesat în . 
  5. ^ Mukherjee, Pulok K.; Kumar, Venkatesan; Kumar, N. Satheesh; Heinrich, Micheal (), „The Ayurvedic medicine Clitoria ternatea--from traditional use to scientific assessment”, Journal of Ethnopharmacology, 120 (3), pp. 291–301, doi:10.1016/j.jep.2008.09.009, ISSN 0378-8741, PMID 18926895, accesat în  
  6. ^ Fantz, Paul R. (1991-10), „Ethnobotany ofClitoria (Leguminosae)”, Economic Botany (în engleză), 45 (4), pp. 511–520, doi:10.1007/BF02930715, ISSN 0013-0001, accesat în 2021-01-28  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Buia, Alexandru; Nyarady, A., Răvăruț. Botanica agricolă. Vol. 2: Sistematica plantelor. Chișinău: 1965. 528 p.
  • Comanici, Ion; Palancean, Alexei. Botanică agricolă și forestieră. Chișinău: Tipografia Centrală, 2002. 456 p. ISBN 9975-78-180-2
  • Gurău, Milian. Botanică sistematică. Bacău: Rovimed Publ., 2008. 318 p. ISBN 973-7719-49-2

Legături externe[modificare | modificare sursă]