Ciocanu, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Nu confundați cu Mănăstirea Ciocanu.
Ciocanu
—  sat  —
Pajiste din satul Ciocanu (Dâmbovicioara)
Pajiste din satul Ciocanu (Dâmbovicioara)
Ciocanu se află în Județul Argeș
Ciocanu
Ciocanu
Ciocanu (Județul Argeș)
Poziția geografică
Coordonate: 45°27′28″N 25°14′40″E / 45.45778°N 25.24444°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Arges county CoA.png Argeș
ComunăDâmbovicioara

SIRUTA16347

Altitudine1.162,33 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total100 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal117356

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ciocanu este un sat în comuna Dâmbovicioara din județul Argeș, Muntenia, România. Denumirea de "Ciocanu" vine de la forma sa de ciocan, cu vârful spre comuna Dâm­bovicioara.[1] Ciocanu este una din primele trei localități din țară în ceea ce privește altitudinea la care sunt situate asezările umane permanente. [2] Din anumite locuri ale satului Ciocanu se poate admira, în toată splendoarea lor, Masivul Bucegi, Masivul Piatra Craiului, dar și Munții Leaota. Panorama spectaculoasă este completată de o combinație de culori extraordinară. Iarba este de un verde intens, iar cenușiul munților se pierde sub albul zăpezii. [2]

Ceea ce a păstrat intact acest loc e faptul că satul Ciocanu nu a fost atins de marea colectivizare din timpul regimul comunist. Astfel că, după 1990, locuitorii satului Ciocanu erau printre puținii din România cu terenurile și proprietățile rămase intacte și pe vremea comunismului, așa cum le-au moștenit de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial. [2]

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Satul Ciocanu se află la marginea nord-estică a județului Argeș, la limita dintre regiunile istorice Muntenia și Transilvania, la poalele Munților Piatra Craiului, pe culoarul Rucăr-Bran.[3] Este străbătut de DJ 730 care leagă satul Ciocanu (Muntenia) de satul Șirnea (Transilvania).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Legenda întemeierii[modificare | modificare sursă]

Întemeietorii legendari ai satului Ciocanu sunt Iosif Că­ciulă, Teche Poponeci și Bucur Stinghe, trei dezertori din oastea Austro-Ungariei care, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, au cum­părat de la moșnenii rucăreni toate aces­te pământuri. L-au botezat Ciocanu fiindcă satul are forma unui ciocan, cu vârful spre comuna Dâm­bovicioara, iar astăzi, printre săteni, încă mai umblă vorba „merg în vîrful Ciocanului” sau „omul acela stă în Vîr­ful Ciocanului”.[1] Acest „vârf” este o „gâlmă” conică, împădurită până în vârf, denumită Gâlma Danciului.[1]

Localitate de hotar[modificare | modificare sursă]

Înainte de Marea Unire din anul 1918, între Ciocanu și Șirnea a fost hotarul dintre Regat și Austo-Ungaria, făcând parte din Vama Giuvala, presărată cu pichete de gră­niceri. I se mai spu­nea și "Vama Cucului", mai mult cu ironie pentru că "cucul nu putea să aibă hotar și le cânta și românilor de-aici și ălora de dincolo"[1].

Hotarul urma limita estică a satului Ciocanu, un șir de măguri, lipite una de cealaltă, asemeni unui zid format din Gâlmele Rogozei și Țiganului, Mormântul Flori­cii, Crucea Spărturilor, Gâlma Pietrei Galbene, Colțul Spărturilor și ieșea din sat, pe la Curmătura Groapelor, peste Colții Cojii, până în locul numit La Joaca – sub Piatra Craiului.[1]

Din străve­chi­ acest hotar natural, sub forma unei șei, despărțea triburile tra­ce de agricul­tori de cele ale păstorilor. În anul 1377, șaua este amintită ca primul punct de vamă peste munți, sub numele de Ru­ffa Arbor. La sfîr­șitul secolului al XVI-lea satul trece în stăpânirea Domnița Florica, fiica lui Mihai Viteazul, cea care la rându-i i-a împroprietărit pe moșnenii rucăreni.[1]

Luptele de la Ciocanu - Șirnea[modificare | modificare sursă]

Luptele de la Ciocanu - Șirnea au fost unele dintre primele acțiuni desfășurate de Armata României pentru înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918.[4] De altfel, în această zonă a căzut la datorie primul militar român - locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea care era, la acea vreme, locțiitorul comandantului Regimentului 30 Infanterie, unitate de bază a Grupării Bran[5]. Acesta a participat încă din prima noapte de război - 14-15 august 1916 - la acțiunea de capturare a militarilor pichetului inamic de la Vama Giuvala. Gheorghe Poenaru Bordea a căzut eroic la datorie doborât de gloanțe, în momentul în care își îndemna luptătoii la atac. A fost prima jertfă dată de Armata Română în Primul Război Mondial. Alți 30 de militari români au murit în acea noapte.[6]

Spre punctul denumit „Grapele”, aproape de casa lui Iosif Blaj, fostul felcer (asistent medical) al satului Ciocanu, într-un loc care se cheamă „La Cimitir” ar fi murit în 1916 cam tot atâți soldați câți locuitori are satul în zilele noastre. [1] Pe lângă tranșeele acelea ar fi trecut înainte de război, în automobilul său decapotabil, un așa-zis vânător neamț, pe nume Ghi­fer. Sub pretextul că pleacă la vânătoa­re, spionul neamț a fotografiat nestingherit punc­tele strategice ale armatei române de la șaua Fundăturii, Curmătura Pietrei Craiului până la Plaiul Foii. Pe baza fotografiilor sale s-au putut întocmi hărțile militare ale statului major german din acea vreme. [1]

În preajma Vamei Giuvala, pe întinsul localităților Fundata, Șirnea, Ciocanu, Podu Dâmboviței există și azi tranșee, ziduri de apărare și cuiburi de mitralieră intacte din Primul Război Mondial. [7]

Monumentelor istorice[modificare | modificare sursă]

La Mormântul Florichii - rămășițete acestui monument funerar reprezintă în prezent un reper pentru pasionații de trasee montane, la limita dintre Șirnea și Ciocanu, fiind semnalat pe hărțile turistice. Există mai multe variante cu privire la însemnătatea acestui monument. Conform relatărilor din anul 2001 ale dascălului Iosif Căciulă[1] din Satul Ciocanu, monumentul are legătură cu Domnița Florica, fiica lui Mihai Viteazul, care la sfâr­șitul secolului al XVI-lea ia în stăpânire satul Ciocanu, iar ulterior împroprietărește moșnenii rucăreni cu terenuri în zonă. Potrivit altor relatări[8], Florica ar fi fost de fapt o fată din satul Ciocanul care, pe vremea graniței dintre Regat și Austro-Ungaria, obișnuia să treacă, în mod fraudulos, granița în satul vecin, Șirnea, care era pe teritoriul Austro-Ungariei. Într-o noapte, Florica a fost găsită moartă, în condiții neelucidate, pe scările casei lui Pegu, din apropierea Cârciumii "La Burlacu", de pe partea Șirnei[8]. Din motive care se pare că ar fi avut legătură cu birocrația din cele două state, dar și din cauză unor eventuale anchete legate de trecerea frauduloasă a graniței de stat, grănicerii nu au permis repatrierea trupului neînsuflețit al Floricăi la Ciocanu, dar au fost de acord să fie înmormântată în imediata apropiere a liniei de demarcație a hotarului, pe partea Regatului. [8]

Cruce de piatră din sec. XVIII - pe drumul spre Șirnea, inventariată pe Lista monumentelor istorice din județul Argeș.

Cruce de piatră din sec. XVIII - în partea de SV a satului, inventariată pe Lista monumentelor istorice din județul Argeș.

Geografie[modificare | modificare sursă]

  • Gâlma Danciului, Ciocanu, Dâmbovicioara
    Gâlma Danciului, Ciocanu, Dâmbovicioara, gâlma din Ciocanu complet împădurită, dând forma unui "vârf de ciocan" de unde ar proveni și denumirea satului Ciocanu.
    Gâlma Danciului (vârf) (1164 m.d.M) este situat în apropierea satului Ciocanu, în apropierea Vf. Ciocanului, vizibil de la DJ 730, pe partea dreaptă. De asemenea, se află în apropiere de Vf. Rogoazei (Șirnea). Proeminența topografică a Gâlmei Danciului este de 101m. [9]
  • Vf. Ciocanului (1227 m.d.M) este situat la intrarea în satul Ciocanu, dinspre Dâmbovicioara, vizibil de la DJ 730, pe partea dreaptă. Proeminența topografică a Vf. Ciocanului este de 49m. [10]
  • Vf. Podurilor (1215 m.d.M) este situat în apropierea satului Ciocanu, spre Piatra Craiului. Proeminența topografică a sa este de 18m. Cea mai apropiată cabană montană este Cabana Brusturet situată la 1828m NW de vârf.[11]

Turism[modificare | modificare sursă]

În comparație cu zonele Bran-Moeciu, turismul în satul Ciocanu este mai puțin dezvoltat, acesta nefiind neapărat un dezavantaj, ci mai degrabă o șansă de a păstra autenticitatea satului de altă dată, pajiștile și zonele sălbatice, cu toate că demografia satului este în declin pronunțat, iar majoritatea localnicilor sunt persoane peste 50 de ani.[1]

Trasee Montane[modificare | modificare sursă]

  • Drumul Grănicerilor: La Pajura – Mormântul Florichii – Colțul Spărturilor – Curmatura Groapelor – Șirnea (marcaj: banda rosie, triunghi rosu, durata: 3 h) [12]
  • Ciocanu - Curmătura Groapelor - La Table (dificultate medie, distanță 8,4KM, durată: 4,15H) [13]

Trasee Ecoturistice[modificare | modificare sursă]

În anul 2016 au fost inaugurate de către Centrul de Ecologie Montană 9 trasee ecoturistice în zonă, numerotate de la T1 la T9. [14] Acestea sunt destul de lejere și se pot parcurge destul de ușor și alături de cei mici. [15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j Bogdan Lupescu (). „Ciocanu – tristețea unui sat de două țări”. Opinia studențească (publicat la ). Accesat în . 
  2. ^ a b c Primăria Dâmbovicioara. „Cadrul fizio geografic – Primăria Dâmbovicioara”. Accesat în . 
  3. ^ Primăria Dâmbovicioara. „Istoricul localității – Primăria Dâmbovicioara”. Accesat în . 
  4. ^ „Video Omagiu pentru ostașii români” (în Romanian). Stiri.tvr.ro. Accesat în . 
  5. ^ AGERPRES. „#CentenarulMariiUniri Argeș: Scene de luptă din Primul Război Mondial, în tranșee originale,.”. www.agerpres.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Destinul primului ofițer român ucis în Primul Război Mondial”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  7. ^ Dambovicioara, Turism. „Pe urmele eroilor din Primul Razboi Mondial”. www.turismdambovicioara.ro. Accesat în . 
  8. ^ a b c Mormântul Florichii, accesat în  
  9. ^ „Galma Danciului, Romania - GeoYP.com” (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ „Ciocanului” (în engleză). PeakVisor. Accesat în . 
  11. ^ „Podurilor” (în engleză). PeakVisor. Accesat în . 
  12. ^ „Drumul Granicerilor. La Pajura - Mormantul Florichii - Coltul Sparturilor - Curmatura Groapelor - Sirnea”. de Șirnea Experience. . Accesat în . 
  13. ^ „Ciocanu-Curmătura Groapelor-La Table”. Muntii Nostri. . Accesat în . 
  14. ^ poartacarpatilor.ro. „Trasee”. Accesat în . 
  15. ^ lipa-lipa.ro (). „Primul sat turistic din România - Șirnea. Ce poți face în Șirnea și Ciocanu”. Lipa Lipa. Accesat în .