Chihlimbarul de Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Chihlimbarul de Buzău
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Amber Bernstein many stones.jpg
Bucăți de chihlimbar brut
Harta locului unde se află Chihlimbarul de Buzău
Harta locului unde se află Chihlimbarul de Buzău
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Actual Buzau county CoA.png Județul Buzău
 România
Cel mai apropiat oraș Pătârlagele
Coordonate Coordonate: 45°23′43″N 26°25′02″E / 45.39528°N 26.41722°E / 45.39528; 26.4172245°23′43″N 26°25′02″E / 45.39528°N 26.41722°E / 45.39528; 26.41722[1]
Suprafață 2,52 ha
Înființare 2000

Chihlimbarul de Buzău este o arie protejată de interes național aflată în zona Carpaților de Curbură – ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și paleontologic), situată în județul Buzău pe teritoriul administrativ al comunei Colți.[2]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria rezervației are o suprafață de 2,52 hectare[3] și se află în partea nord-vestică a județului Buzău, la poalele Masivului Ivănețu la o altitudine de 500-600 m, în nord-estul satului Colți, lângă drumul județean ce leagă localitatea Colți de satul Aluniș[4]. Accesul se face pe DN10 Buzău-Întorsura Buzăului pană la Pătârlagele, apoi dreapta spre Colți și ulterior pe DC71 spre Aluniș.[5]

Arealul corespunde doar celui mai bogat perimetru ambrifer din zonă („Strâmba – Comarnici”), totalul acestora fiind în număr de 7.[6]

Insectă fosilă conservată în chihlimbar

Descriere[modificare | modificare sursă]

La nivelul ariei protejate în stratele dezvelite sau în sol, s-au descoperit roci de chihlimbar (ambră galbenă) cu o valoare deosebită atât din punct de vedere calitativ, cât și prin cele peste 160 de culori și nuanțe[2] de culori predominant închise, de la roșu la negru.[7] Unele dintre acestea au un bogat conținut de resturi fosile de arahnide, coleoptere, diptere, crustacee, miriapode sau hymenoptere[8], (micro)lepidoptere, reptile, pene de păsări, peri de animale.[2] Pe teritoriul protejat se află fosta mină ambriferă Strâmba, cunoscută ca fiind una din cele mai productive.[6]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Inițial chihlimbarul era colectat din aluviunile pâraielor, ca element remaniat în urma proceselor de alterare-dezagragare[9]. Prima atestare documentară legată de chihlimbar – în zonă, revine în 1578[9] lui Mihnea Vodă, care a oferit împreună cu soața sa bisericii din Aluniș o danie ce cuprindea și o ușă încrustată cu bucăți de chihlimbar. Mai târziu în 1837 străbătând văile Sibiciului și Boului, contele rus Demidov consemnează primele date despre chihlimbarul local.

Primele exploatări (sub formă rudimentară) au apărut între anii 1828-1834[6], primele ateliere de prelucrare au apărut la mijlocul secolului al XIX-lea[10] și, exploatarea amplă și organizată în prima jumătate a secolului XX (pusă în valoare de inginerul Dumitru Grigorescu între 1902 - 1937). Ultimele tentative de exploatare industrială au fost consemnate în intervalele 19471950 și 19801983.[6]

Prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate), rezervația Chihlimbarul de Buzăua fost declararată arie protejată.[3]

Repere[modificare | modificare sursă]

Muzeul Chihlimbarului din satul Colţi

Recoltarea și prelucrarea chihlimbarului (documentar cinematografic)[modificare | modificare sursă]

În 1939 regizorul Eftimie Vasilescu, ajuns la Colți, face un film documentar despre recoltarea și tehnologiile de prelucrare a chihlimbarului din acestă zonă.[11]

Colecția muzeală Colți[modificare | modificare sursă]

În 1979 Muzeul Județean Buzău începe achiziționarea din comuna Colți a unor obiecte de chihlimbar și etnografice[12] – reunite sub numele de Colecția muzeală Colți[13], astfel că la 14 iunie 1980 deschide o expoziție cu peste 270 de piese brute și prelucrate[10], dintre care cea mai mare are 3,45 kg.[12]. La Colți au fost duse într-o casă intitulată „Muzeul Chihlimbarului” – construită în stil popular în anii 1973 - 1974, o parte dintre exponate.[13] O mină folosită în scopuri exclusiv turistice, a fost săpată lângă muzeu.[6]

Atelierul de prelucrare a chihlimbarului din Colți[modificare | modificare sursă]

La Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Dumbrava Sibiului, a fost reconstruită și dată în circuit (2008) o gospodărie reprezentativă pentru prelucrarea chihlimbarului, din satul Aluniș, comuna Colți, județul Buzău Aceasta are 2 nivele: parterul construit din piatră de râu) și etajul (din bârne de brad solzite și tencuite), care adăpostește un atelier de epocă. La atelier se suie prin intermediul unei scări ce dă într-o prispă ornamentată, de unde se intră într-o tindă centrală și de aici în cele două camere. Atelierul este dotat pe lângă strungul acționat cu pedală, cu un polizor cu curea, unelte pentru prelucrat chihlimbarul, bucăți de rocă cu filoane de chihlimbar și alte elemente. Ușile – din lemn de brad, păstrează feroneria originală. Accesul la casă se face printr-o poartă mare, cu elemente traforate.[10]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Eunis.eea.europa.eu - Chihlimbarul de Buzau (coords.); accesat la 18 noiembrie 2012
  2. ^ a b c Regulamentul Rezervației naturale cod 2.275 – Chihlimbarul de Buzău, Agenția Pentru Protecția Mediului Buzău, accesat 2013.12.01
  3. ^ a b Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 2013.12.01
  4. ^ en Protectedplanet.net - Chihlimbarul de Buzau Natural Monument; accesat 2013.12.01
  5. ^ România – atlas rutier , Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-64-0
  6. ^ a b c d e Posibilități de valorificare turistică a unor componente ale spațiului rural. Studiu de caz: Comuna Colți, Cezar Radu Butierez, Geograful – Anul III Nr. 1-2 Ianuarie – Iunie 2011, p. 75-78, accesat 2013.12.01
  7. ^ România altfel... Zona vestigiilor rupestre din Munții Buzăului, Inginer geolog Valentina Cetean, Departamentul Dezvoltare Proiecte speciale, Știri Prospectate Nr. 14 august 2012, prospectiuni.ro, accesat 2013.12.01
  8. ^ Apmbz.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Buzău; accesat la 18 noiembrie 2012
  9. ^ a b Activitatile non-agricole si dezvoltarea rurala in sectorul subcarpatic dintre Buzău si Slănic, Neculae Simina, rezumat Teză de Doctorat – Universitatea București, 2011, accesat 2013.12.01
  10. ^ a b c Sibiu: Compexului Național Muzeal „ASTRA”. Tradiția exploatării chihlimbarului în România, 15 mai 2008, Evenimente culturale recomandate de www.CIMEC.ro, cimec.wordpress.com, accesat 2013.12.01
  11. ^ Recoltarea și prelucrarea chihlimbarului (1939), Documentar, Eftimie Vasilescu, Muzeul Județean Buzău, cinemagia.ro, accesat 2013.12.01
  12. ^ a b Muzeul chihlimbarului, Colți, Centrul de informare turistică Buzău, citbuzau.ro, accesat 2013.12.01
  13. ^ a b Colecția muzeală Colți (Muzeul Chihlimbarului), ghidulmuzeelor.cimec.ro, accesat 2013.12.01

Literatură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]