Cernăuți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cernăuţi)
Jump to navigation Jump to search
Pagina „Cernivți” trimite aici. Pentru o localitate de tip urban din regiunea Vinnița vedeți Cernivți, Vinnița.
Cernăuți
Чернівці
—  Oraș  —
Denumirea în alte limbi 
 - ucraineanăЧернівці / Cernivți
 - polonezăCzerniowce
 - germanăCzernowitz (Tschernowitz)
Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației
Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Poreclă: „Mica Vienă”
Cernăuți se află în România
Cernăuți
Cernăuți
Cernăuți (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°18′00″N 25°56′00″E / 48.30000°N 25.93333°E / 48.30000; 25.9333348°18′00″N 25°56′00″E / 48.30000°N 25.93333°E / 48.30000; 25.93333

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
Centru regionalCernăuți

cod KOATUU[*]7310100000
Atestare8 octombrie 1408

Raioane

Guvernare
 - PrimarOleksii Kaspruk⁠(uk)

Suprafață
 - Total153 km²
Altitudine248 m.d.m.

Populație (2015[1])
 - Total264.333 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal58000
Prefix telefonic380-372(2)

Localități înfrățite
 - 13 orașe înfrățitelistă

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Cernăuți
Poziția localității Cernăuți

Cernăuți (în ucraineană Чернівці, transliterat: Cernivți, în poloneză Czerniowce, în germană Czernowitz, în rusă Черновцы, transliterat: Cernovțî) este un oraș și centru administrativ, politic și economic al regiunii cu același nume din vestul Ucrainei (Nordul Bucovinei). Orașul este străbătut de râul Prut.

Placă instalată în cinstea domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, pe timpul căruia Cernăuțiul este atestat pentru prima oară

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Flag of Ukraine.svg Ucraina 1991–
Flag of the Soviet Union.svg URSS 1944–1991
Flag of Romania.svg Regatul României 1941–1944
Flag of the Soviet Union (1936–1955).svg URSS 1940–1941
Flag of Romania.svg Regatul României 1918–1940
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria 1867–1918
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac 1804–1867
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Habsburgic 1775–1804
Flag of Moldavia.svg Moldova 1346–1774
Draco bearer Duruy LB.JPG Dacia 168 î.e.n.–106 e.n.
Stema austriacă a orașului până în 1918
Stema interbelică a orașului Cernăuți
Stema actuală a orașului Cernăuți

În evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului față de actualul oraș a existat o mică cetate, Țețina, distrusă de tătari. Se pare că locuitorii rămași în viață au decis reconstruirea localității pe partea sudică a râului, considerată mai ușor de apărat. Orașul Cernăuți este atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400–1432), negustorilor din Lwow (în perioada austriacă Lemberg, azi Lviv în Ucraina). Începând cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic primind numele de Czernowitz. La recensământul din acel an au fost numărate în oraș 338 de familii.

Autoritățile imperiale au colonizat la Cernăuți populație de limbă germană, atât germani, cât și evrei vorbitori de idiș care au adoptat cu timpul limba germană înrudită. În anul 1849 Cernăuțiul a devenit capitala Ducatului Bucovinei, instituit prin Constituția Austriei din 4 martie 1849.

Cei șase primari pe care i-a avut orașul între 1864 și 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani și doi evrei. În anul 1875 a fost înființată Universitatea Cernăuți, o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar.

Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat, în 1918, Cernăuțiul a devenit parte din România. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Molotov-Ribbentrop și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania național-socialistă. La 30 martie 1944 Armata Sovietică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul aceleiași Republici Sovietice Socialiste Ucrainene. În luptele ce s-au dat pentru oraș (25-30 martie 1944) au murit 1.500 de soldați și ofițeri români și germani.

După destrămarea URSS, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente.

România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuți.

Populație[modificare | modificare sursă]

Populația Cernăuțiului a suferit unele modificări în perioada habsburgică. Aici s-au așezat numeroși evrei, germani, polonezi, dar și ucraineni. Aceștia din urmă au reușit să-i devanseze numeric pe români, după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel:

Cernăuți (orașul) Cernăuți (suburbii)
Anul Români Ucraineni Români Ucraineni
1860 9.177 4.133 20.068 6.645
1870 5.999 5.831 28.315 35.011
1880 6.431 8.232 8.887 23.051
1890 7.624 10.385 11.433 34.067
1900 9.400 13.030 13.252 25.476
1910 13.440 15.254 18.060 22.351

Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuți, 35.387 erau ortodocși, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ș.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruși, 11.130 ucraineni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ș.a. Mai mult de jumătate din populația evreiască originară din oraș a fost nimicită, din motive rasiste, în cadrul programului de exterminare aplicat de regimul antonescian în colaborare cu Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Cea mai mare parte a populației rămase a Cernăuțiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice, imediat după instaurarea regimului comunist, în anii 1940-1941 precum și după 1944. În locul celor deportați din motive rasiale sau din alte considerente politice mai mult sau mai puțin similare, ca și al celor emigrați sau „repatriați”, din rândurile evreilor, germanilor, românilor, polonezilor și ucrainenilor, au fost aduși cetățeni de pe cuprinsul Uniunii Sovietice, majoritatea atașați culturii ruse și ucrainene.

Populația actuală este, potrivit datelor recensământului populației Ucrainei din 2013, de 259.419 de locuitori. Între aceștia se află 189.021 de ucraineni, 26.733 ruși, 10.553 români și încă 3.829 români care au optat pentru categoria de moldoveni; 1.408 polonezi 1.308 evrei și 971 - alții. Orașul ocupă o arie de 153 km pătrați și este împărțit administrativ în 3 sectoare (raioane): Садгiрський/Sădăgura (Sădăgura, Jucica, Pohozna, Lencăuți - suburbiile de la nord de Prut), Шевченкiвский/Șevcenko (Taras Șevcenko - poet ucrainean) și Першотравневий/1 mai.

Transport[modificare | modificare sursă]

Prutul curge prin Cernăuți
Transport rutier

Cernăuți - Siret - Suceava (curse autobuz plecare autogara din Suceava centru: Luni-Sambata: ora 13:00, Duminica: ora 12:00, plecare din Cernauti de la autogara mare – str. Golovna/Principala zilnic la ora 7:10)

Cernăuți - Storojineț - Crasna - Vicovu de Sus (coexiune cu Putna) - Marginea (coexiune cu Rădăuți) - Sucevița - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei

Cernăuți - Boian - Lipcani (coexiune cu Soroca, Bălți și Chișinău) - Rădauți-Prut - Bivolari - Popricani - Iași

Transport aerian

Aeroportul Internațional Cernăuți

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Clădirea-navă (str. Golovna [Principală] colț cu str. Sholom Aleichem)
Potrivit unei inscripții din oraș, Cernăuțiul era pe vremuri măturat cu tufe de trandafiri, iar librării avea mai multe decât brutării

Cernăuțiul este înfrățit cu următoarele orașe:

Țară Oraș Unitate admin.
Austria Austria AUT Klagenfurt COA.svg Klagenfurt Flag of Carinthia (state).svg Carintia
Canada Canada Saskatoon Flag of Saskatchewan.svg Saskatchewan
Israel Israel Nazareth Illit COA.png Nazareth Illit Districtul de Nord
Polonia Polonia POL Konin COA.svg Konin POL powiat koniński COA.svg Voievodatul Polonia Mare, Polonia
România România ROU SV Suceava CoA.png Suceava Actual Suceava county CoA.png Județul Suceava, Bucovina
România România ROU IS Iasi CoA.png Iași Actual Iasi county CoA.svg Județul Iași, Moldova
Rusia Rusia Flag of Podolsk (Moscow oblast).png Podolsk[2] Flag of Moscow oblast.svg Regiunea Moscova
Statele Unite ale Americii Statele Unite Salt Lake City Flag of Utah.svg Utah

Consulate

Personalități[modificare | modificare sursă]

Clădirea Ober-Gymnasium, unde Mihai Eminescu a studiat în perioada 1860-63. Tot aici a predat Aron Pumnul. În prezent, Școala generală nr. 1. Se găsește pe str. M. Eminescu, colț cu str. I. Franko.

Printre cele mai importante personalități născute în Cernăuți se numără:

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Imagini vechi[modificare | modificare sursă]

Imagini actuale[modificare | modificare sursă]

Imagini panoramice[modificare | modificare sursă]

Universitatea Cernăuți
Universitatea Cernăuți
Piața Teatrului din Cernăuți
Piața Teatrului din Cernăuți
Piața din fața hotelului Bristol - Cernăuți
Piața din fața hotelului Bristol - Cernăuți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Державна служба статистики України: Статистичний збірник «Чисельність наявного населення України на 1 січня 2015 року»,  — Київ, Державна служба статистики України, 2015
  2. ^ „Podolsk sister cities”. Translate.google.com. Accesat în . 
  3. ^ Din 2007 poartă numele de Gimnaziul nr. 6 şi este una din cele 4 şcoli din Cernăuţi cu predare în limba română.
  4. ^ În prezent, clădirea adăpostește o școală auto.
  5. ^ Se află pe strada Zankovetskaya colț cu strada Golovna (Principală).
  6. ^ Vedere dinspre Piața Teatrului (fosta Piață V. Alecsandri).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Helmut Braun, Czernowitz. Die Geschichte einer untergegangenen Kulturmetropole (în trad. "Cernăuți. Istoria unei metropole culturale apuse"), Berlin, 2005.
Bibliografie suplimentară
  • Bucovina în presa vremii (I). Cernăuți 1811-2004, Ion Oprea, Editura Tipo Moldova, Iași, 2004
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cernăuți
  • Istoria orașului Cernǎuți pe timpul Moldovei, Al Bocănețu, Editura Zelena Bukovyna, 2010
  • Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților, Laurențiu Dragomir, Editura Eminescu, București, 2000, ISBN 973-22-0841-4.