Ceres (zeiță)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ceres
Pentru alte sensuri, vedeți Ceres (dezambiguizare).

Ceres este zeița romană a recoltei și grâului.

Ceres provine din sincretismul dintre o veche divinitate italică agrară și zeița greacă Demeter. În epoca imperială patronează simbolic pâinea albă. După izvoarele latine, sabinii numeau ceres pâinea și grânele. Romanii o serbau în festivalurile Ludi Cereris sau Cerealia, între 12-19 aprilie, venerând-o drept creatoarea recoltelor; în acest sens, era invocată de Frații Arvali, fiind cea care-i învață pe oameni detaliile tehnice ale agriculturii: semănatul, secerișul etc. Astfel devine zeița întregii lumi vegetale, dar și divinitatea htonică a morților. La ceremoniile consacrate zeiței, femeile nu puteau asista decât dacă erau curate. Mai târziu, Ceres face parte dintr-o triadă a plebei, împreună cu Liber Pater și Libera.

În artă și ficțiune[modificare | modificare sursă]

Pentru reprezentări ale Demetrei, vezi Demetra în artă și ficțiune

În literatură, Atena participă la mitul răpirii Persefonei în versiunea relatată de poetul Claudian (cca. 395 d.Hr.) în Cartea a II-a, De raptu Proserpinae, care a inspirat numeroase ulterioare reprezentări ale mitului.[1]

În perioada post-clasică apare adesea:[2]

  • În Actul 4 al Furtunii (1611) lui Shakespeare, Iuno i se alătură, garantând bunăstarea mariajului lui Ferdinand cu Miranda.[2]
  • Tabloul de Jacob Jordaens, Ofrandă pentru Ceres (c. 1620, acum în Madrid).[2]
  • A apărut pe câteva bancnote de zece și douăzeci de dolari ale Statelor Confederate ale Americii.
  • Ca Ceres, apare pe emblema New Jersey ca un simbol al prosperității.
    Emblema statului New Jersey
Subiecte în Mitologia Romană
Mitologie romană
Zei importanți:
Istorie legendară:
Eneida
Religie romană
Mitul grec/roman comparat


Film și televiziune[modificare | modificare sursă]

Pentru rolurile Demetrei, vezi Demetra în film și televiziune

Demetra a apărut de numeroase ori în film și televiziune,[3] printre care:

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Andrew D. Radford, The Lost Girls: Demeter-Persephone and the Literary Imagination, 1850–1930 (Editions Rodopi, 2007), p. 22 et passim.
  2. ^ a b c en Reprezentări ale Demetrei în Artă, în Classic Mythology, de Oxford University Press
  3. ^ a b c d e f g h Personajul Demetra în film, televiziune și altele, pe IMDb