Centrul Român de Politici Europene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) este un think tank român, înființat în februarie 2009. Printre domeniile sale de expertiză se numără Uniunea Europeană și Republica Moldova. În prezent, directorul Centrul Român de Politici Europene este politologul român Cristian Ghinea.

Domenii de expertiză[modificare | modificare sursă]

Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

Atitudinea CRPE față de Republica Moldova a fost și este una obiectivă și pragmatică, pornind de la situația actuală (independeța Republicii Moldova de România și importanța Rusiei pentru Moldova din punct de vedere economic și politic). Astfel CRPE susține traiectoria europeană și posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ca stat independent, într-un orizont mediu de timp.

În raportul De la relansarea relației la acumularea restanțelor - Raportul anual CRPE privind relația România-Republica Moldova (2011), publicat în februarie 2012, CRPE realizează un bilanț al promisiunilor făcute de România Republicii Moldova în ultimii ani și al transpunerii lor în realitate până în decembrie 2011. Printre problemele majore, cercetătorii arată că din cele 100 de milioane de euro promise de președintele Traian Băsescu în numele României în aprilie 2010, doar 8 milioane au fost transferate, ca ajutor de inundații. Restul banilor însă întarzie din cauza birocrației de ambele părți, instabilității politice de la Chișinău și a nefixării unor obiective clare de investiție. Altă problemă sesizată este gestiunea burselor oferite de Statul Român tinerilor din Republica Moldova care studiază în România.

Progrese vizibile sunt constatate conform raportului doar în activitatea consulară (în principal acordarea cetățeniei române conform legilor în vigoare), care s-a dezvoltat prin alocarea sporită de resurse umane. Soluțiile propuse pentru ieșirea din impas sunt crearea unei Agenții Românești de Dezvoltare (Ro-Aid) și a unui Fond de Dezvoltare România - Republica Moldova care să gestioneze cele 100 de milioane, preluarea modelului Radio Chișinău de către TVR prin lansarea în două etape a unui post de televiziune pentru RM și îmbunătățirea modului de gestiune a burselor pentru studenții din RM.

Criza politică din România[modificare | modificare sursă]

În 2012, CRPE a publicat un raport empiric scris de Oana Maria Georgescu, conținând un studiu estimativ al efectelor financiare ale crizei politice declanșate de a doua suspendare a lui Traian Băsescu. Perioada de timp avută în vedere a fost 31 mai – 31 iulie. Raportul observa că în timp ce monedele naționale ale țărilor înconjurătoare, precum forintul și zlotul se apreciaseră, leul românesc s-a depreciat puternic, în ciuda intervențiilor masive ale Băncii Naționale a României.[1] Concluzia era că pentru deprecierea leului erau responsabile „mai degrabă nesiguranța de pe scena politică și perspectivele îngrijorătoare referitoare la disciplina fiscală și la măsurile de stimulare a creșterii economice”, decât alți factori.[2]

Implicare politică[modificare | modificare sursă]

Deși scopul CRPE este tehnic, constând în furnizarea de expertiză politică și nefiind urmărite dobândirea puterii politice sau implicarea directă în procesul politic, Centrul Român de Politic Europene a făcut excepție de la această regulă pentru a susține candidatura independentului Nicușor Dan la Primăria Capitalei în iunie 2012. De asemenea, în perioada celei de-a doua suspendări a președintelui României Traian Băsescu, CRPE a luat atitudine față de abuzurile clamate împotriva ordinii constituționale, semnând alături de alte organizații nonguvernamentale ale societății civile apeluri pentru respectarea procedurilor democratice.

La 24 februarie 2015, directorul de programe al CRPE, Ciprian Ciucu, reprezentând societatea civilă, a fost ales președinte al Consiliului Național de Integritate, organismul care aflat sub supravegherea Senatului României monitorizează și coordonează activitatea Agenției Naționale de Integritate.[3][4]

Cărți peste Prut[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2013, CRPE a lansat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe campania Cărți peste Prut, cu scopul de a aduna cărți românești tipărite în alfabetul latin și a le distribui în bibliotecile sătești din Republica Moldova, unde predomină încă publicațiile românești cu caractere chirilice, nefiabile pentru generațiile tinere.[5]

Primele cărți au fost donate bibliotecii din satul Izbiște din raionul Criuleni. Până la începutul lui septembrie 2014, se strânseseră 3700 de cărți. În 2014 s-au strâns cca. 30.000 de cărți. La 12 decembrie 2014 vameșii români de la Vama Albița au oprit un camion cu trei tone de cărți, șeful de tură motivând că el nu are de unde să știe că printre aceste cărți n-ar fi și unele din patrimoniul național. Purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră a declarat pentru ziarul Adevărul că din punctul de vedere al poliției de frontieră nu a existat nicio problemă.[6]

Finanțarea[modificare | modificare sursă]

Finanțarea Centrului Român de Politici Europene este accesibilă public pe site-ul oficial al organizației, în contextul unui angajament pentru transparență. Printre finanțatorii proiectelor CRPE se află instituții și organizații prestigioase, precum Uniunea Europeană (și instituțiile subordonate Directoratul General Comunicații al Comisiei Europene și Reprezentanța Comisiei Europene la București), Fundațiile George Soros România și Moldova, think tank-ul german Fundația Freiderich Ebert, Open Society Institute – Europa. Proiectul cu finanțarea cea mai consistentă (68.740 de euro) a fost derulat în colaborare cu Societatea Academică din România constând în evaluarea eficienței Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul Jusției și elaborarea unui set de recomandări pentru perioada post-2009.[7]

Publicații ale CRPE (selecție)[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. ^ DP, Studiu: Cât de mult a contribuit criza politică la deprecierea leului?, Hotnews, 24 august 2012. Accesat la 19 februarie 2013
  2. ^ Oana Maria Georgescu, Raport - Cât de mult a contribuit criza politică la deprecierea leului?, CRPE Policy Brief no. 15. Accesat la 19 februarie 2013
  3. ^ V. M. (24 februarie 2015), „Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, ales președinte al noului Consiliu Național de Integritate”, HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19474606-ciprian-ciucu-reprezentantul-societatii-civile-ales-presedinte-noului-consiliu-national-integritate.htm, accesat la 19 martie 2015 
  4. ^ APADOR-CH (25 februarie 2015), „Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, ales președinte al noului Consiliu Național de Integritate”, Pagina oficială de internet, http://www.apador.org/ciprian-ciucu-reprezentantul-societatii-civile-ales-presedinte-al-noului-consiliu-national-de-integritate/, accesat la 19 martie 2015 
  5. ^ Adriana Stanca (3 septembrie 2014), „„Cărți peste Prut”: 3.700 de volume în limba română au fost donate bibliotecilor sătești din Republica Moldova”, Gândul, http://www.gandul.info/magazin/carti-peste-prut-3-700-de-volume-in-limba-romana-au-fost-donate-bibliotecilor-satesti-din-republica-moldova-13192846, accesat la 13 decembrie 2014 
  6. ^ George Simion (12 decembrie 2014), „3 tone de cărți, interzise în vama Albița”, Adevărul, http://adevarul.ro/news/eveniment/3-tone-carti-interzise-vama-albita-1_548b1f1a448e03c0fdb0bc4a/index.html, accesat la 13 decembrie 2014 
  7. ^ Finanțatori ai CRPE http://www.crpe.ro/finantatori

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Video