Cele paisprezece regiuni ale Romei
Cele paisprezece regiuni ale Romei (în latină REGIONES ROMAE ANTIQVAE) au fost create de către împăratul Augustus, în anul 7 î.Hr..
Istoric[modificare | modificare sursă]
La început, aceste regiuni nu purtau decât un număr, dar, încet-încet, ele au primit câte un nume.
|
Regio : I | II | III | IIII | V | VI | VII | VIII | VIIII | X | XI | XII | XIII | XIIII |
|---|
Descriere[modificare | modificare sursă]
Regio I: Porta Capena[modificare | modificare sursă]
Prima regiune a Romei își trage numele de la una dintre porțile zidului servian[1], Porta Capena[2], care se află la intrarea în Roma, venind pe Via Appia. Situată la poalele muntelui Caelius[3], această regiune se întinde de la Colosseum până la zidul lui Aurelian[4], între Via Appia și Caelius.
În nord, se află regiunea II - Monte Caelis, la vest regiunea X - Palatium, iar la sud, a XII Piscina Publica.
Regio II: Caelimontium[modificare | modificare sursă]
Această regiune corespunde exact colinei Caelius, și se întinde de la Colosseum până la Esquiliae[5].
Este, prin urmare, cuprinsă între regiunea I - Porta Capena la sud și la est, și III - Isis et Serapis și V - Esquiliae, la nord.
Templul Divinului Claudius, Piața lui Nero, cât și vecinătățile Colosseumului aparțin acestei regiuni.
Regio III: Isis et Serapis[modificare | modificare sursă]
Își ia numele de la sanctuarul lui Isis și Serapis. Se situeză între Caelius la sud, Esquiliae la est, Colosseumul la vest, și Cispius la nord. Oppius, cât și Termele lui Traian, aparțin acestei regiuni.
Astfel, la sud de situează regiunea II - Caelimontium, la est IIII - Templum Pacis, la nord VI - Alta Semita și în sfârșit la est, V - Esquiliae.
Regio IIII (IV[7]): Templum Pacis[modificare | modificare sursă]
Această regiune își trage denumirea de la templul construit în estul acestei regiuni de către Vespasian, Templul Păcii, în extremitatea estică a Forurilor Imperiale. Include zona dintre Viminal și Esquiliae, cât și regiunea Subura[8] și o parte din Velia.
Termele lui Titus se află în această regiune.
Regiunea este cuprinsă între regiunea VI - Alta Semita la vest și la nord, VIII - Forum Romanum, X - Palatium și II - Caelimontium la sud, și, în sfârșit, III - Isis et Serapis și V - Esquiliae, la est.
Regio V: Esquiliae[modificare | modificare sursă]
Această regiune și-a luat numele de la colina pe care se întinde: Esquiliae. Situată în întregime în afara zidului servian, ea include Sessorium, întinzându-se până la zidul lui Aurelian.
Se învecinează cu regiunea V - Alta Semita la nord, IIII - Templum Pacis la vest, și II - Caelimontium la sud.
O mulțime de grădini ale Romei sunt incluse în această regiune, cât și amfiteatrul Castrense și Palatul Sessorium.
Regio VI: Alta Semita[modificare | modificare sursă]
Denumirea acestei regiuni derivă de la o cale care urca pe Quirinal, pe care îl include, cât și Viminal până la cazarma Gărzii Pretoriene.
Era cuprinsă între IIII - Templum Pacis la est și la sud, VII - Via Lata la vest și VIII - Forum Romanum la sud.
Termele lui Constantin cât și Termele lui Dioclețian sunt incluse în această regiune.
Regio VII: Via Lata[modificare | modificare sursă]
Această regiune poartă numele unei devieri a Via Flaminia, Via Lata (în română Calea lată, calea largă); se întinde de la Zidul lui Aurelian până la zidul servian, între Quirinal și Câmpul lui Marte[10], și de la Pincio la Forurile Imperiale.
Se situează astfel la vest de regiunea VI - Alta Semita și la est de VIIII - Circus Flaminius, iar la sud-vest cuVIII - Forum Romanum.
Regio VIII: Forum Romanum[modificare | modificare sursă]
Este regiunea centrală a Romei. Cuprinde Capitoliul, valea situată între acesta și Mons Palatium, o parte din Velabra, ca și, bine înțeles, Forum Romanum și Forurile Imperiale, până la Templul lui Venus și al Romei, adică partea occidentală din Velia.
Este cuprinsă, deci, între regiunea VI – Alta Semita și VII – Via Lata la nord, IIII – Templum Pacis la est, X – Palatium la sud și VIIII – Circus Flaminius la vest.
Este centrul istoric, politic, administrativ și religios al Romei, cu Templul lui Iupiter Capitolinul și Templul Iunonei Moneta, Tabularium[11], Forurile Imperiale cu basilica lui Traian, Curia, Templul lui Venus și al Romei, Regia și Casa Vestalelor, cât și templul lui Saturn, templul Dioscurilor, templul Concordiei, basilica Aemilia, basilica Iulia, basilica lui Maxențiu și Constantin.
Regio VIIII (IX[7]): Circus Flaminius[modificare | modificare sursă]
Numele acestei regiuni derivă de la cel al unui câmp de curse situat în sudul Câmpului lui Marte, Circus Flaminius. Regiunea se întinde pe întregul Câmp al lui Marte, de la Tibru până la Capitoliu și la Via Lata, cuprinzând și insula Tiberină.
Este, prin urmare, delimitată de regiunea VI – Alta Semita și VIII – Forum Romanum la est, și de Tibru.
Panteonul din Roma, teatrul lui Marcellus și teatrul lui Pompei, termele lui Agrippa, cât și Mausoleul lui Augustus[12] se află în această regiune romană.
Regio X: Palatium[modificare | modificare sursă]
Această regiune își trage denumirea de la colina pe care o cuprinde: Palatinum mons sau Palatium.
Este situată între regiunea VIII - Forum Romanum la nord-vest, I - Porta Capena la est și XI -Circus Maximus la sud
Include, prin urmare, întregul complex imperial al Domus Augustana cu stadionul Palatin și Templul lui Apollo.
Regio XI: Circus Maximus[modificare | modificare sursă]
Această regiune romană își ia numele de la Circus Maximus, și se întinde de-a lungul văii Murcia[14], până la Velabra, cuprinzând Forum Boarium[15] și extremitatea Podului Sublicius.
Este cuprinsă între Aventin și Palatium, adică între regiunile X - Palatium și XIII - Aventin.
Include, deci, doar Circus Maximus și Forum Boarium.
Regio XII: Piscina Publica[modificare | modificare sursă]
Această regiune romană își trage numele de la un monument care a dispărut în timpul Imperiului. Se situează între Via Appia la nord, Aventin la vest, și zidul lui Aurelian la sud și la est.
Se situează, deci, între regiunile XIII - Aventin la est și I Porta Capena la nord.
Termele lui Caracalla sunt chiar în mijlocul acestei regiuni, precum și termele lui Commodus și termele lui Septimius Severus.
Regio XIII: Aventinus[modificare | modificare sursă]
Această regiune se întinde pe întregul Aventin, de unde își trage numele, cuprinzând și portul Romei: Emporium[17].
Se învecinează cu regiunile XI - Circus Maximus la nord și XII - Piscina Publica la est și conție muntele Testaceus.
Regio XIIII (XIV[7]): Transtiberim[modificare | modificare sursă]
Numele acestei regiuni romane semnifică « dincolo de Tibru », adică de cealaltă parte a Tibrului, Trastevere de astăzi.
Regiunea cuprinde întreaga zonă a Romei aflată de partea cealaltă a Tibrului, dar în interiorul zidului lui Aurelian.
Naumahia lui Augustus este unul dintre monumentele acestei regiuni.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
- la en it DISCRIPTIO XIIII REGIONVM VRBIS ROMÆ (Descrierea celor 14 regiuni ale Romei)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Zidul servian (în latină Murus Servii Tullii), era o incintă defensivă construită în jurul orașului Roma, în secolul al IV-lea î.Hr.. Zidul avea 3,6 m lărgime, 11 km perimetru și avea șaisprezece porți.
- ^ Porta Capena este o poartă în zidul servian, la poalele colinei Cælius, acolo unde Via Appia pătrunde în Roma, sub Republica Romană.
- ^ Cælius, Caelianus sau Caelius Mons este una dintre cele mai mari dintre cele șapte coline ale Romei și se situează în sud-estul Romei.
- ^ Zidul lui Aurelian (în latină Murus Aureliani) este o incintă fortificată antică, construită pentru protecția Romei. Zidul este din cărămidă se întindea pe 19 km și atingea, în anumite locuri, 10 metri înălțime. Lucrările de construcție au început în 272 și au durat 11 ani.
- ^ Esquiliae este una dintre cele șapte coline ale Romei, în estul orașului. Se prezintă ca un platou cu trei ușoare ridicături: Oppius, Cispius și Fagutal. La origine, Esquiliae era cuprinsă în Zidul lui Servius Tullius.
- ^ Termele lui Traian sunt băi publice construite la Roma de arhitectul Apollodor din Damasc, pe la anul 104 d.Hr., pe colina Oppius. Au fost inaugurate la 22 iunie 109.
- ^ a b c Cifra romană folosită în prezent. Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "CifR" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ^ Subura (scris uneori și Suburra) este numele unui cartier sărac și foarte populat al Romei antice, situat la nord de Forum, între Viminal și Equiliae, care se întindea la poalele și pe pantele Viminalului și Quirinalului, de-a lungul Forurilor Imperiale.
- ^ Obeliscul lui Pincio este un obelisc egiptean din epoca romană: hieroglifele care îl împodobesc nu au decât un rol decorativ.
- ^ a b Câmpul lui Marte (în latină Campus Martius) era, în Roma antică, un câmp vast, care se întindea, la început în afara zidurilor orașului, și unde Romulus îi consacrase un templu zeului Marte; era situat în nord-vest, pe malul stâng al Tibrului.
- ^ Tabularium era biroul oficial al arhivelor Romei antice (tabularium este un derivat al cuvântului din latină Tabulae: „Tablete”); a fost și sediul unor numeroase birouri ale funcționarilor orașului.
- ^ Mausoleul lui Augustus este un monument funerar construit de Augustus pentru el însuși și pentru familia sa, situat la Roma, la nord de Câmpul lui Marte, nu departe de Tibru.
- ^ Domus Augustana (literal « casa imperială ») este palatul împăraților romani. Construit în mare parte de împăratul Domițian (81-96), era situat pe colina Palatin (Palatinum mons).
- ^ Valea Murcia (în latină vallis Murcia) este valea dintre Palatin și Aventin; un sanctuar al unei divinități romane, Murcia, se afla acolo.
- ^ Forum Boarium („Piața / târgul de boi (vite)”) a fost primul forum roman, și servea mai ales comerțului de animale (boi). Vd. și G. Guțu, Dicționar latin - român.
- ^ Inaugurate la Roma sub împăratul roman Caracalla (212-217) în 216 d.Hr., termele lui Caracalla, sau Thermae Antoninianae, sunt cele mai mari și mai luxoase complexe termale realizate până atunci.
- ^ Emporium este portul fluvial antic al orașului Roma, constituit din Cheuri și din antrepozite (în latină horrea).