Caterina a Suediei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Caterina a Suediei
Catalina Vasa.JPG
Portret al Caterinei a Suediei de Jacob Heinrich Elbfas
Date personale
Născută10 noiembrie 1584(1584-11-10)
Nyköping
Decedată (54 de ani)
Västerås
ÎnmormântatăSträngnäs Modificați la Wikidata
PărințiCarol al IX-lea al Suediei
Maria of the Palatinate-Simmern[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriPrincess Maria Elizabeth of Sweden[*]
Charles Philip, Duke of Södermanland[*]
Carl Gyllenhielm[*]
Gustav Adolf Modificați la Wikidata
Căsătorită cuJohann Casimir de Palatinate-Zweibrücken
CopiiChristina Magdalena
Carol al X-lea Gustav al Suediei
CetățenieFlag of Sweden.svg Suedia Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Vasa

Caterina a Suediei (suedeză Katarina av Sverige; 10 noiembrie 1584 – 13 decembrie 1638) a fost prințesă suedeză și contesă palatină de Zweibrücken ca soție a vărului ei de gradul doi, Johann Casimir de Palatinate-Zweibrücken. Este cunoscută sub numele de mama adoptivă a reginei Christina a Suediei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Caterina a fost fiica regelui Carol al IX-lea al Suediei și a primei lui soții, Maria de Palatinate-Simmern. Personalitatea ei a fost descrisă ca fiind "o unire fericită a puterii și a înțelepciunii tatălui ei și umilința sensibilă a mamei ei". Mama ei a murit în 1589 iar ea a fost plasată în grija germanei Euphrosina Heldina von Dieffenau, pe care mai târziu ea a lăudat-o. În 1592 tatăl ei s-a recăsătorit cu Christina de Holstein-Gottorp. S-a înțeles bine cu mama ei vitregă și a fost apropiată de frații ei vitregi, dar mai ales a fost apropiată de fratele ei mai mare, viitorul rege Gustavus Adolphus, care a fost foarte afectuos față de ea. Tatăl ei a devenit regent în 1598 și a fost încoronat rege în 1607.

Cu ajutorul mamei vitrege, fratele reginei, arhiepiscopul Johann Frederik de Bremen a aranjat o căsătorie ăntre Caterina și ruda ei, contele Johann Casimir de Palatinate-Zweibrücken. Nunta a avut loc la 11 iunie 1615 la Stockholm. Caterina era una dintre cele mai bogate moștenitoare din Suedia. Cum situația economică la momentul respectiv era tensionată, ea a rămas în Suedia primii ani după căsătoria pentru a-și proteja afacerile. În ianuarie 1618 ea a plecat în Germania. Acolo, cuplul a primit castelul Kleeburg din nordul Alsaciei ca reședință. Anul urmator, Johann Casimir a început să construiască o nouă reședință ăn stil renascentist, Palatul Katharinenburg, în apropiere de Kleeburg. În 1620 Războiul de treizeci de ani i-au forțat să fugă la Strassbourg.

În 1622 fratele ei regele Gustavus Adolphus al Suediei i-a cerut să se întoarcă în Suedia, cu familia ei. Moartea fratelui ei mai mic în Suedia, precum și lipsa de moștenitori ai tronului suedez au fost în mod evident motivul pentru care monarhul a dorit să-i mute în siguranță, departe de Războiul de treizeci de ani. Caterina a acceptat invitația și a ajuns în Suedia cu familia ei, în iunie 1622. La sosire, nașterea fiului ei Carol a consolidat imediat poziția ei.

Ea și soțul ei au primit Castelul Stegeborg și o moșie în Östergötland; caterina a fost numită contesă de Stegeborg. Cuplul a menținut un stil de viață regal: o curte cu 60 de doamne de onoare și curteni.[1] Caterina s-a implicat activ în gestionarea averilor în 1626 moșia regală Skenas a devenit fieful ei personal. Caterina era în termeni foarte buni cu fratele ei regele Gustavus Adolphus, despre care se știe că el i-a cerut sfatul. În timpul călătoriilor sale, adesea el o ruga să o controleze pe soția lui, regina Maria Eleonora. Caterina a fost expusă intrigilor de la curte cu scopul de a o ponegri în ochii cuplului regal, însă ea a reușit să evite aceste comploturi.

Familie[modificare | modificare sursă]

La 11 iunie 1615 ea s-a căsătorit cu contele palatin Johann Casimir de Palatinate-Zweibrücken. Cinci dintre copiil lor u dupravițuit copilăriei:

Toți regii Suediei care au urmat fiului ei, cu excepția a trei (Frederick I, Oscar I și Carol XIV Ioan), descind din ea. Frederick I și Oscar I s-au căsătorit cu descendenții ei, Carol XIV Ioan a fost fiul adoptat al descendentului ei Carol al XIII-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nanna Lundh-Eriksson (1947). Hedvig Eleonora. Stockholm: Wahlström & Widstrand. ISBN