Catedrala Schimbarea la Față din Tighina

Catedrala Schimbarea la Față din Tighina
Informații generale
Confesiune	Ortodox
Jurisdicție religioasă	Tiraspolskaia i Dubossarskaia eparhia[*][[Tiraspolskaia i Dubossarskaia eparhia |​]]
Tip	Catedrală
Țara	Republica Moldova
Localitate	Tighina, Republica Moldova de jure: Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului de facto: RMN
Municipiu	Municipiul Bender
Coordonate	46°49′26″N 29°28′56″E ({{PAGENAME}})
Date despre construcție
Stil arhitectonic	clasic rus, cu elemente naționale
Arhitect	arhimandritul Ioaniche
Turle	2
Istoric
Data finalizării	1820
Localizare

Catedrala „Schimbarea la Față” din Tighina este o catedrală ortodoxă și, totodată un monument de arhitectură din municipiul Tighina, Republica Moldova. Administrativ ține de Eparhia Tiraspolului și Dubăsariului, a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove.

Istoric

Secolul al XIX-lea

Istoria catedralei începe pe la 1814, când șefii de inginerie a cetății Tighina încep lucrările de îndepărtare urbanistică a orașului de la zidurile cetății, cu 600 m spre sud pentru a crea astfel o esplanadă sub zidurile cetății. Aflate pe locul actualului lăcaș, bisericile de lemn „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”, din cauza stării precare, s-au dărâmat în timpul lucrărilor de strămutare. Astfel, ajungându-se la decizia cu privire la construirea pe locul fostelor cazarme turcești a unei noi biserici cu hramul „Transfigurării Domnului”.

La 22 august 1815, în timpul unei parade militare, în prezența locuitorilor orașului, a avut loc punerea pietrei de temelie a catedralei. Proiectul lăcașului a fost pregătit de către un membru al dicasterului spiritual al Chișinăului, Arhimandritul Ioaniche. În 1820, lucrările de construcție au fost finalizate, iar în 1832 a fost finalizată construcția turnului clopotniței.

Executată în cadrul clasicismului arhitectural rus cu elemente tradiționale populare Moldovei, catedrala se diferenția prin concizie, impunerea monumentalității, și a contrastului subliniat pe suprafața pereților și coloanelor ei; printre altele, cupola principală a catedralei a fost construită sub forma unei căști tipică războinicilor ruși din vechime, numiți și bogatîri.

Secolul al XX-lea

Între anii 1918–1944 (cu excepția perioadei sovietice în 1940–41) parohia catedralei a ținut de Mitropolia Basarabiei a Bisericii Române.

Bibliografie

• Бендеры. Прошлое, настоящее, будущее / Автор-составитель А. Паламарь. — Тирасполь: Тритон, 1998. — 70 с.
• Гавриленко Н. Преображенский собор — ровесник града православного // Приднестровье. — 2004. — 25 августа.
• Парапир В. Возрождение храма [Духовные ценности] // Новое время. — 1999. — 19 сентября.
• Перстнев В. Он памятник себе воздвиг нерукотворный: [События и комментарии] // Новая газета. — 1998. — 30 октября