Castelul contelui Nopcsa din Săcel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Castelul contelui Nopcsa din Săcel
Poziționare
LocalitateSăcel, Săcel Modificați la Wikidata
ComunăSântămăria-Orlea
ȚaraRomânia[1]  Modificați la Wikidata
Clasificare
Cod LMIHD-II-m-B-03439.01
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Castelul contelui Nopcsa din Săcel, foto: aprilie 2012.
Imagine de epocă

Castelul Nopcsa a fost reședința familiei nobiliare Nopcsa din localitatea hunedoreană Săcel. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod LMI HD-II-a-B-03439. Din cauza stării avansate de degradare (în trecut au mai căzut bucăți din tavan și fațada clădirii), accesul a fost interzis de Consiliul Județean Hunedoara, proprietarul clădirii, pentru evitarea unor accidente.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Castelul a fost construit, pe două nivele, în jurul anului 1872. Are forma în plan alungită, cu fronton zimțat la fațada vestică, turn de colț impozant, cu forma în plan dreptunghiulară, cu creneluri, și turnuleț octogonal în partea de est. Fațada principală este accentuată de un rezalit central, de forma unui bastion.

Timp de mai multe decenii, castelul a fost în proprietatea familiei Naláczy, dar conform tradiței orale, aceasta ar fi avut atât de multe datorii la familia Nopcsa din Silvașu de Sus, încât în schimbul datoriei, baronul Nopcsa László (poreclit Fatia Negra - „Față neagră”) a pus sechestru pe acest domeniu. În anul 1872, administrarea proprietății a fost preluată de către fiul mai mic al baronului, Elek. Acesta a reconstruit castelul, s-a mutat în el și a practicat o agricultură modernă pe acest domeniu, fiind primul care a adus o mașină de treierat în județul Hunedoara.

Primul fiu al lui Elek a fost aventurierul Ferenc (Franz), considerat și om de știință datorită rezultatelor semnificative obținute în domeniul paleontologiei. În toamna anului 1920 baronul Franz Nopcsa a revenit la reședința sa, însă în urma unei altercații cu țăranii localnici a trebuit să se retragă cu o fractură craniană la Sântămărie Orlea, pentru îngrijiri medicale.[2]. Rămas cu sechele în urma acestui incident, în 1933 a suferit o depresie severă, în urma căreia și-a împușcat prietenul și secretarul Baiazid Doda (care dormea), după care s-a sinucis. Franz Nopcsa a fost ultimul descendent de sex masculin al familiei.

În 1908 sora sa Ilona (1883-1963) se căsătorise cu contele Albert Pallavicini și s-a mutat în Italia. Moștenitorii nu au solicitat restituirea castelului[3].

Din toamna anului 2019 Castelul Nopcsa din satul Săcel a intrat în renovare. Investiția se ridică la două milioane de euro. Până acum au fost realizate lucrări de tencuire a fațadei, de turnare a șarpantei la parter, turnare a plăcii de beton la etaj, curățare a pereților, montajul scheletului la acoperiș, lucrări la șarpantă și tencuieli interioare[4].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ion Dorin Narcis, Castele, palate și conace din România, editura Fundației Culturale Române, București, 2001 ISBN 973-577-320-1.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Dacian Muntean, Aventurile și călătoriile baronului Nopcsa, Deva, 2013, p. 313: „Astfel, în luna noiembrie a anului 1920, în momentul când țăranii români au intrat cu oile pe domeniul castelului, pe dealul din apropiere, Franz a vrut să le dea o lecție și, obișnuit fiind cu maniera în care impresionase de mai multe ori muntenii albanezi și soldații turci și bulgari cu determinarea sa, și-a luat pistolul și a ieșit afară din castel. În cearta care a urmat, un țăran l-a lovit cu o piatră în cap, înainte ca Franz să poată reacționa, iar mai apoi țăranii l-au bătut cu bâtele, lăsându-l aproape fără suflare.”
  3. ^ https://castelintransilvania.ro/castelul-nopcsa-sacel-.html[nefuncțională]
  4. ^ Daniel Guță (), FOTO Castelul Nopcsa, în șantier. În ce stadiu a ajuns renovarea monumentului istoric, adevarul.ro 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Castelul contelui Nopcsa din Săcel


v • d • m
Palate și castele din România
Țara Românească Castelul Peleș
Moldova
Transilvania
și Banat
Palatul Principilor din Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum • Castelul din Blaj • Palatul Cultural din Blaj • Castelul Zichy din Diosig • Conacul Zichy din Lugașu de Jos • Conacul Bartsch din Sălard • Castelul Bánffy de la Bonțida • Conacul Dujardin din Coasta • Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Tobias din Boarta • Castelul Brukenthal din Micăsasa • Conacul Laszay din Gârbău • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Castelul Apafi din Dumbrăveni • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Castelul Lázár • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Palatul Episcopiei Ortodoxe din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Conacul Schilling de la Corneni • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Teleki din Dumbrăvioara • Conacul Teleki din Glodeni • Conacul Zichy din Voivodeni • Castelul Degenfeld din Cuci • Conacul Pataki din Deaj • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul de vânătoare din Lăpușna • Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea • Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Horváth-Petrichevich din Păsăreni • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Rhédei-Rothenthal din Seuca • Castelul Dániel din Gănești • Castelul Pekri din Târnăveni • Conacul Béldi din Târnăveni • Curia Dósa-Barátosi din Trei Sate • Palatul Culturii din Târgu Mureș • Conacul Szilvássy din Târnăveni • Castelul Huniade din Timișoara • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Hatfaludy din Hida • Conacul Sebes din Panic • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Bethlen din Beclean • Castelul Wessélenyi din Chiochiș • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Károly din Dobric • Castelul Haller din Matei • Castelul Teleki din Posmuș • Castelul Lázár Imre din Sărata • Castelul Kemény din Șieu • Castelul Banffy din Urmeniș • Castelul Apafi din Coștiui • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației • Castelul Brukenthal din Avrig • Palatul Brukenthal din Sibiu • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Castelul Bánffy din Sâncrai • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Wesselényi din Obreja • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Bastionul Roșu din Ilia • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul Nopcsa din Zam • Castelul Nopcsa din Arad • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó • Castelul Rákóczi-Bornemissza
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Castelul_contelui_Nopcsa_din_Săcel&oldid=16073878