Casa Roset din Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Casa Roset
Muzeul de Istorie Naturală, fosta casă Roset(vedere frontală)
Muzeul de Istorie Naturală, fosta casă Roset
(vedere frontală)
Poziționare
Localitate Iași
Țara  România
Adresa Bulevardul Independenței nr. 16
Adăpostește Societatea de Medici și Naturaliști
redacția Revistei Medico-Chirurgicale
Muzeul de Istorie Naturală din Iași.
Edificare
Data începerii construcției 1801
Data finalizării 1811
Restaurare 2013
Stare de conservare necesită reparații
Clasificare
Cod LMI IS-II-m-B-03917

Casa Roset din Iași este o clădire clasată monument istoric care adăpostește în prezent Muzeul de Istorie Naturală din Iași și Societatea de Medici și Naturaliști.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, între anii 1801- 1811, pe locul unei case mai vechi care a aparținut un timp cronicarului Ion Neculce.[1]

Ion Neculce a vândut-o lui Ștefan Gane care o lasă moștenire lui Lupu Gane. Safta Roset, soția logofătului Vasile Roset, o cumpără de la acesta în 1760 și o dă ca zestre fiicei sale, Agripina, cu ocazia căsătoriei acesteia la 10 noiembrie 1824 cu vornicului Costache Sturza. Aceasta o vinde, în 1844, cu 3000 de galbeni, Societății de Medici și Naturaliști care își instalează aici sediul și mută totodată și Cabinetul de Istorie Naturală, aflat anterior într-un spațiu exiguu din clădirea Universității.[2]

Arhitectura[modificare | modificare sursă]

Clădirea este situată pe fosta uliță a Hagioaiei (în prezent Bulevardul Independenței) și, atunci când a fost cumparată de Societatea de Medici și Naturaliști, se învecina la sud cu Școala de arte și meserii, azi Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie, la vest cu proprietatea postelnicului Vasile Alecsandri, tatăl poetului, iar la nord-vest cu proprietatea postelnicului Constantin Neculcea.[3]

Clădirea a fost construită în stil neoclasic, cu boltă pentru trăsuri, având o structură a parterului de bolți pe arce. La vânzarea din 1844 clădirea era compusă, conform zapisul de vâzare, din sus — 9 odăi, jos — 7 odăi, pivniță cu două uși, gherghir în casă cu ușă de fier, apoi o lemnărie, fînărie, o ghiholărie și niște odăi în rîndul cuhnei. Un grajd, o șură și un hambar, o poartă veche fără încuietoare.[3]

Pe locul viran situat la est de clădire a funcționat între 1844-1872, prin porunca Departamentului Treburilor din Lăuntru, o piață publică pentru vânzarea produselor agricole. Veniturile provenite din taxele încasate aici erau vărsate Societății și Muzeului. Ulterior, pe acest teren se organizează, din inițiativa lui Grigore Cobălcescu și Anastasie Fătu, o mică grădină botanică în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973.[4]

În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția Revistei Medico-Chirurgicale iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Casa Roset, azi Muzeul de Istorie Naturala - Monument de arhitectura”, DJCCPCN Iași, http://www.monumenteiasi.ro/monument_de_arhitectura.php?id=596, accesat la 21 septembrie 2013 
  2. ^ Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Iașii vechilor zidiri: pînă la 1821, Casa Editorială Demiurg, 2007, p. 315, ISBN: 9789737603838.
  3. ^ a b Muzeul de Istorie Naturală, 150 de ani de la înființarea muzeului - volum festiv, Editor Universitatea Al. I. Cuza, Iași, 1984.
  4. ^ Muzeul de istorie naturală – Iași - Prezentare”, Situl Universității din Iași, http://www.bio.uaic.ro/muzeu/muzeu.html, accesat la 21 septembrie 2013