Cartea lui Hagai
Cartea lui Hagai ספר חגי | |||||||
| - - | |||||||
 | |||||||
| Volume | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Haggai 1[*] Haggai 2[*] | |||||||
| Informații generale | |||||||
| Autor | Hagai  | ||||||
| Gen | cărți profetice[*] | ||||||
| Ediția originală | |||||||
| Titlu original | ספר חגי | ||||||
| Limba | ebraica biblică arhaică | ||||||
| Țara primei apariții | Țara Israel, Imperiul Ahemenid | ||||||
| Cronologie | |||||||
| |||||||
Modifică date / text  | |||||||
Cartea lui Hagai (în ebraica: ספר חגי Séfer Hagai) este o carte scurtă din Biblia ebraică sau Vechiul Testament și a zecea carte a așa numiților Doisprezece Proroci Minori. Este constituită din numai două capitole. Se crede ca a fost scrisă în jurul anului 520 î.Hr., înainte ca Templul din Ierusalim să fie reconstruit. Conform primului verset în anul al doilea al împăratului Darius, în ziua întâi a lunii a șasea, cuvântul Domnului a vorbit prin prorocul Hagai către Zorobabel, fiul lui Șealtiel, dregătorul lui Iuda, și către Iosua, fiul lui Ioțadac, marele preot. CuvântulHagai în ebraica de astăzi ar însemna Sărbătorile mele. Cartea lui Hagai cuprinde cuvinte de încurajare adresate evreilor întorși din Babilonia în Sion de a rezidi Templul din Ierusalim - Al Doilea Templu.
Autorul
[modificare | modificare sursă]Cartea lui Hagai se numește după profetul evreu ale cărui prorociri le conține. Identitatea autorului cărții nu este certă. Unii presupun ca Hagai a scris-o el însuși, dar el este de mai multeori amintit în ea la persoana a III-a, ceea ce face aceasta mai puțin verosimil. Mai probabil este atunci, că scrierea se datorează unui discipol al lui Hagai care a ținut să păstreze conținutul prorocirilor sale. [1]
În carte nu sunt informații biografice cu privire la Hagai. Numele sau derivă de la rădăcina ebraică hgg ceea ce inseamna „a sărbători”, „a face pelerinaj” W. Sibley Towner crede că numele ar putea fi legat de strădania sa de a îndemna la rezidirea Templului din Ierualim, care avea sa redevină destinația principală a pelerinajelor evrei antici [2]
Datarea
[modificare | modificare sursă]Cartea lui Hagai se referă la evenimente din jurul anului 520 î.Hr., la circa 18 ani după ce în 538 î.Hr. regele persan Cirus cel Mare a cucerit Babilonul și a emis un decret de toleranță și a permis iudeilor aflat în captivitate în Babilonia să se întoarcă în Iudeea. Data precisă a textului scris este nesigură, dar se încadrează foarte probabil în anii generației lui Hagai însuși, Un consens tradițional situează finalizarea textului prin anul 515 î.Hr. [3] Hagai 2, 18 descrie cum au fost puse pietrele de temelie ale Templului restaurat in al doilea an de domnie al lui Darius I, însă, nici Hagai și nici Zaharia 1-8 nu menționează data terminării construcției. Pentru acest motiv, mulți au conchis că scrierea trebuie să fi fost desăvârșită înainte de 515 î.Hr. (Ristau 2016, p.119) Alți cercetători consideră că ea s-a realizat în jurul anului 417 î.Hr. susținând că era vorba nu de Darius cel Mare, ci de Darius al II-lea (424-405 î.Hr). [4]
Cele mai vechi manuscrise cunoscute
[modificare | modificare sursă]Unele manuscrise vechi conținând textul Cărții lui Hagai în ebraica biblică se află în versiunea masoretică: în Codexul de la Cairo (din 895), Codexul Babilonic Petropolitan sau Codexul profeților de la Petersburg (din 916) și Codexul de la Leningrad (din 1008) În urma pogromului antievreiesc din Alep din 1947 cartea lui Hagai nu a mai fost găsită în ce s-a păstrat din Codexul de la Alep sau Keter Aram Tzova [5]
Fragmente din textul ebraic al cărții lui Hagai s-au găsit în unele din Manuscrisele de la Marea Moartă inclusiv în 4Q77 (150–125 î.Hr) [6] 4Q80 4QXII6 (75–50 î.Hr) și în manuscrisele conținând textele celor 12 proroci minori descoperite în peștera de la Wadi Murabba'at sau Nahal Darga (Mur88; MurXIIProph) (75-100 î.Hr.)
Există și o traducere în greaca koine în cadrul Septuagintei, realizată în ultimele secole î.Hr.
Vechi manuscrise ale versiunii din Septuaginta se află în Codex Vaticanus (secolul al IV-lea), în Codex Sinaticus, Biblia hebraica Kittel, (sec. al IV-lea)
Codex Alexandrinus și (sec. al V-lea) Codex Marchalianus (sec. al VI-lea)
Există unele diferențe între versiunea ebraică și cea din traducerea greacă. Se presupune ca aceste deosebiri se explică prin greutăți în traducerea textului original. Uneori au fost omise anumite cuvinte și probabil că în fața traducătorilor s-au aflat mai multe versiuni ebraice.
După cartea Baraita, Cartea lui Hagai a fost scrisă de Oameni ai Marii Adunări (Hakneset Hagdola): Ieremia a scris cartea sa, și Cartea Regilor și Plângerile. oameni de la curtea regelui Hizkiyahu au scris cărțile adunate sub acronimul "IMSHAK", adică Isaia, Proverbele și pildele lui Solomon, Cântarea Cântărilor și Ecleziastul, iar oamenii Marii Adunări sunt cei care au scris cărțile cunoscute sub acronimul KANDAG: Ezechiel, Cei doisprezece profeți minori, Daniel și Cartea Esterei, Ezra a scris cartea sa, și cartea Cronici.
Limba și stilul
[modificare | modificare sursă]Cartea lui Hagai este scrisă într-un stil prozaic. După Mordehai Zer-Kavod, limba ei este „simplă și populară”. Textul conține numeroși stati constructi scurți și expresii care caracterizează numai această carte. Apar paralelisme și structuri repetitive. Ebraica biblică din cartea lui Hagai este ebraica iudeilor întorși din Babilon cu Ezra și Nehemia, ebraica postexilică. Sunt multe întrebări retorice care întăresc caracterul narativ deosebit al cărții. Unii consideră că stilul cărții lui Hagai oscilează între poezie și proză, ceea ce contribuie la impresia de text defectuos. Îi lipsesc curgerea caracteristică prozei, dar și ritmurile caracteristice poeziei.
Diviziunea cărții
[modificare | modificare sursă]Cartea lui Hagai cuprinde două capitole care conțin patru profeții. Profeția întâia începe în primul capitol cu transmiterea cuvântului lui Dumnezeu de către Hagai și se încheie cu versetul 10 Profeția a doua:în capitolul 2 versetele 1-9. Profeția a treia - tot in capitolul 2 versetele 10-19 Profeția a patra încheie cartea cu versetele 20-23. Ultimele două proorociri au fost rostite în aceeași zi. Fiecare profeție este independentă, dar între ele există legături linguistice și de idei.
Rezumat
[modificare | modificare sursă]Mesajul lui Hagai este un imbold dat poporului iudeu de a începe reconstruirea Templului - zidirea celui de-al Doilea Templu din Ierusalim. Prorocirile lui Hagai sunt exprimate în contextul unei dispute dintre profet și publicul care îl ascultă. Este subliniată misiunea profetului din partea divinității, fără să fie ilustrată prin viziuni în genul celor ale prorocilor Ezechiel și Isaia. Unica mustrare prezentă în prorociri este legată de lipsa de interes a poporului pentru rezidirea Templului. [7]
Hagai atribuie o recentă secetă refuzului poporului de reclădi Templul. Prorocul vede în această misiune o cheie a gloriei Ierusalimului. Cartea se încheie cu prezicerea căderii regatelor neamurilor, în vreme ce Zerobabel, guvernatorul Iudeei, este alesul Domnului.
Expresii și locuțiuni ebraice din Cartea lui Hagai
[modificare | modificare sursă]- לשבת בבתיכם ספונים - Lashevet bevateikhem sefunim
„Este oare, timpul, ca voi să locuiți în casele voastre cu pereții lucrați în tăblii, când templul acesta este în ruină?”
(Hagai, 1,4)
Poporul Israel se abține de la zidirea Templului din cauza situației economice, iar prorocul îl somează să iasă și să-l rezidească. În ebraica de astăzi expresia se folosește pentru a descrie oameni care stau singuri izolați în casa lor, fără vreun contact cu cei din jur.
- המשתכר משתכר אל צרור נקוב Hamistaker mistaker el tzror nakuv
„ați strâns simbria voastră ca să o puneți într-o pungă spartă”
(Hagai 1,6)
Se folosește ca referire la un om care are greutăți în a se întreține pentru că toți banii "i se scurg" prin buzunarul ciuruit.
Cartea lui Hagai în media artistică
[modificare | modificare sursă]Între textele din Biblia Regelui James folosite în libretul oratoriului Mesia de Georg Friedrich Händel (HWV 56) se află un fragment al Cărții lui Hagai 2:6–7.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- ^ „Haggai - Search results provided by BiblicalTraining”. biblicaltraining.org (în engleză). Accesat în .
- ^ Towner, W. Sibley, The Harper Collins Study Bible. HarperCollins Publishers. 2006. p. 1265.
- ^ Joachimsen, Kristin (). „Yehudite Imaginations of King Darius and His Officials: Views from the Province beyond the River”. Religions. 13 (3): 262.
- ^ Joachimsen, Kristin (). „Yehudite Imaginations of King Darius and His Officials: Views from the Province beyond the River”. Religions. 13 (3): 262. doi:10.3390/rel13030262
. hdl:11250/3026968 . While most scholars identify Darius referred to in the Books of Haggai, Zechariah, and Ezra as Darius I (522–486 BCE), some take these references to be Darius II (424–405 BCE) (Dequeker 1993; Hallaschka 2010; Becking 2018).
- ^ New Catholic Encyclopedia a doua ediție volume 2 Gale 2003 pag.355–362
- ^ General Info | The Way To Yahuweh
- ^ Mordehai Zer-Kavod Cei Doisprezece , Institutul Harav Kook, Ierusalim 1990 p.3
