Capela palatină din Aachen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Capela palatină din Aachen
Vedere exterioară a Capelei
Vedere exterioară a Capelei
Poziționare
Coordonate50°46′29″N 6°05′04″E50°46′29″N 6°05′04″E
LocalitateAachen, Renania de Nord-Westfalia
JudețRegiunea urbană Aachen
ȚaraGermania Germania
AdăposteșteVeșminte ale Preacuratei Fecioare Maria
Edificare
arhitectEudes de Metz
stilul carolingian
Tipcapelă
Data începerii construcției792
Data finalizării805

Capela palatină din Aachen era capela privată a lui Carol cel Mare situată la Aachen, un oraș din Germania, în landul Renania de Nord-Westfalia. Începută prin 792, consacrată în 804 și terminată în 805, ea face parte din palatul din Aachen. Ea conține rămășițele pământești ale lui Carol cel Mare și a fost locul de încoronare timp de vreo 600 de ani. A fost integrată în actuala catedrală din Aachen.

Construcția acestui edificiu s-a bazat pe modele anterioare. Fiecare capelă era o sinteză desăvârșită între Antichitate și ultimele inovații tehnice și stilistice ale epocii. Pentru aceste motive, ea constituie o referință care a dat loc unor numeroase reluări. În anul 2008 capela era păstrată aproape intactă, în pofida unor adăugiri mai târzii și a unor numeroase refaceri din secolul al XIX-lea. Ca parte a Catedralei din Aachen / a Domului din Aachen, ea apare pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.[1]

Nu există documente de epocă privitoare la monument, în afară de o scrisoare a lui Alcuin, consilier al împăratului Carol cel Mare, care menționează coloanele de la nivelul superior, ridicate în 798.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele de capelă provine de la cuvântul latinesc cappa, prin intermediul limbii italiene: în italiană cappella[2] este un diminutiv al substantivului cappa, „capă”,[3]cu referire la capa[4] Sfântului Martin de Tours, depusă în capela palatului lui Carol cel Mare din Aix-la-Chapelle (în germană Aachen). O altă explicație a etimologiei termenului capelă ar putea fi termenul din latina vulgară cappella, diminutiv al termenului latinesc cappa, „capă”. Termenul cappella a fost moștenit de limbile franceză: chapelle[5][6] și italiană cappella, de unde a fost împrumutat în limba română.

De aici, termenul s-a extins la alte edificii de cult.

Contextul istoric[modificare | modificare sursă]

Tronul lui Carol cel Mare în Capela palatină.

O vastă mișcare care atinge domeniile religios, artistic și literar a început în epoca lui Carol cel Mare. A fost voința de a face să renască o civilizație strălucitoare ca aceea a romanilor, de a crea o „a doua Romă în nordul Alpilor”.

Contrar obișnuințelor suveranilor merovingieni[7], Carol cel Mare a ales, potrivit modelului antic, să-și stabilească o capitală fixă (centralizare administrativă, prezența curții și a tezaurului). După o primă încercare la Ingelheim, în apropiere de Mainz, alegerea definivă a ajuns la Aix / Aachen, în urma gustului lui Carol cel Mare pentru izvoarele calde.[8] În afară de aceasta, tatăl său, Pepin cel Scurt poseda acolo deja un castel.

Carol cel Mare a dispus începerea construirii capelei palatine prin 792, în același timp cu celelalte clădiri ale palatului.[9] Este o grupare de diferite clădiri necesare exercitării puterii și a vieții de curte:[10]

  • o aulă pentru recepție,
  • clădiri pentru locuit,
  • o capelă pentru slujbe religioase, ceea ce îi legitimează puterea spirituală și va servi de adăpost al mormântului său.

Construcția ansamblului a durat circa 12 ani; este o durată relativ scurtă în raport cu amploarea șantierului. Palatul propriu-zis a fost ocupat în anul 800. Capela, care a fost dedicată Fecioarei Maria, a fost consacrată de papa Leon al III-lea în 804.

Galerie de fotografii[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cathédrale d'Aix-la-Chapelle pe site-ul UNESCO
  2. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  3. ^ Manta cu glugă
  4. ^ Cinstită drept relicvă, moaște
  5. ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique
  6. ^ De unde provine numele francez al orașului Aachen, Aix-la-Chapelle.
  7. ^ Ei preferau reședințe itinerante.
  8. ^ Aix / Aachen este un vechi oraș termal roman: Aquaegrani.
  9. ^ en Kenneth J. Conant, Carolingian and Romanesque Architecture, 4th ed. (New Haven, 1994), p. 47).
  10. ^ Carol Pleșuvul va face la fel la Compiègne.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7
  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique par [...], quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris 1977 ISBN 2-03-020210-X
  • fr Félix Kreush , « La Chapelle palatine de Charlemagne à Aix », Les Dossiers d'archéologie, n°30, 1978, paginile 14-23.
  • de Christoph Stiegmann, « Kunst und kultur der Karolingerzeit: Karl der Grosse und Papst Leo III », în Paperborn: Beiträge zum Katalog der Ausstellung, Paperborn, 1999, Mainz.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Capela palatină din Aachen

50°46′29″N 6°05′04″E

Vezi și[modificare | modificare sursă]