Cangrenă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cangrenă
Specialitatechirurgie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9040.0
785.4  Modificați la Wikidata
ICD-10R02
I70.2
E10.2
I73.9  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB19273
MedlinePlus007218
Patient UKCangrenă
MeSH IDD005734[1]  Modificați la Wikidata

Cangrena, denumită și gangrenă, este un tip de necroză cauzată de circulația insuficientă a sângelui.[2][3] Această situație ce pune în pericol viața poate apărea după un traumatism sau o infecție sau la persoanele care suferă de o problemă cronică de sănătate care afectează circulația sângelui. Cauza principală a cangrenei este reducerea alimentării cu sânge a țesuturilor afectate, ceea ce duce la moartea celulelor. Diabetul zaharat și fumatul pe termen lung crește riscul de cangrenă.[4]

Cangrena nu este o boală transmisibilă; ea nu se transmite de la persoană la persoană, deși infecția asociată cu unele forme se poate transmite. Tipurile de cangrenă diferă după simptome: cangrenă uscată, cangrenă umedă, cangrenă gazoasă, cangrenă internă și fasciită necrozantă. Îndepărtarea chirurgicală a țesutului cangrenat și antibioticele sunt principalele metode de tratament ale cangrenei.[5] După ce cangrena este tratată, cauza principala este înlăturată. Aceasta include modificarea stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, un control mai bun al diabetului zaharat, revascularizarea sau, mai rar, tratamentul medical pentru a opri spasmul vascular sau producția de obstrucții vasculare de către crioglobuline.

Cauze[modificare | modificare sursă]

Cangrena este cauzată de întreruperea circulației sangvine (în urma unei boli vasculare periferice) sau de o infecție.[4][6][7] Ea este asociată cu diabetul zaharat[8] și cu fumatul pe termen lung.[3][4] Această situație apare cel mai frecvent la membrele inferioare (picioare).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Soldatul din Armata Confederată Milton E. Wallen zace în pat cu un braț cangrenat amputat

În jurul anului 1028, viermii dipterelor au fost frecvent utilizați pentru a trata rănile cronice sau ulcerele în scopul de a preveni sau opri răspândirea necrozei,[9] deoarece unele specii de viermi consumă doar carne moartă, lăsând țesutul viu din apropiere neafectat. Această practică a încetat, în mare măsură, după introducerea antibioticelor, acetonitrilului[necesită citare] și enzimei în gama de tratamente pentru răni. În timpurile recente, cu toate acestea, terapia cu viermi și-a recăpătat credibilitatea și, uneori, este folosită cu mare eficacitate în cazuri de necroză cronică a țesuturilor.

Compozitorul francez de muzică barocă Jean-Baptiste Lully a făcut cangrenă în ianuarie 1687, când, în timp ce dirija o reprezentație muzicală a imnului Te Deum, a înjunghiat propriul său deget de la picior cu un baston ascuțit (pe care îl folosea pe post de baghetă). Boala s-a răspândit la picior, dar compozitorul a refuzat amputarea piciorului, ceea ce a dus în cele din urmă la moartea sa în luna martie a acelui an.[10]

Fostul rege al Franței Ludovic al XIV-lea a murit de cangrenă la picior pe 1 septembrie 1715, chiar înainte de cea de-a 77-a aniversare asa, după o domnie de 72 de ani.[11]

John M. Trombold a scris: „Middleton Goldsmith, un chirurg din Armata Uniunii în timpul Războiului Civil American, a studiat cu meticulozitate cangrena în spital și a dezvoltat un regim de tratament revoluționar. Mortalitatea de cangrenă în spital în timpul Războiului Civil era de 45 la sută. Metoda lui Goldsmith, pe care a aplicat-o în peste 330 de cazuri, au dus la o mortalitate sub 3 la sută.”[12] Goldsmith a pledat pentru utilizarea debridării și a injectat soluții pe bază de bromură în rănile infectate pentru a reduce incidența și virulența „miasmei ucigătoare”. Copii ale cărții sale[13] au fost trimise chirurgilor din Armata Uniunii pentru a încuraja utilizarea metodelor lui.[14]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Etimologia cangrenei derivă din cuvântul latin gangraena și din cuvântul grecesc gangraina (γάγγραινα), care înseamnă „putrefacția țesuturilor”.[15]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în  
  2. ^ Porth, Carol (). Essentials of pathophysiology. Lippincott Williams & Wilkins. p. 41. ISBN 978-0-7817-7087-3. Accesat în . 
  3. ^ a b „Gangrene – Introduction”. NHS Health A–Z. NHS. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  4. ^ a b c „Gangrene – Causes”. NHS Health A–Z. National Health Service (England). Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  5. ^ „Gangrene – Treatment”. NHS Health A–Z. National Health Service (England). Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  6. ^ Gardner, AW; Afaq, A (). „Management of lower extremity peripheral arterial disease”. Journal of cardiopulmonary rehabilitation and prevention. 28 (6): 349–357. doi:10.1097/HCR.0b013e31818c3b96. PMC 2743684Accesibil gratuit. PMID 19008688. 
  7. ^ Yang, Z.; Hu, J.; Qu, Y.; Sun, F.; Leng, X.; Li, H.; Zhan, S. (). „Interventions for treating gas gangrene (Protocol)”. Cochrane Database of Systematic Reviews (6): Article number: CD010577. doi:10.1002/14651858.CD010577. 
  8. ^ Korzon-Burakowska, A; Dziemidok, P (decembrie 2011). „Diabetic foot-the need for comprehensive multidisciplinary approach”. Annals of Agricultural and Environmental Medicine. 18 (2): 314–317. PMID 22216805. 
  9. ^ Shi E. and Shofler D., Maggot debridement therapy: a systematic review Arhivat în , la Wayback Machine., British Journal of Community Nursing, 19:Sup12, S6-S13, 2014. PubMed, doi:10.12968/bjcn.2014.19.Sup12.S6. Accessed 2016-11-07.
  10. ^ „Music Trivia – The Death of Lully”. Utah Symphony Orchestra. august 2010. Accesat în . 
  11. ^ Laurenson, John (). „The strange death of Louis XIV”. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last1= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |first1= și |first= (ajutor)
  12. ^ Trombold JM. „Gangrene therapy and antisepsis before lister: the civil war contributions of Middleton Goldsmith of Louisville”. Am Surg. 77: 1138–43. PMID 21944621.  Mai multe valori specificate pentru |pmid= și |PMID= (ajutor)
  13. ^ A report on hospital gangrene, erysipelas and pyaemia. 1863
  14. ^ Watson, Dr. Scott. „Hospital Gangrene During The Civil War - Civil War Medicine”. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  15. ^ Liddell & Scott's Lexicon, Oxford University Press, 1963 edition

Legături externe[modificare | modificare sursă]