Sari la conținut

Camil Marinescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Marinescu (dezambiguizare).
Camil Marinescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (COVID-19) Modificați la Wikidata
Cetățenie România[3] Modificați la Wikidata
Ocupațiedirijor
muzician Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteromână Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata

Camil Marinescu (n. , București, România – d. ) a fost un dirijor român.

Anii timpurii

[modificare | modificare sursă]

De la vârsta de nouă ani a învățat să cânte la fagot. A studiat apoi la Academia de Muzică din București fagotul, compoziție, orchestrație și cor. Dirijatul l-a studiat cu Constantin Bugeanu, Mihai Bredicianu și Cristian Mandeal. În Franța a studiat la Pierre Dervaux. A fost distins cu premiul Ionel Perlea.

Anii maturității

[modificare | modificare sursă]

În 1991 Camil Marinescu devine dirijor permanent al operei din București. În același timp a fost numit în 1993 dirijor la Filarmonica de Stat din Iași. A fost de asemenea invitat să conducă numeroase orchestre și case de operă din țară și străinătate.

Repertoriul lui Camil Marinescu a cuprins piese simfonice, opere și balete din repertoriul clasic-romantic și o mare parte din piesele importante ale secolului al XX-lea. Din 2003, pentru trei stagiuni, a fost dirijor permanent invitat al Berliner Sinfonie Orchester, Germania. Începând cu 2002, Camil Marinescu a fost rezident în Japonia, activitatea sa internațională bucurându-se de succes în numeroase turnee în SUA, Canada, Franța, Austria, Spania, Italia, Mexic, Elveția, Rusia, Australia, China, Marea Britanie, Israel.

Dirijând atât repertoriul de teatru liric, cât și repertoriul simfonic, a fost invitat să conducă Minneapolis Opera House din Minnesota (SUA), orchestra OSM din Montreal, Westdeutscher Rundfunk - Koln, Komische Oper din Berlin, Mitteldeutscher Rundfunk din Leipzig. Cu unele dintre aceste ansambluri a realizat înregistrări de referință: opere simfonice complete de George Enescu, lucrări de Janacek, Stravinski, Bruckner, Mozart, Schubert, Beethoven, Debussy, Richard Strauss și Ravel. În Japonia a fost prezent pe scene din Tokio, Kyoto și Osaka. Cu o mare diversitate în abordarea repertoriului - de la Gesualdo da Venosa la opere de Puccini și Richard Strauss, la muzică simfonică contemporană și muzică de film și de jazz - dirijorul include în concertele sale muzica românească, contribuind la cunoașterea muzicii noastre pretutindeni în lume.

Camil Marinescu a desfășurat și o activitate pedagogică susținută, ce include cursuri de dirijat la Universitatea din Osaka și cursuri de estetică și filosofie a culturii la Universitatea din Kyoto.

De asemenea, a conferențiat pe teme de analiză muzicală și interpretare la universități din Franța, Spania, Portugalia, Germania și SUA.(sursa:Digi24Tv)

  1. „Dirijorul Camil Marinescu a murit după „o lupta de trei săptămâni cu virusul Covid-19".
  2. „Dirijorul Camil Marinescu a murit la 55 de ani, după ce a fost diagnosticat cu COVID-19”. PRO TV. . Accesat în .
  3. Bibliothèque nationale de France. „Camil Marinescu” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]