Calendar Tzolk'in

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Calendarul Tzolk'in este bazat pe un ciclu de 13 * 20 = 260 de zile divinatorii și religioase din calendarul maya.

Acest calendar ritual de 260 de zile este comun tuturor civilizațiilor columbiene din Mezoamerica (indienii Nahuas îl numeau tonalpohualli). Originea acestui calendar este obscură. Cele mai vechi atestări datează din 650 î. Hr în nume de calendare[1].

Structura[modificare | modificare sursă]

Acesta este produsul unui ciclu de 13 rânduri

„a”

(numere de la 1 la 13) și a unui ciclu ordonat de 20 de semne

„X”

de zile (primul semn este citit Imix, urmat de Ik, ultimul este Ahau (Ajaw); lista exhaustivă este detaliată mai jos). O zi în tzolk'in, a spus

„a X”

, de exemplu, 4 Ahau (dată celebră ca ziua de origine asociată cu un răsărit al lui Venus). Legea de succesiune este : succesorul lui

„a X”

= succesor al lui

„a”

succesorul lui

„X”

: 1 Imix, 2 Ik, 3 Akbal, 4 Kan... (succesorul lui 13 este 1, iar după Ahau este, de la capăt, iar Imix). 13 și 20 fiind prime între ele, procedeul permite să se succeadă toate combinațiile posibile, adică 260.

Combinația unei date din calendarul tzolk'in cu o dată din calendarul haab dă o dată care se repetă la fiecare 18 980 zile (73 tzolk'in sau 52 ha'ab, adică 52 de ani aproximativ), ceea ce face ca această perioadă, de multe ori numită Calendar Ritual  sau Calendar Round (CR), să fie un fel de echivalent al unui "secol" în calendarul gregorian utilizat în prezent în foarte multe țări, în special în lumea occidentală. Datele din CR au două componente : o dată tzolk'in și o dată ha'ab, de exemplu : 4 Ahau 8 Cumku. Trebuie remarcat faptul că specialiștii (arheologi, epigrafiști) nu au găsit, printre azteci, nicio dată CR pentru că aztecii nu au scris date echivalente cu datele ha'ab Maya.

Zile și glife[modificare | modificare sursă]

Iată cele 20 de semne ale zilei din calendarul tzolk'in:

Calendar Tzolk'in: numele zilelor și glifele asociate
Nr.séq.[2]. Numele zilei

[3].

Exemple de

glife gravate[4]

Exemple de

glife de codex[5].

Yucateq

din sec. Format:16e[6].

Maya clasic

reconstruit[7].

Fenomen associat

sau sens[8].

01 Imix' MAYA-g-log-cal-D01-Imix.png MAYA-g-log-cal-D01-Imix-cdxW.png Imix Imix (?) / Ha' (?) nufăr
02 Ik' MAYA-g-log-cal-D02-Ik.png MAYA-g-log-cal-D02-Ik-cdxW.svg Ik Ik' vânt
03 Ak'b'al MAYA-g-log-cal-D03-Akbal.png MAYA-g-log-cal-D03-Akbal-cdxW.png Akbal Ak'b'al (?) negru, noapte
04 K'an MAYA-g-log-cal-D04-Kan.png MAYA-g-log-cal-D04-Kan-cdxW.png Kan K'an (?) porumb
05 Chikchan MAYA-g-log-cal-D05-Chikchan.png MAYA-g-log-cal-D05-Chikchan-cdxW.png Chicchan (inconnue) șarpe ceresc
06 Kimi MAYA-g-log-cal-D06-Kimi.png MAYA-g-log-cal-D06-Kimi-cdxW.png Cimi Cham (?) moarte
07 Manik' MAYA-g-log-cal-D07-Manik.png MAYA-g-log-cal-D07-Manik-cdxW.png Manik Manich' (?) cerb
08 Lamat MAYA-g-log-cal-D08-Lamat.png MAYA-g-log-cal-D08-Lamat-cdxW.svg Lamat Ek' (?) Venus
09 Muluk MAYA-g-log-cal-D09-Muluk.png MAYA-g-log-cal-D09-Muluk-cdxW.svg Muluc (inconnue) jad, apă
10 Ok MAYA-g-log-cal-D10-Ok.png MAYA-g-log-cal-D10-Ok-cdxW.png Oc (inconnue) câine
11 Chuwen MAYA-g-log-cal-D11-Chuwen.png MAYA-g-log-cal-D11-Chuwen-cdxW.png Chuen (inconnue) maimuță
12 Eb' MAYA-g-log-cal-D12-Eb.png MAYA-g-log-cal-D12-Eb-cdxW.png Eb (inconnue) ploaie
13 B'en MAYA-g-log-cal-D13-Ben.png MAYA-g-log-cal-D13-Ben-cdxW.png Ben (inconnue) porumb verde/crud
14 Ix MAYA-g-log-cal-D14-Ix.png MAYA-g-log-cal-D14-Ix-cdxW.png Ix Hix (?) jaguar
15 Men MAYA-g-log-cal-D15-Men.png MAYA-g-log-cal-D15-Men-cdxW.png Men (inconnue) uliu
16 Kib' MAYA-g-log-cal-D16-Kib.png MAYA-g-log-cal-D16-Kib-cdxW.png Cib (inconnue) ceară
17 Kab'an MAYA-g-log-cal-D17-Kaban.png MAYA-g-log-cal-D17-Kaban-cdxW.png Caban Chab' (?) pământ
18 Etz'nab' MAYA-g-log-cal-D18-Etznab.png MAYA-g-log-cal-D18-Etznab-cdxW.png Etznab (inconnue) silex
19 Kawak MAYA-g-log-cal-D19-Kawak.png MAYA-g-log-cal-D19-Kawak-cdxW.png Cauac (inconnue) furtună
20 Ajaw MAYA-g-log-cal-D20-Ajaw.png MAYA-g-log-cal-D20-Ajaw-cdxW.png Ahau Ajaw senior

Astfel, după 4 Ajaw (Ahau) ar fi 5 Imix, apoi 6 Ik, apoi 7 Akbal etc, până la 13 Muluc, apoi 1 Oc, 2 Chuen etc, până la 12 Imix, și apoi 13 Ik.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pohl, M., et alt., 2002, « Olmec Origins of Mesoamerican Writing », Science, 6-298, p. 1984-7.
  2. ^ Numărul de secvență a zilei din calendar
  3. ^ Numele zilei în ortografia standardizată și revizuită a Guatemalan Academia de Lenguas Mayas
  4. ^ Exemple de glyphe du jour, normalement gravé sur les monuments.
  5. ^ Exemplu de glifă a unei zile găsit în codexurile maia (stil mai economic)
  6. ^ Numele zilei așa cum era utilizat în sec.XVI în Yucateque Diego de Landa);ortografie utilizată până recent
  7. ^ Numele zilei, așa cum era pronunțat în perioada clasică (cca 200-900)când au fost făcute cele mai multe inscripții (după o reconstrucție fonologică)
  8. ^ Fiecare zi este asociată sau identificată cu un fenomen natural