Bucovăț
| Bucovăț | |
| Bucovăţ | |
| — oraș[1] — | |
 | |
  Bucovăț Bucovăț (Moldova) | |
| Coordonate: 47°11′19″N 28°37′25″E / 47.18861°N 28.62361°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Strășeni |
| Atestare | 25 aprilie 1420 |
| Promovat oraș | 1952 |
| Guvernare | |
| - Primar | Mariana Dîmcenco (PAS[2], 2023, în demisie[a]) |
| Populație (2014)[4] | |
| - Total | 1.601 locuitori |
| Cod poștal | MD-3711 |
| Prefix telefonic | 237 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Bucovăț este un oraș din raionul Strășeni situat în centrul Republicii Moldova, la aproximativ 26 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Bâc, la intersecția drumurilor naționale Chișinău-Nisporeni și Chișinău-Ungheni. Este cel mai mic oraș din Republica Moldova.[necesită citare]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Pentru prima dată Bucovăț este menționat într-un document din 25 aprilie 1420. În alt document din 1491, domnitorul Ștefan cel Mare vorbește de Apa Bucovăț, când întărește la Suceava uric pentru moșiile mănăstirii Humorului, firul hotarului fiind punctat prin mai multe localități, inclusiv Bucovăț. Este notoriu faptul că în lucrarea sa din 1904, Zamfir Arbore nu descrie satul Bocovăț, ci numai Valea Bucovățului și râul Bucovăț, limitându-se doar la satele de pe malul drept al acestuia.
În anul 1952 Bucovăț devine orășel. În acea perioadă se dezvoltă activ industria orașului, se deschid întreprinderi de vinificație, fabrica de conserve, combinatul avicol, etc.
Din anul 2002 Bucovăț este în relații de înfrățire cu orașul Appenino din Provincia Montefalcone, Italia, cu care efectuează schimburi socio-culturale și menține relații de colaborare.
Resurse naturale[modificare | modificare sursă]
Suprafața totală a fondului funciar este de 789 ha, dintre care 286 ha sau 36% din suprafața totală sunt destinate industriei. Conform acestui indicator Bucovăț este una din cele mai industrializate localități din republică. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 383 ha sau 48,6% din suprafața totală. În structura terenurilor agricole cea mai mare parte o ocupă terenurile arabile 242 ha, urmate de plantațiile multianuale 85,7 ha și pășuni 54 ha.
Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Bâc care trece prin localitate și lunca lui. Suprafața totală a terenurilor de sub apă este de 7 ha.
Administrație și politică[modificare | modificare sursă]
Componența Consiliului local Bucovăț (9 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[5] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 4 | |||||
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 3 | |||||
| Partidul Social Democrat European | 1 | |||||
| Candidat independent ELISAVETA SUCIU | 1 | |||||
Economie[modificare | modificare sursă]
Baza economiei locale o formează cei peste 160 agenți economici. Cea mai mare parte a lor sunt gospodăriile țărănești – 152. În afară de aceasta în oraș activează 3 întreprinderi individuale, 4 întreprinzători în bază de patentă, o societate pe acțiuni, 7 societăți cu răspundere limitată și o cooperativă de consum.
Principalii agenți economici din teritoriu sunt: fabrica de vinuri și întreprinderea avicolă.
Infrastructură[modificare | modificare sursă]
În oraș sunt 558 de case și apartamente, dintre care 110 sau 20% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă, care se alimentează din 4 fântâni arteziene. Din numărul total de case și apartamente 200 sunt telefonizate, ceea ce reprezintă 35,8%. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 15 km, dintre care 4 km drumuri naționale, restul locale.
Social[modificare | modificare sursă]
Populația orașului Bucovăț este de 1.800 persoane. Din numărul total al populației 1.241 sau 87,3% sunt moldoveni, restul 6,2% – ruși, 4,7% – ucraineni și 1,8% sunt reprezentanți ai altor minorități naționale.
Infrastructura socială din oraș este formată de o școală în care învață 190 elevi, un punct medical cu 3 medici, o casă de cultură și o bibliotecă publică.
Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]
Volumul veniturilor publice locale în anul 2002 au constituit 1.056 mii lei, cu 54% mai mult decât în anul precedent. Cea mai mare parte a veniturilor bugetului local sunt formate din transferuri – 759,8 mii lei sau 72% din totalul veniturilor.
În structura cheltuielilor prevalează cele pentru educație – 695 mii lei și pentru întreținerea aparatului primăriei – 189,6 mii lei.
Personalități[modificare | modificare sursă]
Originar din Bucovăț este campionul mondial la jocuri de dame, Ion Dosca.
Note explicative[modificare | modificare sursă]
- ^ Mariana Dîmcenco a fost aleasă în funcția de primar al orașului Bucovăț la 5 noiembrie 2023,[2] dar a demisionat o lună mai târziu pentru a deveni președinte al raionului Strășeni.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ LEGE Nr. 306 din 07-12-1994 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Monitorul Oficial,
- ^ a b „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Bucovăț”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Primarii a două localități din Dondușeni și Strășeni renunță la mandate după ce au fost aleși în funcția de președinte de raion”. Ziarul de gardă. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Bucovăț”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5</ref>
| |||||||||||||||||||||||||||||
