Sari la conținut

Borșciv

48°48′5″N 26°2′32″E / 48.80139°N 26.04222°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Borșciov
Borszczów/Борщів
—  Oraș  —

Stemă
Stemă
Borșciov se află în Regiunea Ternopil
Borșciov
Borșciov
Borșciov (Regiunea Ternopil)
Poziția geografică
Borșciov se află în Ucraina
Borșciov
Borșciov
Borșciov (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°48′5″N 26°2′32″E ({{PAGENAME}}) / 48.80139°N 26.04222°E48.80139; 26.04222
Țară Ucraina
Regiune a Ucrainei Regiunea Ternopil
Raion Raionul Ciortkiv
Diviziune administrativăBorșcivska miska hromada[*][[Borșcivska miska hromada (hromada in Ukraine)|​]]
Cod KOATUU6120810100
Atestare Modificați la Wikidata
Suprafață
 - Total3 km²
Altitudine237 m.d.m.
Populație (2022)
 - Total10,632 locuitori
Cod poștal48700
Prefix telefonic3541
Localități înfrățite
 - Jastrzębie-ZdrójPolonia
 - BochniaPolonia
Prezență online
site oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Borșciov
Poziția localității Borșciov
Poziția localității Borșciov
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Borșciov (în poloneză Borszczów, în ucraineană Борщів) - este orașul raional de reședință al raionului Borșciov din regiunea Tărnopol, în vestul Ucrainei. Din punct de vedere istoric, se află în Podolia, aproape de granița cu Țara Roșie și Bucovina.

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Situat în partea de sud-est a voievodatului, pe malul stâng al râului Nicilava, afluent stâng al Nistrului. Distanța până la Tărnopol este de 102 km, până la Skala Podolska de 15 km, iar până la Camenița Podoliei de 55 km.

Climă

[modificare | modificare sursă]
Date climatice pentru Borszczów
Luna ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec Anual
Maxima medie zilnică °C (°F) −0,7
(30,7)		 1,4
(34,5)		 7,1
(44,8)		 14,6
(58,3)		 20,2
(68,4)		 23,4
(74,1)		 25,2
(77,4)		 24,8
(76,6)		 19,6
(67,3)		 12,9
(55,2)		 6,8
(44,2)		 1,4
(34,5)		 13,1
(55,5)
Media zilnică °C (°F) −3,3
(26,1)		 −1,8
(28,8)		 2,8
(37)		 9,8
(49,6)		 15,4
(59,7)		 18,9
(66)		 20,8
(69,4)		 20,2
(68,4)		 15,3
(59,5)		 9
(48)		 4
(39)		 −1,1
(30)		 9,2
(48,5)
Media zilnică minimă °C (°F) −6,1
(21)		 −5
(23)		 −1,5
(29,3)		 4,5
(40,1)		 10
(50)		 13,9
(57)		 15,9
(60,6)		 15,4
(59,7)		 11
(52)		 5,4
(41,7)		 1,3
(34,3)		 −3,6
(25,5)		 5,1
(41,2)
Precipitații medii mm (inch) 34
(1,3)		 38
(1,5)		 46
(1,8)		 57
(2,2)		 71
(2,8)		 92
(3,6)		 104
(4,1)		 70
(2,8)		 65
(2,6)		 46
(1,8)		 42
(1,7)		 40
(1,6)		 705
(27,8)
Nr. de zile cu ploaie (≥ mm) 6 7 8 8 9 9 10 8 7 6 6 7 91
Umiditate relativă medie (%) 83 81 74 66 63 65 67 66 68 76 83 82 73
Durata de însorire medie zilnică 2,6 3,4 5,9 8,9 10,6 11,1 11,3 10,2 7,8 5,4 3 2,8 6,9
Sursa: Climate Data[1]

Nume

[modificare | modificare sursă]

Legenda leagă numele orașului de vremea ciumei tătare, când locuitorii orașului se presupune că au înecat un tătar într-un cazan cu borș[2]. Numele Borszczów, desigur, nu provine de la cuvântul „borș”, ci din numele slav vechi Borjîvoj (poloneză Borzywoj - înseamnă „războinic luptător”). Prințul Borjîvoj este cunoscut ca fiind unul dintre primii slavi occidentali convertiți la creștinism. Acest teritoriu făcea parte din domeniul său.

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Stema originală a orașului Borșciov

Prima mențiune scrisă a orașului Borșciov datează din 1456. Până în 1629, a fost un sat în Regatul Poloniei, mai târziu în Uniunea Polono-Lituanian (în Voievodatul Podolia) și i s-au acordat drepturi de oraș în 1629. După Prima Împărțire a Poloniei (1772), a devenit parte a Imperiului Austriac, iar din 1866, parte a Imperiului Austro-Ungar, parte a Ținutului Coroanei Galiției și Lodomeriei (cu o pauză din 1809–1815, când Voievodatul Tarnopol a aparținut Imperiului Rus). Din 1919 până în 1945, a fost din nou în Polonia, în Voievodatul Tarnopol.


În Coroana Regatului Poloniei

[modificare | modificare sursă]

În zona Borșciov a existat o fortăreață slavă vestică ce aparținea principatului Haliția-Volînia încă din 1199. În 1340, principatul a fost reîncorporat în Regatul Poloniei de către regele Cazimir cel Mare, în conformitate cu testamentul ultimului duce, după o perioadă de fragmentare feudală.

Prima mențiune a satului regal Borszczów datează din 1456, când este menționat sub numele său original ca conac al familiei Dudiński. În 1565, moșia deținea familia Borszczowski, folosind o stemă necunoscută[3]. În 1578, aceasta aparținea lui Jan Piotrowski, podstoli de Camenița (lat. subdapifer Camenecensis), folosind stema familiei Junosza. În 1620, Jerzy Didyński, un judecător din Camenița Podoliei, a cumpărat Borșciov de la Budzyński[4].

Biserică a Sfintei Treimi

Satul a primit privilegii orășenești în 1629 de la Sigismund al III-lea Vasa. Pentru a comemora acest eveniment, stema familiei Vasa – Snopul – este încă prezentă în stema orașului. Originalul prezintă un snop auriu pe un fundal de dungi albe și roșii. La acea vreme, orașul avea metereze defensive și un castel construit pentru a se proteja împotriva atacurilor tătarilor. Borszczów a obținut dreptul de antrepozitare în 1635[5]. În 1655, trupele cazaci ale trădătorului Chmielnicki, împreună cu trupele rusești, au intrat în Borșciov. În timpul invaziei, castelul și meterezele au fost distruse. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, orașul era deținut de Hieronim Lanckoroński. Tot din acest secol, evreii au început să se stabilească în oraș. În 1663, a fost înființată o parohie romano-catolică, iar în 1763, a fost sfințită nou construita Biserică a Sfintei Treimi. În 1767, a avut loc un proces între frații Feliks Józef, Józef, Filip și Leopold Lanckoroński, pe de o parte, și reprezentanții familiei nobile Szyryn, pe de altă parte, cu privire la moșia Borszczów[6].

Sub stăpânirea austriacă

[modificare | modificare sursă]
Biserica Adormirea Maicii Domnului

În 1867, Borșciov a devenit reședința comitatului, ceea ce a contribuit la dezvoltarea sa accelerată. În 1886, a fost construită Biserica Adormirea Maicii Domnului. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, aici funcționau o fabrică de îmbrăcăminte, o fabrică de tutun și o moară de hârtie. În 1909, a fost fondată Gimnaziul Privat Polonez din Borszczów[7]. Din august 1914 până în iulie 1917, Borșciov a fost ocupat de trupele rusești.

În a Doua Republică Poloneză

[modificare | modificare sursă]
Locația orașului pe hartă în sudul Voievodatului Tărnopol

În iulie 1919, Borșciov a fost eliberat de Armata Poloneză. În timpul celei de-a Doua Republici Poloneze, orașul a servit drept reședință a comitatului Borszczów în Voievodatul Tarnopol. Borșciov a fost sediul unui protopopiat al Arhiepiscopiei de Lwów. Una dintre parohiile romano-catolice locale includea și o biserică filială în satul Wysuczka. Datorită apropierii de granița cu URSS, batalionul Corpului de Apărare a Graniței KOP „Borszczów” a fost staționat în Borșciov după 1924.

Statuia Sfântului Anton din 1870

Orașul a prosperat datorită producției de îmbrăcăminte, hârtie și tutun, precum și faimoaselor piețe de vite de miercuri[8]. Organizații poloneze erau active aici, inclusiv Asociația Pușcașilor și Societatea de Gimnastică „Sokół”. Surorile Slujitoare erau, de asemenea, active în comunitate, conducând o creșă pentru copii și distribuind mese gratuite celor mai săraci și organizând cursuri de croitorie, cusut și gătit[9]. Orașul avea, de asemenea, o comunitate evreiască numeroasă. În perioada interbelică, sioniștii au început să opereze în oraș și au contribuit la dezvoltarea culturii evreiești seculare. Au organizat prelegeri, au înființat o școală ebraică și o bibliotecă care aduna aproximativ 2.000 de volume[10]. Existau, de asemenea, un teatru și o școală de limba ebraică[11].Pe 2 mai 1939 a fost sfințită clădirea școlii care purta numele mareșalului Józef Piłsudski, construită în 1936[12].

Ocupația sovietică, germană și teroarea ucraineană

[modificare | modificare sursă]

Pe 17 septembrie 1939, trupele sovietice au intrat în oraș. În timpul ocupației sovietice, instituțiile poloneze de dinainte de război, inclusiv cele evreiești, au fost desființate, iar activitatea politică a fost interzisă. Din 7 iulie 1941 până în 1944, Borșciov a căzut sub ocupația celui de-al Treilea Reich în districtul Galiția din cadrul Guvernului General. Orașul a fost ocupat de trupele maghiare. În această perioadă, ucrainenii au încercat să comită un pogrom împotriva evreilor, dar maghiarii au împiedicat acest lucru. Din august 1941, controlul orașului a trecut în mâinile administrației germane ocupante. O secție de poliție criminală a funcționat în Borszczów, subordonată unității de poliție de securitate din Czortków, precum și o secție de jandarmerie și poliție auxiliară ucraineană, care au participat activ și la operațiuni împotriva polonezilor și evreilor. Ca în multe orașe ocupate de germani, a fost înființat un Judenrat[11].

La mijlocul anului 1941, în oraș existau aproximativ 3.000 de evrei. Aceștia erau localnici și refugiați din centrul Poloniei[13]. La 1 aprilie 1942, în oraș a fost înființat un ghetou deschis, în care au fost aduși evrei din orașele învecinate. Până în august 1943, aproximativ 4.500 dintre ei fuseseră împușcați în cimitirul evreiesc[14]. După război, noile autorități au construit un teren de fotbal în locul acestuia. Pe 17 noiembrie 1943, luptători evrei dintr-un grup clandestin format în oraș în primăvara anului 1942 au eliberat 50 de prizonieri din închisoarea Borszczów, inclusiv 20 de evrei. După război, niciunul dintre călăii populației evreiești și poloneze din Borszczów nu a fost adus în fața justiției[11]. Polonezele Anna Orłowska și Anna Zielińska și familia ucraineană Sokołyk au oferit ajutor evreilor, motiv pentru care Institutul Yad Vashem le-a acordat titlul de Drepți printre Popoare după război[15] [16] [17].

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nu a existat niciun atac direct asupra orașului din partea teroriștilor UPA, dar 35 de locuitori au fost uciși de naționaliștii Bandera, în principal în timp ce călătoreau spre satele din apropiere[18].

În urma anexării Poloniei de est la 16 august 1945, orașul s-a aflat în interiorul granițelor URSS[Atenție 1]. Biserica Sfânta Treime din Borszczów a fost una dintre cele cinci biserici romano-catolice care au supraviețuit și au rămas deschise credincioșilor în Voievodatul Tarnopol. Din cauza represiunii și a expulzării forțate a polonezilor, până în 1950 parohia număra doar 200 de locuitori. Preotul paroh local a fost părintele Józef Adamczyk (1893–1963), urmat de părintele Jakub Macyszyn (1901–1973), iar apoi de părintele Marcjan Trofimiak până în 1991[19]. La acea vreme, parohia a fost preluată de Părinții Mihaeliți ai CSMA[20].

Demografie

[modificare | modificare sursă]

Compoziția religioasă a populației din Borșciov este prezentată în graficele de mai jos:



Structura religioasă a locuitorilor din Borșciov în 1772

     Romano-catolici (51,46%)

     Uniați (27,87%)

     Mozaici (20,59%)

     Altă religie (0,08%)




Structura religioasă a locuitorilor din Borșciov în 1880

     Romano-catolici (39,66%)

     Greco-catolici (32,82%)

     Mozaici (27,52%)



Structura religioasă a locuitorilor din Borșciov în 1921

     Romano-catolici (37,56%)

     Greco-catolici (29,83%)

     Mozaici (32,33%)

     Altă religie (0,28%)

În 1772, orașul avea 1.263 de locuitori: 650 de romano-catolici (51,5%), 352 de uniați (27,9%) și 260 de evrei (20,6%)[21]. În 1880, Borșciov avea o populație de 3.626 de locuitori, dintre care 1.438 de romano-catolici constituiau 40%, 1.190 de greco-catolici constituiau 33%, iar 998 de evrei constituiau 27% din populație[22]. În septembrie 1921, a fost efectuat un recensământ, care a arătat că Borșciov avea o populație de 5.122 de locuitori. Compoziția religioasă a orașului Borszczów în 1921 era următoarea: 1.924 romano-catolici (38%), 1.528 greco-catolici (29%) și 1.656 evrei (32%)[23].

Compoziția națională a locuitorilor din Borșciov este prezentată în următoarele date:



Componența etnică a locuitorilor din Borșciov în 1921

     Polonezi (48,09%)

     Ruteni (24,4%)

     Evrei (27,47%)

     Altă etnie (0,04%)



Componența etnică a locuitorilor din Borșciov în 2001

     Polonezi (0,37%)

     Ucraini (97,63%)

     Ruși (1,5%)

     Altă etnie (0,5%)

În septembrie 1921, a fost efectuat un recensământ, care a arătat că în Borșciov locuiau 5.122 de persoane. Compoziția etnică a orașului Borszczów în 1921 era următoarea: 2.463 de polonezi (48%), 1.250 de ruteni (24%) și 1.407 de evrei (27%)[23]. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Borșciov era vorbitoare de ucraineană (98,48%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,18%).[24]






Personalități

[modificare | modificare sursă]

Cetățenie de onoare:

  • Karol Mühlner – starosta de borszczowski poviat
  • contele Mieczysław Ignacy Dunin Borkowski de la stema Lebăda (1833 - 1906) – mareșal de poviat, proprietar de pământ polonez, membru al Parlamentului Național Galițian și al Consiliului de Stat - onoarea a fost primită în 1898[25]
  • Edward Rydz-Śmigły (1886 - 1941) – Mareșal al Poloniei, Inspector General al Forțelor Armate, Comandant Suprem - onoarea a fost primită în 1938[26]

Născut în Borszczów:

  • Nachman Blumental (1902 - 1983) – istoric evreu-polonez, director al Institutului Istoric Evreiesc din Varșovia, activist al Comisiei Istorice Evreiești Centrale din cadrul Comitetului Central al Evreilor Polonezi
  • Zbigniew Michał Cerkowniak (1910 - 1944) – locotenent al cavaleriei armatei poloneze, comandantul unității partizane OP-15 în Operațiunea „Furtună”
  • Bogusława Czajecka (1938 - 2003) – istoric, arhivist, doctor în științe umaniste
  • Tadeusz Danek (1903 - 1997) - doctor, Drepți printre națiuni
  • Bolesław Bronisław Duch (1896 - 1980) – general al armatei poloneze
  • Jan Duch (1888 - 1934) – maior certificat de infanterie al armatei poloneze
  • Shoshana Biłgoraj Eden (1917 - 2002) – pictoriță israeliană de origine poloneză, ea a prezentat amintiri din copilărie și scene din viața de zi cu zi într-un oraș polono-evreiesc din estul Poloniei
  • Marek Eisner (1907 - 1994) – profesor de medicină, endocrinolog remarcabil
  • Tadeusz Kaźmierczak (1932) – profesor, entomolog
  • Franciszek Leszek Klima (1904 - 1986) – geograf, profesor, autor de manuale școlare
  • Tadeusz Knopp (1894 - 1940) – locotenent-colonel de infanterie al armatei poloneze, victima masacrului de la Katyn
  • Andrzej Kornella (1867 - 1934) – inginer hidraulic polonez, expert în turbă, specialist în îmbunătățiri funciare, consilier senior al Departamentului Administrației Locale Provizorii din Lwów
  • Michał Kornella (1862 - 1911) – inginer de îmbunătățiri funciare
  • Zdzisław Feliks Malicki (1928 -2020) – inginer, activist economic și politician polonez, între anii 1965–1982 director general al oțelăriei Stalowa Wola
  • Adam Masiowski (1937) – profesor de poloneză, autor al cărții "Amintiri din estul Poloniei, sau Borszczów prin ochii unui adolescent și istoria misterioasă a steagului din est"[27][28]
  • Emil Szuster (1897 - 1957) – purtător de stindard al armatei poloneze, activist pentru independență, Cavaler al Ordinului Virtuti Militari
  • Jan Szychowski (1890 - 1960) – emigrant în Argentina, pionier al producției de yerba mate „Amanda”
  • Mirosław Józef Szymański (1942) – educator și sociolog educațional polonez, profesor de științe umaniste, profesor titular la Universitatea Pedagogică din Cracovia
  • Bolesław Zaleski (1966 - 1933) – general de brigadă titular al armatei poloneze.

Persoane asociate cu Borșciov:

  • Părintele Jan Stanisław Bojarczak (1905 - 1941) – preot romano-catolic polonez, a slujit ca preot în parohia din Borszczów
  • Tadeusz Czarkowski-Golejewski de la stema Habdank (1850 - 1945) – oficial polonez, starosta, proprietar de pământ, primul Ordin al Castelului Wysuczka, activist social și economic, filantrop, comisar guvernamental în Borszczów și mareșal al poviatului Borszczów
  • Adam Fedorowicz-Jackowski (1890 - 1946) – funcționar polonez, a fost șeful biroului poviatului din Borszczów
  • Mieczysław Gawlik (1883 - 1928) – istoric polonez, profesor de liceu, a fost directorul Liceului Privat Polonez mixt din Borszczów
  • Stanisław Grzegorzewski (1842 - 1903) – locotenent al Revoltei din Ianuarie, după căderea revoltei s-a stabilit în Polonia Mică, locuind în Borszczów, a fost președintele filialei locale a Societății de Gimnastică „Sokół”
  • Kazimierz Mirecki (1910 - 1999) – membru al Uniunii Academice a Tineretului Polonez și al Partidului Național, precum și al Organizației Militare Naționale a Poporului, Organizației Militare Naționale, Armatei de Interne și Uniunii Militare Naționale, a studiat la Școala Gimnazială Privată din Borșciov
  • Ludwik Przetocki (1844 - după 1938) – participant la Insurecția din Ianuarie, inginer, după căderea revoltei a lucrat ca inginer districtual în Borszczów, la începutul anului 1938 a fost unul dintre cei trei veterani în viață ai Revoltei din Ianuarie din Lwów
  • Prințul Adam Stanisław Sapieha de la stema Vulpe – activist social și politician polonez, proprietar de pământuri, în 1890 deținea, printre altele, Borșciov
  • Damian Sawczak (1847 - 1912) – avocat, membru al Parlamentului Galiției, doctor în drept, la sfârșitul vieții a condus un cabinet de avocatură în Borszczów
  • Apolinary Tarnawski (1851 - 1943) – medic polonez, pionier al medicinei naturiste și al geriatriei în Polonia, fondator al unui sanatoriu privat în Kosów, în Voievodatul Stanislău, a fost timp de mai mulți ani medic districtual în Borszczów

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Borșciv

Comentarii

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ După Conferința de la Ialta (4–11 februarie 1945), Guvernul Provizoriu al Unității Naționale, o marionetă, apărut în urma deciziilor sale, a semnat un acord de frontieră cu URSS la 16 august 1945, recunoscând o Linie Curzon ușor modificată ca graniță de est a Poloniei, bazată pe acordul de frontieră încheiat între Comitetul Polonez de Eliberare Națională și guvernul URSS la 27 iulie 1944.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Borșciov Climate (Poland)”. Climate Data. Accesat în .
  2. ↑ Borszczów // Numele orașului tău: Originea numelor orașelor și localităților din sud-estul Poloniei. / J. M. Krugliak. — К.: Naukova dumka, 1978. — p. 19.
  3. ↑ Adam Boniecki: Herbarz polski: wiadomości historyczno-genealogiczne o rodach szlacheckich. Parte. 1. Vol. 2. Varșovia: Warszawskie Towarzystwo Akcyjne Artystyczno-Wydawnicze, 1900, p. 57.
  4. ↑ „Polona”. polona.pl. Arhivat din original la .
  5. ↑ Stan Lewicki, Historja handlu w Polsce na tle przywilejów handlowych: (prawo składu), Varșovia 1920, p. 139.
  6. ↑ Adam Boniecki: Herbarz polski: wiadomości historyczno-genealogiczne o rodach szlacheckich. Parte. 1. Vol. 13. Varșovia: Warszawskie Towarzystwo Akcyjne S. Orgelbranda Synów, 1909, p. 347.
  7. ↑ Maria Stinia: "Szkoła na krańcu Galicji. Gimnazjum prywatne w Borszczowie 1909–1914". Cracovia: Rocznik Przemyski. Historia, 2021
  8. ↑ Dariusz Chajewski: Wasze Kresy: Borszczów.
  9. ↑ Adam Masiowski (aprilie 2019). Wiedziałem, że wszystko co ma związek z Polską, Bolszewicy zniszczą... (Știam că bolșevicii vor distruge tot ce avea legătură cu Polonia...) în: Namysłowskie spotkania kresowe, nr. 1/32. p. 16.
  10. ↑ „Istoria comunității | Ștetl virtual”. .
  11. 1 2 3 S. Spector, G. Wigoder (). The Encyclopedia of Jewish Life Before and During the Holocaust, Vol. 1. New York. p. 174.
  12. ↑ „Poświęcenie szkoły – pomnika w Borszczowie în "Wschód"”. . p. 3.
  13. ↑ Martin, Dean; Mel, Hecker (). United States Holocaust Memorial Museum and Indiana University Press, ed. Encyclopedia of Camps and Ghettos, 1933–1945; Vol. II Parte A (în engleză). Bloomington and Indianapolis. p. 753. ISBN 978-0-253-00202-0.
  14. ↑ Холокост на территории СССР: Энциклопедия, Red. I.A. Altman, Moscova 2009, p. 102. ISBN: 978-5-8243-1296-6 .
  15. ↑ „Marek Anna (Przyłucka)” (în engleză). 30-06-1983. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  16. ↑ „Zielińska Anna (Szałacka)” (în engleză). 13-12-1994. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  17. ↑ „Sokolik Mihail & Ekaterina; son: Ivan” (în engleză).
  18. ↑ Komański H., Siekierka S. (). Genocidul comis de naționaliștii ucraineni împotriva polonezilor în Voievodatul Tarnopol 1939-1946. Wrocław. p. 144. ISBN 978-83-89684-61-5. OCLC 156875487.
  19. ↑ „Biserica Romano-Catolică din fostul Voievodat Târnopol în anii 1945–1991. Parte 1” (în poloneză). . Accesat în .
  20. ↑ „Vor reuși ucrainenii? Va fi dificil. Un preot din fostul est al Poloniei, care lucrează aici, vorbește despre evenimentele recente”. . Accesat în .
  21. ↑ Zdzisław, Budzyński (). Wydawnictwo Uniwersytetu Rzeszowskiego, ed. Kresy południowo-wschodnie w drugiej połowie XVIII w. Vol. 1: Statystyka wyznaniowa i etniczna. Przemyśl–Rzeszów. p. 21.
  22. ↑ „Dicționar geografic al Regatului Poloniei și al altor țări slave, volumul XIV”. Kasa im. Józefa Mianowskiego.
  23. 1 2 Oficiul Central de Statistică, ed. (). Indexul localităților din Republica Polonă: întocmit pe baza rezultatelor primului recensământ general al populației din 30 septembrie 1921 și a altor surse oficiale. Vol. 15, Voievodatul Târnopol. Varșovia. pp. 1–2 (15–16).
  24. ↑ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Ternopil pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
  25. ↑ „Kronika Dziennik Polski Vol. Nr. 183”. . p. 3.
  26. ↑ „Wschód Vol. Nr. 80 - Honorowe obywaielstwa dla Marszałka Śmigłego Rydza”. . p. 6.
  27. ↑ Adam Masiowski (). Zbigniew Bałdyga, ed. Kresowe wspomnienia, czyli Borszczów oczami małolata i tajemnicza historia kresowego sztandaru. Olbrachtów-Namysłów. p. 7. ISBN 978-83-65090-35-5.
  28. ↑ Arkadiusz Oleksak (aprilie 2019). Wiedziałem, że wszystko co ma związek z Polską, Bolszewicy zniszczą... - wywiad z Adamem Masiowskim (Știam că bolșevicii vor distruge tot ce avea legătură cu Polonia... - interviu cu Adam Masiowski) în: Namysłowskie Spotkania Kresowe, nr. 1/32 (PDF). p. 16-25.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Borșciv&oldid=17842686