Bombardier torpilor

Un bombardier torpilor este o aeronavă militară care este capabilă să transporte torpile și să le folosească pentru a ataca țintele navale. Acest lucru necesită un spațiu lung pentru torpile sau o instalație specială sub fuzelaj pentru a transporta încărcătura, motiv pentru care s-a creat un tip specific de aeronave, adecvate pentru această acțiune.

.

.

.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Short 184 a fost un torpilor britanic din Primul Război Mondial. A fost prima aeronavă care a scufundat o navă maritimă cu o torpilă: la 17 august 1915, comandantul de zbor Charles Humphrey Kingsman Edmonds a decolat cu un Short 184 de pe portavionul HMS Ben-my-Chree și a scufundat o navă comercială turcă, cu o torpilă de 14 țoli (corespunzând la 356 mm).

Au urmat tot felul de încercări de a lansa torpile din aer transportate de dirijabile sau de avioane. Încă din toamna anului 1915, compania Siemens-Schuckert a efectuat teste de planare a torpilelor cu dirijabilul militar Parseval P IV (PL 16) din Berlin-Biesdorf. Au urmat ulterior teste cu dirijabilul Parseval PL 25, tot la Biesdorf. În vara anului 1917, torpilele-planor au fost lansate și comandate de la distanță, din dirijabilul militar Z XII (LZ 26) lângă Hanovra. O torpilă-planor Siemens-Schuckert a fost lansată ultima dată pe 2 august 1918. Aceasta a cântărit 1.000 kg, a zburat 7,6 km și a fost lansată de la o înălțime de 1.200 metri. Odată cu armistițiul din noiembrie 1918, Siemens-Schuckert tocmai începuse o nouă serie de teste la Nordholz. Era vorba de avionul gigant R VIII (construit tot de Siemens-Schuckert: echipaj 7; lungime 21,60 m; anvergura 48,00 m; înălțime 7,40 m; greutate la start, cu încărcătură 15.900 kg; viteza de zbor 125 km/h; plafon de zbor 4000 m; rază de acțiune 920 km; autonomie de zbor 8 h; armament 6 mitraliere, 800 kg bombe), dar nu au mai existat lansări de bombe. Siemens-Schuckert a construit în jur de 100 de torpile-planoare până în noiembrie 1918.

Primele bombardiere de acest tip au fost realizate între cele două războaie mondiale. Biplanul britanic Fairey Swordfish a fost unul dintre cele mai faimoase. Dezvoltat în 1934, a jucat un rol major în cel de-al Doilea Război Mondial: cuirasatul Bismarck a fost făcut incapabil de manevră, prin torpilarea sa, flota italiană a fost slăbită decisiv de un atac cu bombardiere torpiloare în portul Taranto.

Astfel de avioane au fost folosite și în Pacific, un rol important avându-l avionul japonez Mitsubishi G4M Hamakis și cel american Grumman TBF Avenger, folosite în special în Bătălia de la Midway și la scufundarea cuirasatului japonez Yamato.