Bolt (companie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bolt (companie)
Tiposaühing[*][[osaühing (type of juridical person in Estonia)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Fondată  Modificați la Wikidata
Fondator(i)Markus Villig[*][[Markus Villig (Estonian entrepreneur)|​]]  Modificați la Wikidata
Țara Estonia  Modificați la Wikidata
SediuTallinn
Industriepeer-to-peer ridesharing[*][[peer-to-peer ridesharing (service that arranges one-time shared rides on very short notice)|​]]
livrare de alimente[*]
tehnologia informației  Modificați la Wikidata
ProduseBolt Food[*][[Bolt Food (meal delivery service)|​]]
Bolt[*][[Bolt (mobile app)|​]]
aplicație mobilă  Modificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter

Bolt oferă servicii de închiriere, micromobilitate și livrare de alimente. Bolt are sediul central în Tallinn, Estonia și operează în peste 200 de orașe din 40 de țări[2] din Europa, Africa, Asia de Vest și America Latină. Compania are 50 de milioane de clienți la nivel global[3] și peste 1 milion de șoferi folosesc platforma Bolt pentru a oferi plimbări.[4][5][6][7][8][9][10]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Bolt (pe atunci numit Taxify) a fost fondat de Markus Villig (pe atunci având doar 19 ani, student la liceu) în 2013, cu viziunea de a agrega toate taxiurile din Tallinn și Riga într-o singură platformă. Cu 5.000 de euro de la părinții săi, care l-au ajutat, de asemenea, oferind asistență clienților în afara programului lor de lucru obișnuit, a angajat un dezvoltator care să-l ajute să lanseze afacerea, numită apoi mTakso.[11] Serviciul a fost lansat în august 2013, iar în 2014 a mers pe țărmurile străine.[12]

Caen Contee, co-fondator, Lime, aplecat și Markus Villig, co-fondator și CEO, Bolt, Web Summit 2018 la Altice Arena din Lisabona, Portugalia.

În 2017, Taxify și-a lansat serviciile în Londra prin achiziționarea unei companii de taxi locale cu licență de operare, dar a fost forțat de transport pentru Londra să își închidă serviciile.[13][14] Compania a depus o nouă cerere de licență cu planuri de redeschidere a serviciilor în Londra.[15]

Sigla Taxify (fosta)
Bolt electric

În urma regresului de la Londra, Taxify și-a lansat serviciile la Paris și Lisabona.[16][17]

În septembrie 2018, compania a anunțat extinderea scuterelor electrice și le-a lansat la Paris sub noua marcă Bolt.[18] Compania a mai spus că intenționează să lanseze scutere în alte câteva orașe europene și australiene unde aplicația a fost deja stabilită. O să lanseze și în alte magazine, unde serviciile de închiriat vehicule se confruntă cu obstacole de reglementare semnificative, inclusiv Germania și Spania.[19]

În iunie 2019, Bolt s-a relansat la Londra cu 20.000 de șoferi înregistrați pe platformă.[20]

În august 2019, compania și-a lansat serviciul de livrare a alimentelor, Bolt Food. Bolt Food a fost lansat la Tallinn, cu planurile de extindere în mai multe orașe din Europa și Africa la sfârșitul acestui an.[21]

În septembrie 2019, Bolt și-a anunțat „Planul Verde”, o inițiativă de reducere a amprentei ecologice a industriei transporturilor și a companiei Bolt. Obiectivele planului verde includ compensarea contribuției lui Bolt la emisiile de CO₂ din sectorul transporturilor europene cu cel puțin 5 milioane de tone până în 2025 și adăugarea mai multor tipuri de călătorie ecologice pentru ca pasagerii să aleagă.[22]

În martie 2019 și 2020, Bolt a ocupat locul trei în FT 1000: Companiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, publicat de Financial Times.[23][24]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Commercial Register 
  2. ^ Busvine, Douglas (). „Estonian mobility startup Bolt raises 150 mln euros from investors”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ Browne, Ryan (). „European Uber rival Bolt raises more than $180 million for A.I. drive”. CNBC (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ „Taxify rebrands as Bolt to expand its transport options beyond private cars”. TechCrunch (în engleză). Accesat în . [nefuncțională]
  5. ^ „New Ride-Hailing App Taxify to Launch in Egypt and Compete with Uber, Careem, and Ousta”. Cairo Scene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ ERR (). „Estonian taxi-hailing app Taxify expands to Baku, Malta”. ERR (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ ERR (). „Estonia's Taxify expands ride-hailing platform to Paris”. ERR (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ Taxify (). „Taxify Hits 10M Users Globally”. Taxify. Accesat în . 
  9. ^ Almeida, Goncalo. „Taxify aims for 10-fold Africa growth, to overtake Uber in Europe”. U.S. (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ „Press corner”. European Commission – European Commission (în engleză). Accesat în . 
  11. ^ Bernal, Natasha (). „How Bolt bounced back from a spectacular public London failure”. Wired UK. ISSN 1357-0978. Accesat în . 
  12. ^ Treija, Ieva. „Taxi startup forces countries to change Transport Law by offering new business model | EU-Startups”. www.eu-startups.com (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ „Taxify launches in London, acquiring a cab firm to scale and discounting prices – TechCrunch”. techcrunch.com (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ „Uber-Rival Taxify Suspended in London Amid License Investigation”. Bloomberg.com (în engleză). . Accesat în . 
  15. ^ Titcomb, James (). „Uber rival Taxify plots London comeback”. The Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Accesat în . 
  16. ^ Auchard, Eric. „After London setback, Taxify trails Uber into Paris market”. U.S. (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ Barber, Lynsey (). „Uber rival Taxify launches in Lisbon as London wait continues” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „The scooter war explodes in Europe as Taxify brings dockless scooters to Paris”. Business Insider. Accesat în . 
  19. ^ „Taxify is entering the e-scooter game”. TechCrunch (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ Schulze, Elizabeth (). „Uber's European rival Bolt launches in London”. CNBC (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ Schulze, Elizabeth (). „Uber rival Bolt launches food delivery service in Europe”. CNBC (în engleză). Accesat în . 
  22. ^ „Bolt launches environmental impact fund in UK”. 
  23. ^ „The FT 1000: third annual list of Europe's fastest-growing companies | Financial Times”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  24. ^ „FT 1000: the fourth annual list of Europe's fastest-growing companies”. www.ft.com (în engleză). . Accesat în .