Boala arterială periferică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Boala arterială periferică
Arterial ulcer peripheral vascular disease.jpg
Un ulcer provocat de insuficiența arterială la o persoană cu afecțiune arterială periferică severă
Specialitatechirurgie vasculară
Clasificare și resurse externe
ICD-10I73.9
ICD-9-CM443.9
DiseasesDB31142
MedlinePlus000170
eMedicinemed/391 emerg/862
MeSHD016491

Boala arterială periferică (BAP), cunoscută și sub numele de boala periferică vasculară (BPV), boala oclusivă arterială periferică sau arteriopatia obliterantă periferică, reprezintă subțierea arterelor în afara celor care aprovizionează inima și creierul.[1] Cel mai adesea sunt afectate picioarele.[2] Simptomul clasic este durerea piciorului în timpul mersului ce trece odată cu odihna.[3] Alte simptome includ: ulcerațiile pielii, pielea albăstruie, pielea rece sau creșterea înceată a unghiilor și a părului la piciorul afectat.[4] Complicațiile pot include o infecție sau moartea țesuturilor ce ar putea duce la amputare, boala arterelor coronariene sau accident vascular cerebral.[2] Până la jumătate dintre persoane nu prezintă simptome.[3]

Cauze[modificare | modificare sursă]

Principalul factor de risc este fumatul țigărilor.[2] Alți factori de risc includ diabetul, tensiune arterială ridicată și colesterol ridicat.[5] Mecanismul de bază este, de obicei, arterioscleroza care, dacă se deschide, poate duce la închiderea completă a arterei.[6] BAP este, de obicei, diagnosticat prin găsirea unui indice gleznă-braț (IGB) mai mic de 0,90, ceea ce reprezintă presiunea sistolică a sângelui la gleznă împărțit la presiunea sistolică a sângelui la braț.[7] Angiografia este un test de diagnosticare mai exact, dar prezintă riscuri.[7]

Prevenire și tratament[modificare | modificare sursă]

Nu este clar dacă screening-ul pentru această boală este util deoarece nu a fost studiat îndeaproape.[8][9] La persoanele cu BAP oprirea fumatului și exercițiul terapiei sub supraveghere îmbunătățesc rezultatele.[10][11] Medicamentele, inclusiv statinele, inhibatorii ECA și cilostazolul pot, de asemenea, ajuta.[11][12] Aspirina nu pare a-i ajuta pe aceia cu afecțiune ușoară, dar este, în general, recomandată persoanelor cu grad mai sever al bolii.[13][14] Warfarina nu aduce beneficii în mod normal.[15] Procedurile utilizate pentru a trata boala includ: bypassul aortei, angioplastia și aterectomia.[16]

Epidemiologie[modificare | modificare sursă]

În anul 2010, aproximativ 202 milioane de oameni au avut BAP, oriunde în lume.[5] În țările dezvoltate aceasta afectează aproximativ 5,3% dintre persoanele între 45 și 50 de ani și 18,6% dintre persoanele între 85 și 90 de ani.[5] În țările în curs de dezvoltare aceasta afectează aproximativ 4,6% dintre persoanele între 45 și 50 de ani și 15% dintre persoanele între 85 și 90 de ani.[5] În țările dezvoltate BAP este comun în mod egal între femei și bărbați, în timp ce femeile sunt mai afectate în țările în curs de dezvoltare.[5] În 2013, BAP a dus la aproximativ 41.000 de decese, în creștere de la 16.000 de decese în 1990.[17]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „What Is Peripheral Vascular Disease?” (PDF). https://www.heart.org. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  2. ^ a b c „What Is Peripheral Arterial Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  3. ^ a b Violi, F; Basili, S; Berger, JS; Hiatt, WR (). „Antiplatelet therapy in peripheral artery disease”. Handbook of experimental pharmacology (210): 547–63. doi:10.1007/978-3-642-29423-5_22. PMID 22918746. 
  4. ^ „What Are the Signs and Symptoms of Peripheral Arterial Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  5. ^ a b c d e Fowkes, FG; Rudan, D; Rudan, I; Aboyans, V; Denenberg, JO; McDermott, MM; Norman, PE; Sampson, UK; Williams, LJ; Mensah, GA; Criqui, MH (). „Comparison of global estimates of prevalence and risk factors for peripheral artery disease in 2000 and 2010: a systematic review and analysis”. Lancet. 382 (9901): 1329–40. doi:10.1016/s0140-6736(13)61249-0. PMID 23915883. 
  6. ^ „What Causes Peripheral Arterial Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  7. ^ a b Ruiz-Canela, M; Martínez-González, MA (). „Lifestyle and dietary risk factors for peripheral artery disease”. Circulation journal : official journal of the Japanese Circulation Society. 78 (3): 553–9. doi:10.1253/circj.cj-14-0062. PMID 24492064. 
  8. ^ Andras, A; Ferket, B (). „Screening for peripheral arterial disease”. The Cochrane database of systematic reviews. 4: CD010835. doi:10.1002/14651858.CD010835.pub2. PMID 24711093. 
  9. ^ U.S. Preventive Services Task Force (). „Peripheral artery disease screening and cardiovascular disease risk assessment with the ankle-brachial index in adults: recommendation statement”. Am Fam Physician. 90 (12): 858A–858D. PMID 25591190. 
  10. ^ Fokkenrood, HJ; Bendermacher, BL; Lauret, GJ; Willigendael, EM; Prins, MH; Teijink, JA (). „Supervised exercise therapy versus non-supervised exercise therapy for intermittent claudication”. The Cochrane database of systematic reviews. 8: CD005263. doi:10.1002/14651858.CD005263.pub3. PMID 23970372. 
  11. ^ a b Hankey, GJ; Norman, PE; Eikelboom, JW (). „Medical treatment of peripheral arterial disease”. JAMA. 295 (5): 547–53. doi:10.1001/jama.295.5.547. PMID 16449620. 
  12. ^ Bedenis, R; Stewart, M; Cleanthis, M; Robless, P; Mikhailidis, DP; Stansby, G (). „Cilostazol for intermittent claudication”. The Cochrane database of systematic reviews. 10: CD003748. doi:10.1002/14651858.CD003748.pub4. PMID 25358850. 
  13. ^ Lin, JS; Olson, CM; Johnson, ES; Whitlock, EP (). „The ankle-brachial index for peripheral artery disease screening and cardiovascular disease prediction among asymptomatic adults: a systematic evidence review for the U.S. Preventive Services Task Force”. Annals of internal medicine. 159 (5): 333–41. doi:10.7326/0003-4819-159-5-201309030-00007. PMID 24026319. 
  14. ^ Poredos, P; Jezovnik, MK (martie 2013). „Is aspirin still the drug of choice for management of patients with peripheral arterial disease?”. VASA. Zeitschrift fur Gefasskrankheiten. 42 (2): 88–95. doi:10.1024/0301-1526/a000251. PMID 23485835. 
  15. ^ Hauk, L (). „ACCF/AHA update peripheral artery disease management guideline”. American family physician. 85 (10): 1000–1. PMID 22612053. 
  16. ^ „How Is Peripheral Arterial Disease Treated?”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  17. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. 385 (9963): 117–71. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • "Peripheral Arterial Disease" at the National Heart, Lung and Blood Institute
  • Peripheral Arterial Disease (P.A.D.) at the American College of Foot and Ankle Surgeons
  • Gerhard-Herman, Marie D.; Gornik, Heather L.; Barrett, Coletta; Barshes, Neal R.; Corriere, Matthew A.; et al. (). „2016 AHA/ACC Guideline on the Management of Patients With Lower Extremity Peripheral Artery Disease: Executive Summary”. Circulation. 135: CIR.0000000000000470. doi:10.1161/CIR.0000000000000470.