Sari la conținut

Boală virală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Boală virală

Tipuri de boli virale (în limba engleză)
SpecialitateBoală infecțioasă
CauzeVirus
MedicațieMedicamente antivirale
Clasificare și resurse externe
ICD-9-CM066.9[1]
060-066.99[1]  Modificați la Wikidata
MeSH IDD014777[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

O boală virală (numită și infecție virală sau, în cazul formelor mai ușoare, viroză) apare atunci când un organism este invadat de viruși patogeni. Acești agenți infecțioși se atașează de celule susceptibile, pătrund în interiorul lor și își folosesc mecanismele celulare pentru a se replica, declanșând un proces infecțios.[2]

Bolile virale pot varia de la forme ușoare și autolimitate până la afecțiuni severe, cu potențial letal. Simptomele depind de tipul virusului și de sistemul afectat – de exemplu, virusurile respiratorii pot provoca febră, tuse și dificultăți respiratorii, în timp ce virusurile gastrointestinale pot duce la greață, vărsături și diaree.

Printre cele mai frecvente boli virale se numără răceala comună, gripa, gastroenterita virală, COVID-19 și rabia. Prevenția este esențială și poate include vaccinarea, igiena riguroasă și evitarea contactului cu persoanele infectate.

Caracteristici structurale

[modificare | modificare sursă]
Virionii unora dintre cei mai comuni viruși umani sunt prezentați cu dimensiunile lor relative. Acizii nucleici nu sunt redați la scară. SARS se referă la SARS-CoV-1 sau COVID-19, iar virusurile variolice la virusul variolei.

Caracteristicile structurale de bază – precum tipul genomului, forma virionului și locul de replicare – sunt în general conservate între speciile de virusuri din aceeași familie.

Virusuri ADN bicatenar (dublu catenar)
Virusuri ADN parțial bicatenar
Virusuri ADN monocatenar care infectează oamenii
Virusuri ARN monocatenar cu polaritate pozitivă
Virusuri ARN monocatenar cu polaritate negativă
Virusuri ARN bicatenar

Virusul hepatitic D nu a fost încă încadrat într-o familie virală, însă este clar distinct de celelalte virusuri care infectează oamenii. Este un virus ARN defectiv care necesită antigenul virusului hepatitic B (HBsAg) pentru a putea infecta celulele, făcându-l unic printre virusurile ARN.

Virusuri umane fără asociere cu boli cunoscute

Reguli pragmatice

[modificare | modificare sursă]

Clasificarea virusurilor care infectează oamenii oferă reguli generale utile pentru medici, microbiologi și virologi.

Regula generală a replicării virusurilor prevede că virusurile ADN se replică în nucleu, iar virusurile ARN se replică în citoplasmă. Totuși, există câteva excepții importante: poxvirusurile (virusuri ADN) se replică în citoplasmă, datorită unui genom mare și capacității lor de a codifica propriile enzime necesare pentru transcripție și replicare, ceea ce le permite să evite utilizarea enzimelor celulare din nucleu. De asemenea, orthomyxovirusurile (precum virusul gripal), care sunt virusuri ARN, se replică în nucleu, deoarece necesită mecanismele celulare pentru procesul de „cap-snatching”, prin care „fură” capetele 5' ale ARNm celular pentru a iniția traducerea. În plus, virusul hepatitic D, un virus ARN, se replică în nucleu, însă numai în prezența virusului hepatitic B, de care depinde pentru a-și forma învelișul viral.

Virusuri cu genom segmentat: Bunyaviridae, Orthomyxoviridae⁠(d), Arenaviridae⁠(d) și Reoviridae (acronim BOAR). Aceste virusuri pot suferi rearanjări genetice (reassortment) atunci când mai multe tulpini infectează aceeași celulă, ceea ce contribuie la evoluția rapidă și emergența de noi variante, așa cum se întâmplă cu virusul gripal (Orthomyxoviridae). Toate sunt virusuri ARN.

Virusuri transmise predominant de artropode (arbovirusuri): Bunyavirus⁠(d), Flavivirus, Togavirus. Unele Reovirusuri sunt, de asemenea, transmise de vectori artropozi. Aceste virusuri sunt frecvent responsabile de febre hemoragice și encefalite (ex. virusul Dengue, Zika, febra galbenă, toate din familia Flaviviridae). Toate sunt virusuri ARN.

Singura familie de virusuri învelite asociată cu gastroenterita: Coronaviridae. Toate celelalte virusuri implicate în gastroenterită sunt neînvelite. Această distincție sugerează că virusurile neînvelite sunt mai rezistente în mediu, comparativ cu virusurile învelite, care sunt mai sensibile la condiții dure.

Grupul Baltimore

[modificare | modificare sursă]

Grupul Baltimore a definit mai multe categorii de virusuri, în funcție de tipul de material genetic și mecanismul lor de replicare. Categoriile sunt următoarele:

Familii și specii de virusuri de importanță clinică și caracteristicile acestora
Familie Grup Baltimore Specii de importanță medicală Anvelopă virală
Adenoviridae I[3][4] Adenovirus (serotipuri umane)[3][4] Nu[3][4]
Herpesviridae I[3][4] Virusul herpes simplex 1 și 2, Virusul varicelo-zosterian, Virusul Epstein-Barr, Citomegalovirus uman, Herpesvirus uman tip 8[5][6][7] Da[3][4]
Papillomaviridae⁠(d) I[3][8] Papilomavirusul uman (HPV)[3][8] Nu[3][8]
Polyomaviridae⁠(d) I[3][9] Virusul BK, Virusul JC[3][9] Nu[3][9]
Poxviridae I[3][4] Virusul variolei (Variola major și minor)[3][4] Da[3][4]
Parvoviridae⁠(d) II[3][4] Parvovirus B19[3][4] Nu[3][4]
Reoviridae III[10] Rotavirus, Orbivirus, Coltivirus (inclusiv virusul Colorado tick fever)[10] Nu[4]
Astroviridae⁠(d) IV[11] Astrovirus uman[4] Nu[4]
Caliciviridae⁠(d) IV[10] Norovirus[4] Nu[4]
Coronaviridae IV[12] Coronavirus uman 229E, Coronavirusul uman NL63, Coronavirus uman OC43, Coronavirus uman HKU1, MERS-CoV, SARS-CoV, SARS-CoV-2[4] Da[4]
Flaviviridae IV[3][4][13] Virusul hepatitei C, Virusul febrei galbene, Virusul Denga, Virusul West Nile, Virusul encefalitei transmise prin căpușe, Virusul Zika[3][4] Da[3][4]
Hepeviridae⁠(d) IV[14] Virusul hepatitei E[4] Nu[4][14]
Matonaviridae IV[3][4][15] Virusul rubeolei[3][16] Da[3][4]
Picornaviridae⁠(d) IV[17] Coxsackievirus⁠(d), Virusul hepatitei A, Poliovirus⁠(d), Rinovirus[4] Nu[4]
Arenaviridae⁠(d) V[18] Virusul Lassa[4][18] Da[4][18]
Bunyaviridae V[19] Virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo, Virusul Hantaan[4] Da[4][19]
Filoviridae V[20] Virusul Ebola, Virusul Marburg[20] Da[4]
Orthomyxoviridae⁠(d) V[3][21] Virusurile gripale⁠(d)[3][21] Da[3][21]
Paramyxoviridae V[22] Virusul rujeolic, Virusul oreionului, Virusurile paragripale[3][4] Da[3][22]
Pneumoviridae⁠(d) V [23] Virusul sincitial respirator[3] Da[3]
Rhabdoviridae⁠(d) V[24] Virusul rabic[3][4] Da[3][4]
Neatribuit[25] V[25] Virusul hepatitei D[25] Da[25]
Retroviridae VI[3][26] HIV[3][4] Da[3][4]
Hepadnaviridae VII[3] Virusul hepatitei B[3][4] Da[3][4]

Caracteristici clinice

[modificare | modificare sursă]

Caracteristicile clinice ale virusurilor pot diferi considerabil între speciile aparținând aceleiași familii:

Tip Familie Transmitere Boli Tratament Prevenire
Adenovirus Adenoviridae
  • Contact prin picături[3]
  • Fecal-oral[3]
  • Venereal[3]
  • Contact direct cu ochii[3]
 Niciunul[3]
  • Vaccin împotriva adenovirusului
  • Spălarea mâinilor
  • Acoperirea gurii la tuse sau strănut
  • Evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave
Coxsackievirus Picornaviridae
  • Fecal-oral[3][27]
  • Contact prin picături respiratorii[3]
 Niciunul[3]
  • Spălarea mâinilor
  • Acoperirea gurii la tuse/strănut
  • Evitarea alimentelor/apei contaminate
  • Îmbunătățirea igienei sanitare
Cytomegalovirus Herpesviridae
  • Spălarea mâinilor
  • Evitarea împărțirii alimentelor și băuturilor
  • Sex protejat
Virusul Epstein–Barr Herpesviridae Niciunul[3]
  • Evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave
Virusul hepatitei A Picornaviridae Imunoglobulină (profilaxie post-expunere)[3]
Virusul hepatitei B Hepadnaviridae
Virusul hepatitei C Flaviviridae
  • Sânge (transfuzii, ace contaminate, expunere accidentală)[3]
  • Contact sexual (mai rar)[3]
  • Evitarea utilizării în comun a acelor și seringilor
  • Practicarea sexului protejat
Virusul herpes simplex, tip 1 Herpesviridae
  • Contact direct cu leziunile[3][29]
  • Salivă (sărut, obiecte contaminate)[3][29]
  • Evitarea contactului apropiat cu leziunile
  • Practicarea sexului protejat
Virusul herpes simplex, tip 2 Herpesviridae
  • Contact sexual[3][29]
  • Transmitere verticală (de la mamă la nou-născut)[3][29]
  • Evitarea contactului apropiat cu leziunile[3]
  • Practicarea sexului protejat[3]
HIV Retroviridae HAART,[3] inclusiv inhibitori de protează[34] și inhibitori ai reverstranscriptazei[34]
  • Zidovudină (perinatal)[3]
  • Testarea produselor de sânge[3]
  • Sex protejat[3]
  • Evitarea seringilor/acelor utilizate în comun
Coronavirusul uman 229E (HCoV-229E) Coronaviridae
  • Contact prin picături respiratorii
  • Fomite (suprafețe contaminate)
Coronavirusul uman NL63 (HCoV-NL63) Coronaviridae
  • Contact prin picături respiratorii
Coronavirusul uman OC43 (HCoV-OC43) Coronaviridae
Coronavirusul uman HKU1 (HCoV-HKU1) Coronaviridae
Herpesvirusul uman, tip 8 Herpesviridae
  • Sarcom Kaposi[3]
  • Boala Castleman multicentrică[3]
  • Limfom primar cu revărsat de lichid[3]
  • În faza de evaluare pentru multe tratamente[3]
  • Evitarea contactului apropiat cu leziunile
  • Practicarea sexului protejat
Papilomavirusul uman Papillomaviridae
Virusul gripal Orthomyxoviridae
  • Contact prin picături respiratorii[3]
Virusul rujeolic Paramyxoviridae
  • Contact prin picături respiratorii[3][22]
 Tratament simptomatic[3]
  • Vaccin ROR (Rujeolă, Oreion, Rubeolă)[3][22]
  • Izolarea pacienților infectați
  • Evitarea contactului cu persoanele bolnave
Coronavirus asociat sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) Coronaviridae
  • Contact apropiat între oameni
Virusul oreionului Paramyxoviridae Tratament simptomatic[3]
  • Vaccinul ROR (Rujeolă, Oreion, Rubeolă)[3][22]
  • Evitarea contactului apropiat cu persoanele infectate
Virusul parainfluenza Paramyxoviridae
  • Contact prin picături respiratorii[3][22]
 Tratament simptomatic[3]
  • Spălarea frecventă a mâinilor
  • Acoperirea gurii și a nasului la tuse/strănut
Poliovirus Picornaviridae
  • Transmitere fecal-orală[3]
 Tratament de susținere[3]
Virusul rabiei Rhabdoviridae
  • Mușcătură de animal[3][24]
  • Contact prin picături respiratorii[3]
 Profilaxie post-expunere[3]
Virusul sincitial respirator Pneumoviridae
  • Contact prin picături respiratorii[3][22]
  • Contact mâini-gură[3]
 (Tratament cu ribavirină)[3]
  • Spălarea frecventă a mâinilor[3]
  • Evitarea contactului apropiat cu persoanele infectate[3]
  • Palivizumab pentru persoanele cu risc crescut[3]
  • Acoperirea gurii și a nasului la tuse/strănut
Virusul rubeolei Togaviridae
  • Contact respirator prin picături[36] droplet contact[3]
 Tratament simptomatic[3]
  • Vaccinul ROR (Rujeolă, Oreion, Rubeolă)[3][36]
  • Evitarea contactului apropiat cu persoanele infectate
Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV) Coronaviridae
  • Contact prin picături respiratorii
Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) Coronaviridae
  • Contact prin picături respiratorii
Virusul varicelo-zosterian Herpesviridae
  • Contact prin picături respiratorii[3]
  • Contact direct

Variole:

Zoster:

Variole:

Zoster:

  • Vaccin
  • Imunoglobulină varicela-zoster

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Taylor, M.P.; Kobiler, O.; Enquist, L. W. (). „Alphaherpesvirus axon-to-cell spread involves limited virion transmission”. Proceedings of the National Academy of Sciences. PNAS. 106 (42): 17046–17051. Bibcode:2012PNAS..10917046T. doi:10.1073/pnas.1212926109 Accesibil gratuit. PMC 3479527 Accesibil gratuit. PMID 23027939. 
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc bd be bf bg bh bi bj bk bl bm bn bo bp bq br bs bt bu bv bw bx by bz ca cb cc cd ce cf cg ch ci cj ck cl cm cn co cp cq cr cs ct cu cv cw cx cy cz da db dc dd de df dg dh di dj dk dl dm dn do dp dq dr ds dt du dv dw dx dy dz ea eb ec ed ee ef eg eh ei ej ek el em en eo ep eq er es et eu ev ew ex ey ez fa fb fc fd fe ff fg fh fi fj fk fl fm fn fo fp fq fr fs ft fu fv fw fx fy fz ga gb gc Fisher, Bruce; Harvey, Richard P.; Champe, Pamela C. (). Lippincott's Illustrated Reviews: Microbiology (PDF). Lippincott's Illustrated Reviews Series. Hagerstown MD: Lippincott Williams & Wilkins. pp. 354–366. ISBN 978-0-7817-8215-9. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am Table 1 in: Dimitrov, Dimiter S. (). „Virus entry: molecular mechanisms and biomedical applications”. Nature Reviews Microbiology. 2 (2): 109–22. doi:10.1038/nrmicro817. ISSN 1740-1526. PMC 7097642 Accesibil gratuit. PMID 15043007. 
  5. ^ Adams, MJ; Carstens EB (). „Ratification vote on taxonomic proposals to the International Committee on Taxonomy of Viruses (2012)” (PDF). Arch. Virol. 157 (7): 1411–22. doi:10.1007/s00705-012-1299-6 Accesibil gratuit. PMC 7086667 Accesibil gratuit. PMID 22481600. 
  6. ^ Whitley RJ (). Baron S; et al., ed. Herpesviruses. in: Baron's Medical Microbiology (ed. 4th). Univ of Texas Medical Branch. ISBN 0-9631172-1-1. 
  7. ^ Murray PR, Rosenthal KS, Pfaller MA (). Medical Microbiology (ed. 5th). Elsevier Mosby. ISBN 978-0-323-03303-9. 
  8. ^ a b c de Villiers EM, Fauquet C, Broker TR, Bernard HU, zur Hausen H (). „Classification of papillomaviruses”. Virology. 324 (1): 17–27. doi:10.1016/j.virol.2004.03.033 Accesibil gratuit. PMID 15183049. 
  9. ^ a b c „Polyomavirus”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Accesat în . 
  10. ^ a b c Page 273 in: Lennette's Laboratory Diagnosis of Viral Infections (ed. Fourth). CRC Press. . ISBN 978-1420084962. 
  11. ^ Murillo A, Vera-Estrella R, Barkla BJ, Méndez E, Arias CF (). „Identification of Host Cell Factors Associated with Astrovirus Replication in Caco-2 Cells”. J. Virol. 89 (20): 10359–70. doi:10.1128/JVI.01225-15. PMC 4580174 Accesibil gratuit. PMID 26246569. 
  12. ^ Stapleford, Kenneth A.; Miller, David J. (). „Role of Cellular Lipids in Positive-Sense RNA Virus Replication Complex Assembly and Function”. Viruses. 2 (5): 1055–68. doi:10.3390/v2051055 Accesibil gratuit. ISSN 1999-4915. PMC 3187604 Accesibil gratuit. PMID 21994671. 
  13. ^ Cook, S.; Moureau, G.; Harbach, R. E.; Mukwaya, L.; Goodger, K.; Ssenfuka, F.; Gould, E.; Holmes, E. C.; de Lamballerie, X. (). „Isolation of a novel species of flavivirus and a new strain of Culex flavivirus (Flaviviridae) from a natural mosquito population in Uganda”. Journal of General Virology. 90 (11): 2669–78. doi:10.1099/vir.0.014183-0. ISSN 0022-1317. PMC 2885038 Accesibil gratuit. PMID 19656970. 
  14. ^ a b „Hepeviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Accesat în . 
  15. ^ Simon-Loriere, Etienne; Holmes, Edward C. (). „Why do RNA viruses recombine?”. Nature Reviews Microbiology. 9 (8): 617–26. doi:10.1038/nrmicro2614. ISSN 1740-1526. PMC 3324781 Accesibil gratuit. PMID 21725337. 
  16. ^ „2018.013S.R.Matonaviridae”. International Committee on Taxonomy of Viruses (ICTV) (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Tuthill, Tobias J.; Groppelli, Elisabetta; Hogle, James M.; Rowlands, David J. (). Picornaviruses. Current Topics in Microbiology and Immunology. 343. pp. 43–89. doi:10.1007/82_2010_37. ISBN 978-3-642-13331-2. ISSN 0070-217X. PMC 3018333 Accesibil gratuit. PMID 20397067. 
  18. ^ a b c „Arenaviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ a b „Bunyaviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ a b „Filoviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ a b c d e f g h „Orthomyxoviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Accesat în . 
  22. ^ a b c d e f g h i j „Paramyxoviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Pneumoviridae ~ ViralZone page”. viralzone.expasy.org. Accesat în . 
  24. ^ a b c d „Rhabdoviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ a b c d „Deltavirus”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Accesat în . 
  26. ^ „Retroviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ a b c „Enterovirus”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Accesat în . 
  28. ^ Repass GL, Palmer WC, Stancampiano FF (septembrie 2014). „Hand, foot, and mouth disease: Identifying and managing an acute viral syndrome”. Cleve Clin J Med. 81 (9): 537–43. doi:10.3949/ccjm.81a.13132 Accesibil gratuit. PMID 25183845. 
  29. ^ a b c d e f g h i j k l m n „Herpesviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ a b c d e f „Babies Born with CMV (Congenital CMV Infection)”. Centers for Disease Control and Prevention. . Accesat în . Format:CDC
  31. ^ a b c d „Picornaviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ a b c d e f g „Hepadnaviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ a b „Flaviviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ a b c d e „Human immunodeficiency virus 1”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Accesat în . 
  35. ^ a b c „Papillomaviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ a b c „Togaviridae”. ViralZone⁠(d). SIB Swiss Institute of Bioinformatics. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Clasificare
Resurse externe
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boală_virală&oldid=16902157